Secretarul General al NATO, Mark Rutte, urmează să solicite luni, într-o conferință desfășurată la Londra, o creștere cu 400% a capacităților de apărare antiaeriană și antirachetă ale Alianței, în special pentru a contracara o Rusie care ‘seamănă teroarea din cer’, informează AFP.
‘Trebuie să facem un salt cuantic în apărarea noastră colectivă (…) Cert este că pericolul nu va dispărea, nici măcar cu sfârșitul războiului din Ucraina’, ar urma să afirme Rutte, potrivit unui comunicat, la evenimentul de la centrul de reflecție Chatham House.
Pentru a menține o descurajare și o apărare credibile, NATO are nevoie de o creștere cu 400% a apărării sale antiaeriene și antirachetă, plănuiește să declare Rutte, înaintea summitului NATO de la Haga din 24-25 iunie.
“Vedem în Ucraina cum Rusia seamănă teroare din cer, așa că vom întări scutul care ne protejează spațiul aerian”, ar urma să sublinieze în continuare Rutte, care va fi primit luni la Downing Street de premierul britanic Keir Starmer.
Întâlnirea lor are loc în momentul în care președintele SUA, Donald Trump, le cere aliaților europeni și Canadei să se angajeze să dedice cel puțin 5% din Produsul lor Intern Brut (PIB) pentru apărare, în caz contrar urmând ca SUA să nu le mai garanteze securitatea.
Secretarul apărării american, Pete Hegseth, a declarat, joi, la Bruxelles, că aliații sunt aproape de un acord cu privire la acest obiectiv, care este de așteptat să fie oficializat la summitul NATO de la Haga.
Pentru a-și asigura succesul, Mark Rutte a propus o cifră globală de 5%, sub forma unei combinații a două tipuri de cheltuieli.
De asemenea, este de așteptat ca Rutte să declare luni că armatele NATO ‘au nevoie de mii de vehicule și tancuri blindate suplimentare și de milioane de obuze de artilerie’.
Rutte va saluta totodată noua strategie de apărare a Regatului Unit, prezentată în urmă cu o săptămână, despre care apreciază că va ‘întări apărarea colectivă a NATO’.
Regatul Unit va construi până la 12 submarine de atac nuclear și șase fabrici de muniție pentru a reînarma țara, în special împotriva ‘amenințării’ reprezentate de Rusia, a anunțat premierul Keir Starmer, scrie Agerpres.
Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a propus oficial ca liderii statelor membre ale Alianței să accepte la summitul acesteia creșterea bugetelor apărării la 5% din PIB, pentru a acoperi costurile unor capacități militare sporite, relatează agențiile EFE și Reuters.
‘Voi propune un plan de investiție globală care va însuma 5% din PIB ca investiție în apărare: 3,5% din PIB exclusiv cheltuieli de apărare pe baza costurilor globale pentru a atinge noile obiective de capacitate pe care miniștrii tocmai le-au convenit și 1,5% din PIB investiții legate de apărare și securitate, precum infrastructurile și industria‘, a spus Rutte la o conferință de presă după o întâlnire a miniștrilor apărării din statele membre ale NATO desfășurată la Bruxelles.
Miniștrii au convenit la această reuniune obiectivele privind capacitățile militare care să permită Alianței să-și îndeplinească în continuare eficient misiunile de descurajare și apărare pentru garantarea securității în spațiul euro-atlantic.
Rutte a susținut că există în rândul statelor membre ale NATO un sprijin amplu pentru această propunere a sa de creștere a bugetelor apărării, despre care a mai vorbit, dar acum a confirmat că o formulează oficial.
El a precizat că, spre deosebire de cazul acordului din anul 2014, când aliații au stabilit să-și crească bugetele apărării până la 2% din PIB într-un orizont de timp de 10 ani, obiectivul pe care-l urmărește la summitul NATO de luna aceasta este ca statele membre să se angajeze asupra unor ‘planuri anuale care să indice creșterea (bugetelor apărării) pentru fiecare an, astfel încât să asigure în final atingerea noului obiectiv de 5%, adică 3,5% plus 1,5%‘.
În opinia Secretarului General al NATO, nu se poate spune că ‘nu sunt bani’ pentru înarmare și liderii statelor membre ar trebui să le explice acest lucru cetățenilor din țările lor. ‘De aceea sunt politicieni, pentru a le prezenta faptele popoarelor lor și a le spune: avem societăți bogate, putem face asta. Dar, dacă nu acționăm acum, în următorii trei ani vom fi bine, însă (…) peste încă trei, patru sau cinci ani, chiar vom fi amenințați’, a susținut Mark Rutte, care în ianuarie le-a sugerat statelor membre ale NATO să crească cheltuielile militare prin diminuarea celor pentru pensii, Sănătate sau asistență socială.
Președintele american Donald Trump le-a cerut membrilor europeni ai NATO să-și crească bugetele apărării la 5% din PIB, mult peste actualul angajament de 2% din PIB, care nici acesta nu este atins de nouă din cele 32 de state membre ale Alianței
Declarația finală a summitului NATO, care se va desfășura la Haga pe 24 și 25 iunie, se va axa pe cheltuielile militare, pe producția industriei de apărare și pe susținerea Ucrainei, dar aliații încă discută și nu a fost elaborată versiunea finală a declarației, a mai spus Rutte, potrivit Agerpres.
Demersurile Aliate privind dezvoltarea unui sistem NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD) au la bază evoluțiile amenințărilor generate de proliferarea la nivel global a rachetelor balistice. Tendințele actuale indică o creștere continuă a acestor amenințări, numeroși actori internaționali depunând eforturi pentru modernizarea sistemelor deținute, dezvoltarea de sisteme noi sau achiziția de rachete balistice mai performante.
La Summitul NATO de la Lisabona (2010), ca parte a eforturilor de apărare colectivă, șefii de stat și de guvern au luat decizia dezvoltării unei capabilități aliate de apărare antirachetă care să asigure acoperirea completă și protecția întregului teritoriu, forțelor și populațiilor aliate din Europa, pe baza principiilor de indivizibilitate a securității și solidarității aliaților, de partajare echitabilă și rezonabilă a riscurilor și eforturilor de apărare, luând totodată în calcul nivelul amenințării și fezabilitatea tehnică și financiară a proiectului.
Conform deciziei aliate, sistemul NATO BMD este dezvoltat pe două componente principale, respectiv un sistem de comandă-control (C2) comun, dezvoltat din fonduri comune, și o serie de contribuții naționale voluntare constând în sisteme de detectare și de interceptare (ex. sisteme Aegis, Patriot, SAMP/T, radare) conectate la sistemul C2 Aliat. Ca parte a contribuțiilor naționale voluntare România participă, alături de alți Aliați (Polonia, Spania și Turcia) la dezvoltarea sistemului SUA de apărare antirachetă din Europa (EPAA) oferind locații de găzduire a unor componente esențiale ale acestuia.
În 2012, apărarea antirachetă capătă o poziție centrală în cadrul posturii revizuite de apărare și descurajare a NATO, aliații angajându-se la Chicago să mențină un pachet adecvat de capabilități nucleare, convenționale și antirachetă pentru îndeplinirea misiunilor esențiale înscrise în Conceptul Strategic. Capabilitatea BMD a fost definită ca având un rol complementar armelor nucleare în descurajare, aceasta având un rol pur defensiv, fiind constituită în lumina amenințărilor provenind din afara zonei euro-atlantice.
În 2012 fost atinsă capacitatea operațională interimară a sistemului și, în iulie 2016, a fost declarată Capacitatea Operațională Inițială (IOC), odată cu operaționalizarea site-ului de la Deveselu, România. Declararea Capacității Operaționale Întărite (EOC) în cadrul Summitului de la Washington (iulie 2024), prin operaționalizarea site-ului de la Redzikowo, a reprezentat un alt pas important în vederea atingerii Capabilității Operaționale Depline (FOC) a NATO BMD.
La Summit-ul NATO de la Varșovia (2016) a fost declarată Capacitatea Operațională Inițială (IOC) a NATO BMD. Declararea IOC la Varșovia a fost facilitată de finalizarea și operaționalizarea etapei a doua a proiectului EPAA, respectiv activarea sistemului Aegis Ashore de la Deveselu, oferind astfel o creștere semnificativă a capacității de acoperire și protecție a teritoriului aliat împotriva unor eventuale atacuri cu rachete balistice, din afara spațiului euro-atlantic.
Cu ocazia Summit-ului de la Bruxelles (2018) au fost reafirmate atât principiile politice care stau la baza dezvoltării capabilității NATO BMD, precum și determinarea aliaților pentru continuarea dezvoltării într-o manieră rapidă și eficientă a sistemului C2, de a cărui definitivare depinde atingerea Capabilității Operațională Depline (FOC) a NATO BMD.
Prin sistemul de apărare antirachetă din Europa (EPAA), SUA aduce cea mai importantă contribuție la NATO BMD. Acesta este construit cu elemente integrabile treptat, pe măsura operaționalizării.
Ca parte a contribuțiilor naționale voluntare, România participă, alături de alți aliați (Polonia, Spania și Turcia) la dezvoltarea EPAA, oferind locația pentru găzduirea unor componente esențiale ale acestuia. Astfel, la 13 septembrie 2011, România și SUA au semnat Acordul privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice (BMDA). Acesta a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. Lucrările principale de construcție la Facilitatea antirachetă din cadrul Bazei Militare Deveselu au început la 28 octombrie 2013.
Finalizarea cadrului de implementare a BMDA s-a încheiat la 29 iulie 2014.
La 18 decembrie 2015 a fost declarată Capacitatea Tehnică a Facilității Antirachetă. Ceremonia de inaugurare a Facilității Aegis Ashore din cadrul Bazei Militare Deveselu în NATO BMD a avut loc la 12 mai 2016.
