Comisia de la Veneţia a emis, vineri, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui României şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor. Exeperţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.
Comisia de la Veneţia îşi exprimă preocuparea deosebită cu privire la procedurile de numire şi revocare a procurorilor-şefi, limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor şi noile dispoziţii referitoare la răspunderea magistraţilor, precum şi în legătură cu noua direcţie pentru investigarea infracţiunilor magistraţilor, precum şi prevederi care ar putea slăbi rolul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ca garant al independenţei judecătoreşti.
În opinia preliminară, Comisia face o serie de recomandări către autorităţile de la Bucureşti, între care să reexamineze sistemul de numire, respectiv revocare a procurorilor de rang înalt, pentru a asigura condiţiile unei proceduri obiective, prin menţinerea rolului instituţiilor avute de Preşedinte şi de CSM, astfel încât să echilibreze influenţa ministrului justiţiei.
O altă recomandare este eliminarea sau definirea mai bună a prevederilor care permit procurorilor superiori să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile date de procurori.
Experţii Comisiei de la Veneţia propun şi eliminarea restricţiei propuse privind libertatea de exprimare a judecătorilor şi procurorilor.
Alte recomandări ale Comisiei vizează: modificarea dispoziţiilor privind răspunderea financiară a magistraţilor astfel încât să se asigure că acţiunea în despăgubire are loc numai după stabilirea răspunderii magistratului de către CSM în cadrul procedurii disciplinare; reexaminarea, în vederea unei mai bune precizări a acestora, a motivelor revocării membrilor CSM; eliminarea posibilităţii de a revoca membrii CSM; renunţarea la schema de pensionare anticipată propusă, cu excepţia cazului în care se poate constata că nu va avea un impact negativ asupra funcţionării sistemului.
Potrivit autorităţilor române, aceste proiecte vizează sporirea eficienţei şi responsabilităţii judiciare şi consolidarea independenţei judecătorilor, prin separarea carierei judecătorilor şi a procurorilor.
Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că aceste legi ar “submina probabil” independenţa judecătorilor şi procurorilor români şi încrederea publicului în sistemul judiciar.
Avizul preliminar ia notă de actualul “climat politic tensionat, puternic influenţat de rezultatele eforturilor ţării de combatere a corupţiei”. Comisia de la Veneţia sesizează presiunile şi intimidarea judecătorilor şi procurorilor, inclusiv politicieni de rang înalt şi campanii mediatice. Organismul de experţi recunoaşte, de asemenea, presupusele cazuri de abuz de putere din partea magistraţilor români, în special a procurorilor, ceea ce conduce la îndoieli cu privire la metodele utilizate pentru combaterea corupţiei, precum şi la preocupările legate de legăturile dintre instituţiile judiciare şi serviciile de informaţii.
Menţionând că au fost aduse îmbunătăţiri în urma criticilor şi a unor decizii ale Curţii Constituţionale, Comisia avertizează că în continuare noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.
Împreună cu măsurile de pensionare anticipată, proiectul de lege ar putea afecta negativ eficienţa şi calitatea sistemului judiciar, cu consecinţe negative asupra luptei împotriva corupţiei, arată comisia.
În conformitate cu procedura de avizare preliminară în cazuri urgente, Comisia de la Veneţia a autorizat raportorii să emită avizul şi să îl transmită autorităţilor române, după consultarea Biroului. Se aşteaptă ca Avizul fără modificări să fie aprobat la reuniunea plenară a Comisiei de la Veneţia din 2018. În timpul acestei sesiuni, Comisia de la Veneţia va adopta, de asemenea, un alt aviz privind amendamentele la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală din România, aşa cum a solicitat Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
