Anghelescu : “Dosarul Ponta, un precedent extrem de periculos pentru avocati”

Jurnalistul de investigatii Adina Anghelescu, specializat in probleme juridice, publica in Lumea justitiei un editorial complex despre dosarul intocmit la DNA premierului Victor Ponta. Iata textul :

PONTA, AVOCATII, UNCHESELU SI MINGEA DE BASCHET!

Premierul e acuzat de complicitate la fals in inscrisuri, la evaziune fiscala si la spalare de bani. Cu un prejudiciu de vreo 51.000 lei pus pe hartiile Directiei Nationale Anticoruptie in sustinerea acuzarii.

Dupa cum a fost calculat prejudiciul la DNA in acest dosar, nu e deloc OK. Acelasi lucru se poate spune si despre acuzatii. Cea mai aiuritoare dintre cele trei este complicitatea la spalare de bani. Nu am descoperit pana acum care ar fi banii proveniti dintr-o infractiune, care ar fi fost “albiti” ulterior. Dar asta e o alta poveste pe care o vom dezvolta cand vom afla soarta lui Dan Sova din dosarul-mama si asa-zisul probatoriu dintre copertile lui.

Pe de alta parte, Victor Ponta este acuzat de fapte ce ar fi fost savarsite in calitatea sa de fost avocat. Avocatii sunt subiecti economici privati, cu venituri din activitati independente. Nu sunt functionari publici. Avocatura e profesie liberala. Au propria lege, statut propriu, casa de sanatate si de pensie proprii. Orice casa sau cabinet de avocatura a avut sau are colaborari cu alti avocati specializati. Asa fiind, dosarul “Ponta” poate fi privit ca un precedent extrem de periculos pentru lumea avocaturii.

In ce priveste proaspata expertiza a DNA si asa-numitul prejudiciu pus in spinarea lui Ponta, si aici miroase a ceva aflat in faza incipienta de putrefactie. Personal, nu vad cum ar sta in picioare afirmatia DNA ca statul ar fi fost pagubit pentru ca s-ar fi diminuat “intentionat” veniturile casei de avocatura a lui Dan Sova, intrucat statul a luat impozitul pe suma care a fost transferata, prin plata pentru servicii contractuale, la fostul avocat Ponta. Obligatia de plata pentru respectiva suma a revenit fostului avocat Ponta, care s-a achitat de ea, ba a mai platit si 2000 lei in plus. Expertul-parte a evidentiat acest aspect in concluziile puse.

Drept urmare, constat ca exista o ancheta DNA care continua sa fie trasa de par, doar din rationament politic. Daca in cazul “Telepatia”, expertiza – conform declaratilor fostului specialist – s-a realizat “plangand si umfland”, aici pare ca expertiza financiar-contabila s-a facut “razand si punand”.

Sa ne oprim un pic si asupra profilului profesional al anchetatorului de caz. Marele procuror de mica provincie, Jean Uncheselu, are sansa vietii lui, sansa unei cariere de viitor la DNA. Asta dupa ce a avut o traiectorie extrem de rapida pe “cerul instelat” al parchetelor. In 2009 era simplu procuror stagiar la Parchetul de pe langa Judecatoria Zalau. Apoi, a trecut repejor la Parchetul de pe laga Judecatoria Deva. De acolo, cu viteza luminii, in 2011, e propulsat la Parchetul Tribunalului Hunedoara. Un an mai tarziu, in 2012 si 2013, il regasim pe procurorul Uncheselu la Parchetul Judecatoriei Craiova. Trece anul si, in 2014, ajunge fix la DNA central. Pare ca DNA l-a gasit genial pe acest procuror, caci Uncheselu a crescut in poala Parchetelor ca Fat-Frumos din poveste, in sase ani cat altii in zece!

Odata ajuns la DNA, lui Uncheselu i se repartizeaza cu viteza “aleatorie” a unor astfel de dosare stampilate politic, speta Ponta desprinsa din fumul centralelor Rovinari-Turceni. Revin si arat ca acest dosar este piatra de incercare in cariera a lui Uncheselu. Daca dosarul va fi trimis la instanta (n.a. – si cred ca asta se va intampla!), si daca in instanta se va lasa cu condamnare, Uncheselu va avea o bila alba in evaluare, mare cat o minge de baschet! Daca se va ajunge la o achitare, atunci traseul lui Uncheselu in magistratura s-ar putea sa suporte modificari. Sau poate nu. Caci exista multi procurori care au primit achitari, dar la evaluari au primit tot “F.B.”. Adica peste nota 9, ca sa nu le fie curmat drumul promovarii.

Cred, insa, ca acest dosar a fost construit pe prea multe “coincidente” ca sa putem vorbi despre o ancheta cu start curat. Iar unde startul nu e curat, finalul nu poate fi decat murdar.

Stim cu totii ca premierul Ponta a fost chemat la DNA in ziua in care se punea de motiune de cenzura. Chemarea, sau citarea – cum vreti sa-i zicem! – a fost facuta telefonic, cu o zi inainte, chiar de procurorul de caz Jean Uncheselu, care a sunat la ora 16.15 pentru a-i transmite sefului Executivului ca trebuie sa se prezinte a doua zi la sediul DNA. A doua zi, PNL depunea motiunea in Parlament impotriva premierului. Tot in acea zi, presedintele Klaus Iohannis cerea public demisia lui Ponta. In aparenta, parea a fi fost doar o zi cu ghinion la inalt nivel. In culise, insa, cred ca iesea fum pe urechi din creierele “tacticienilor”.

In acest moment, acuzatiile aduse lui Victor Ponta par a fi la fel de puerile, de subrede, precum acuzatia de santaj adusa de DNA Marianei Rarinca. Concluzia mea este, insa, ca nu conteaza daca esti simplu cetatean sau premier ca sa te trezesti, din te miri ce, pus sub acuzatie peste noapte. Instrumentele cu care se “opereaza” judiciar, metodele instituite sunt identice. Oricine poate sa fie introdus in abatorul “sistemului independent” daca interese de ordin judiciar si/sau politic genereaza un astfel de demers. Cu alte cuvinte, daca exista un interes ca ICCJ sa fie in continuare condusa de Livia Stanciu, daca exista un interes ca Ponta sa dispara din fruntea Executivului, DNA este precum pestisorul auriu care implineste dorinte. Dar nu oricui, ci ca-n poveste, doar celui care il are pe “pestisor” in propria undita.

(Sigur, in cazul dosarului premierului Ponta am o minima rezerva pe considerente, intrucat dosarul nu este in faza publica. Dar va fi. Si vom vedea si noi, la acel moment, cum isi va sustine DNA acuzatiile pana la capat.)

In final, nu ma pot abtine sa nu lansez, in eter desigur, intrebarea: de ce, atat in cazul premierul (ale carui acuzatii facute de DNA vizeaza calitatea de avocat pe care acesta a avut-o), cat si in cazul Marianei Rarinca, reprezentantii avocatilor, conducerea Baroului, a Uniunii, nu au avut nicio reactie? Desigur, un raspuns, de principiu, mi-am dat:

In avocatura e ca in societate. Dezbinare si nepasare. Daca “glontul” trece pe langa ureche si nu l-a atins pe el, ci pe altul de langa, individul e fericit. El conteaza. Restul? Duca-se pe pustii!