APADOR-CH consideră că transparența în perioada anterioară adoptării OUG privind modificarea codurilor penale ar fi eliminat orice discuții pe această temă, subliniind că o dezbatere publică ar fi fost benefica, scrie Agepres.
“Legea 52/2003 nu obligă la dezbateri publice în cazul proiectelor de ordonanțe de urgență, dar nici nu interzice. Iar bunele practici chiar recomandă o dezbatere publică atunci când este vorba despre modificări masive în legislația penală, domeniu foarte sensibil și important”, se arată într-un comunicat al organizației remis marți AGERPRES.
În acest context, reprezentanții APADOR-CH își mențin punctele de vedere privitoare la aspectele neconstituționale ale ordonanței și precizează că, deși consultările cu CSM și sistemul juridic sunt necesare, ele nu pot înlocui dezbaterile publice.
“APADOR-CH este, de regulă, împotriva modificărilor legislative prin ordonanțe de urgență, dar, de această dată, a considerat intervenția Guvernului ca rezonabilă în ceea ce privește punerea de acord a codurilor cu deciziile CCR și cu directivele europene. Totuși, protestul nostru s-a referit la acele modificări care nu erau justificate astfel”, arată sursa citată.
Totodată, APADOR-CH critică lipsa dezbaterilor pe modificarea codurilor penale.
“Precizăm că atâta vreme cât conținutul proiectului de OUG a fost ținut ‘la secret’ nu am știut că acesta copiază proiectul de lege din Parlament și nici că trebuie să adresăm Parlamentului observații și comentarii cu privire la o ordonanță ce se va adopta de Guvern. Credeam că Guvernului, și nu Parlamentului, i se trimit comentarii și observații cu privire la proiectele de acte normative pe care le adoptă Guvernul. Proiectele de acte normative trebuie privite în individualitatea lor și trebuie să respecte, ele însele, nu prin afiliere, anumite criterii de consultare și dezbatere. În acest sens, dacă într-adevăr au avut loc dezbateri cu privire la ordonanța de urgență, în spiritual transparenței, invităm pe cei în cauză să ne spună când au avut loc aceste dezbateri, cine a fost consultat și să ne comunice și minute ale acelor dezbateri”, menționează reprezentanții organizației.
În privința modificării articolului 153 din Codul penal, care îi oferă procurorului acces la datele personale ale cetățenilor de la bănci, fără încuviințarea judecătorului, APADOR-CH precizează că existența unor conturi și soldul fiecărui cont sunt date cu caracter personal și fac parte din viața privată, care este protejată prin Constituție.
“O ordonanță de urgență nu poate afecta drepturi fundamentale prevăzute în Constituție. Cu alte cuvinte, nu se poate elimina printr-o OUG o măsură de protecție a vieții private (filtrul judecătorului) care era prevăzută în Codul de procedură penală. Eliminarea acelei măsuri de protecție afectează dreptul la viață privată și nu poate fi făcută decât prin lege, nu prin OUG”, punctează APADOR-CH.
De asemenea, în privința modificării articolului 228 din Codul penal, prin care Guvernul susține că doar a eliminat o expresie care se dubla, fiind găsită și la articolul 226, organizația își exprimă dezacordul, “întrucât nu e logic să elimini din cuprinsul unui articol care are ca titlu marginal ‘încunoștințarea despre arestarea preventivă și locul de deținere a inculpatului arestat preventiv’ tocmai prima obligație de înștiințare. Dacă textul respectiv mai figura și în alt articol, atunci trebuia eliminat de acolo, atâta vreme cât există un articol special dedicat încunoștințării celui arestat”.
APADOR-CH reafirmă că transparența în perioada anterioară adoptării OUG ar fi eliminat orice discuții pe această temă.
“Cunoaștem faptul că nu există obligația legală de a publica textele ordonanțelor de urgență înainte de a fi adoptate, însă, în situația de față și având în vedere că textul era redactat cu mult timp înainte de adoptare, publicarea lui ar fi fost posibilă și chiar necesară”, consideră organizația.
Pe de altă parte, APADOR-CH își exprimă aprecierea față de inițiativa unor modificări și completări ale normelor de aplicare a Legii nr. 544/2001, în scopul asigurării condițiilor necesare pentru o deplină exercitare a dreptului de liber acces la informațiile de interes public.
Organizația a trimis Ministerului pentru Consultare Publică și Dialog Civic un set de observații care fac referire la termenele pe care trebuie să le respecte autoritățile atunci când răspund la solicitările cetățenilor; momentul din care încep să curgă aceste termene (de când cetățeanul trimite solicitarea, nu de când o înregistrează un funcționar al instituției); chestiuni privind stabilirea prețului unei copii xerox după documentele solicitate de petent; clarificarea unor termeni ce fac referire la faptul că un cetățean nemulțumit de răspuns poate face reclamație administrativă în același timp cu o acțiune în instanță; și câteva clarificări pe marginea formularului de solicitare de informații, la capitolul date de contact ale petentului.
