Emisiunea Jurnal militar, Radio Romania Actualitati
Realizator: Pentru a înţelege şi mai bine despre ce se întâmplă, pentru a înţelege lumea în care trăim, de câţiva ani deja, încoace, la “Subiectul săptămânii” dezbatem problemele cele mai importante, întâmplate în săptămâna pe care o încheiem sau în proximitatea acesteia. La telefon este analistul militar, jurnalistul Radu Tudor. Bună dimineaţa, domnule Tudor!
Radu Tudor: Bună dimineaţa! Mulţumesc pentru invitaţie.
Realizator: Avem subiecte importante săptămâna asta. V-am rugat să intrăm şi să dezbatem pentru oamenii care ascultă la Radio România Actualităţi şi pentru a înţelege lucrurile, cum spuneam, un pic mai bine, avem mai multe subiecte. Să vedem câte reuşim să abordăm. Este o ştire îngrijorătoare cu care aş vrea să începem. Ministerul rus al Apărării programează opt teste de rachete strategice pentru 2023. Apare şi pe site-ul dumneavoastră şi pe toate agenţiile de ştiri. Cum să ne raportăm faţă de această intenţie?
Radu Tudor: Suntem avertizaţi, domnule Dumitraşcu, că Rusia îşi propune să fie la fel de agresivă şi de ameninţătoare şi în 2023. Speranţa că războiul se va termina, că la Moscova a reuşi să apară măcar un firicel de raţiune, din păcate, nu se confirmă şi, mai mult, comandantul Forţelor Strategice ale Federaţiei Ruse spune că apariţia acestor noi rachete vizează distrugerea sau străpungerea scutului de apărare antirachetă al NATO. Ştim bine, elemente discutul antirachetă se află şi pe teritoriul României, la Deveselu. Ori, această retorică, NATO are apărare eficientă, dar noi vrem să o distrugem, este doar într-o logică agresivă, într-o logică războinică. Nimeni, niciodată, din NATO, nu a ameninţat Rusia, de la terminarea Războiului Rece, de la căderea comunismului. În schimb, Rusia continuă să aibă această retorică şi, mai mult, această acţiune agresivă.
Suntem avertizaţi că vor să ameninţe NATO în mod concret, drept pentru care responsabilitatea noastră cea mai serioasă în momentul de fată este să ne întărim apărarea, să facem din flancul de est cel mai puternic zid de apărare în faţa acestei ameninţări a Rusiei.
Realizator: Este cu siguranţă şi concluzia pe care au tras-o oficialii NATO la ministeriala de la sfârşitul lunii trecute, la care aţi participat – aţi realizat şi un interviu cu Jens Stoltenberg. Cam asta era concluzia, să fim scut de apărare aici, pe flancul de est.
Radu Tudor: Noi suntem în linia întâi, domnule Dumitraşcu, şi ştim foarte bine şi avem în noi acest radar cu totul special de a detecta şi de a /simţi/ ameninţarea care vine de la est. Din păcate, istoria României moderne a marcat foarte multe concretizări ale ameninţării ruseşti asupra teritoriului României. Şi recunosc că a fost un privilegiu pentru mine să realizez al treilea interviu cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, dar şi o mare bucurie şi o satisfacţie profesională să pot dialoga cu comandantul suprem al Forţelor Aliate din Europa, generalul Chris Cavoli. Am reuşit să înţeleg din dialogul cu ei şi din mesajele pe care mi le-au transmis că NATO înţelege până la ultimul detaliu această ameninţare, că se planifică în domeniul apărării chestiuni care n-au existat niciodată în NATO, cu atât mai puţin după terminarea Războiului Rece, că în momentul de faţă, România este un vârf de lance al acestei apărări, că nu întâmplător o unitate de elită precum Divizia 101 Aeroportate şi-a dislocat trupele la Mihail Kogălniceanu şi vedem toate aceste evoluţii care înseamnă activarea planurilor de apărare ale NATO la un nivel fără precedent. Ştim ce avem de făcut, nu este nimic prea mult din ceea ce facem. Ne bazăm foarte mult pe Armata Română şi pe aliaţii noştri din NATO, drept pentru care, pentru prima oară, vedem şi tancuri franţuzeşti pe teritoriul României şi militari din Divizia 101 Aeroportate. Suntem singura ţară de pe flancul de est care avem atât sistemul de rachete HIMARS, cât şi sistemul de rachete Patriot. Există veşti bune pe care Armata Română, ca o componentă esenţială a apărării NATO, ni le dă în această perioadă.
Realizator: Chiar urma să completez, oamenii interpretează diferit. E de bine sau e de rău că sunt tancuri franţuzeşti în România şi toată această mobilizare? Unii dintre oamenii care văd asta spun că ar fi fost mai bine să nu fie aici şi să nu reprezinte asta o provocare. Noi însă, şi dumneavoastră şi mai mult, vorbind cu oficialii de rang înalt din NATO, spunem cu toţii că e de bine că sunt aici armatele străine şi că reprezintă un punct de apărare şi o descurajare pentru Rusia.
Radu Tudor: Mă bucur că puneţi această întrebare, pentru că ea comportă două răspunsuri. Primul, ce s-ar fi întâmplat dacă în faţa acestei ameninţări ruseşti, în faţa războiului neprovocat şi sângeros declanşat de Rusia în Ucraina, aliaţii NATO n-ar fi venit pe teritoriul României? Probabil gradul de frustrare al românilor ar fi crescut enorm, la fel de mult, probabil ca şi în cazul neaccesării în spaţiul Schengen. Or, din punctul acesta de vedere, NATO a avut un răspuns radical diferit. Avem 5.000 de trupe NATO pe teritoriul României şi ăsta reprezintă semnalul de solidaritate şi mesajul că România nu este o ţară abandonată, este o ţară aliată NATO şi că vin alături de noi militarii care trebuie să dea un semnal Rusiei: nu vă atingeţi un centimetru din teritoriul României, din teritoriul Alianţei. A doua chestiune, mă rog, revine în mod recurent în mesajele radioascultătorilor şi telespectatorilor. Sunt câţiva care spun am văzut tancuri pe drumuri…
Realizator: Exact.
Radu Tudor: … am văzut avioane de cer, am văzut o pregătire militară intensă, sunt îngrijorat, mă tem. Eu le-aş spune că sentimentul trebuie să fie exact invers: să vă bucuraţi că militarii îşi fac datoria, să vă bucuraţi că suntem apăraţi, să vă bucuraţi că avem aliaţi NATO pe teritoriul României, care ne conferă siguranţă şi securitate şi care protejează integritatea teritorială a României. Când vedeţi militari, chiar şi în zonele urbane sau în zonele rurale, să ştiţi că ei îşi fac datoria şi asta trebuie să vă dea sentimentul de siguranţă. Noi suntem pregătiţi pentru pace şi o facem 24 din 24. Prezenţa militarilor nu înseamnă război, dimpotrivă, înseamnă descurajarea celor care ar vrea să implice România şi NATO într-un război.
Realizator: Către finalul interviului, domnule Radu Tudor, vreau să ne îndreptăm către Ucraina, pentru că acest Campionat Mondial de Fotbal, care se va termina mâine, a avut cumva un efect de bumerang, aş spune, din punctul unora de vedere. S-a vorbit mai puţin despre războiul din Ucraina, a venit iarna, ne-au indus anumite ştiri mai puţin, să zicem aprofundate, ideea că lucrurile s-au mai calmat, ceea ce nu e deloc adevărat.
Radu Tudor: Nu e deloc adevărat. Ameninţarea rămâne. Ucraina este, din păcate, bombardată cu rachete, cu drone, mor civili în continuare, e o situaţie incredibil de dureroasă, o ţară care rămâne din ce în ce mai mult fără energie şi fără apă în debutul iernii şi, evident, un Campionat Mondial de Fotbal întotdeauna a atras atenţia. Dar să nu uităm că România este ţara membră a NATO, cu cea mai lungă frontieră terestră cu Ucraina, că bazinul Mării Negre a fost transformat într-o scenă de război de Rusia. Şi apropo de ceea ce am discutat la începutul emisiunii, Moscova continuă să ameninţe NATO şi să spună că vrea să-i distrugă sistemul de apărare. Noi în continuare ne vom apăra foarte eficient, nu vom ameninţa Rusia, tot sperăm că la Moscova va veni un lider care va dori pace şi o relaţie civilizate, dar chestiunea aceasta a Ucrainei rămâne principala preocupare de securitate şi apărare a României şi a NATO şi cred că factorii decizionali care au avut foarte multe opţiuni în faţă nu s-au dat la o parte în a monitoriza 24 din 24 situaţia din Ucraina, mai ales că, potrivit informaţiilor oferite de generalul Valeri Zalujni, şeful Forţelor Armate ale Ucrainei, Rusia ar pregăti o ofensivă în februarie-martie, din nord, de la frontiera cu Belarus, din nou asupra Kievului.
Realizator: Este o ştire asupra căreia vom reveni, pentru că ne aşteaptă vremuri complicate. Vă mulţumesc foarte mult, domnule Radu Tudor, pentru intervenţia din această…
Radu Tudor: Mulţumesc, Radio România! Mulţumesc, Cristi Dumitraşcu. Sărbători fericite!
Realizator: Mulţumesc! Sărbători fericite!
Difuzata 17 decembrie, ora 9,20
