Jurnaliştii de la BBC vorbesc, în materialul intitulat “Laura Codruţa Kovesi, controversatul star român al luptei anticorupţie”, despre susţinerea populară, dar şi acuzaţiile la adresa sa potrivit cărora foloseşte metode de pe vremea regimului comunist, scrie Mediafax.
http://www.bbc.com/news/world-europe-38894296
“Laura Codruţa Kovesi a generat clivaje în România. Susţinătorii ei afirmă că este un cruciat împotriva corupţiei, trăgând, în sfârşit, la răspundere oameni care mai demult păreau intangibili. Totuşi, criticii argumentează că agenţia pe care o conduce a încălcat libertăţile civice într-un mod nemaiîntâlnit din perioada comunistă”, comentează BBC. Procurorul-şef al DNA, în vârstă de 43 de ani, spune că nu le răspunde criticilor: “Eu le voi răspunde cetăţenilor”.
“Succesul DNA sub conducerea ei a transformat-o pe Laura Codruţa Kovesi în star. Iar ea a promis continuarea activităţilor indiferent de susţinere. Însă propunerile de modificare a legislaţiei riscă să îi afecteze activitatea. Săptămâna trecută, Guvernul a retras o ordonanţă de urgenţă care ar fi relaxat prevederile anticorupţie, după izbucnirea unor proteste masive. Totuşi, acum se pare că ar exista încercări în Parlament pentru implementarea unor măsuri similare”, notează BBC.
În anul 2007, Uniunea Europeană a început să monitorizeze, în România şi Bulgaria, prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), reformele în domeniul judiciar şi în combaterea corupţiei. Dar abia când Laura Codruţa Kovesi a devenit procuror-şef al DNA, în 2013, instituţia a obţinut susţinere populară, prin investigaţii care au vizat un fost prim-ministru, foşti miniştri, magnaţi de presă, judecători şi procurori, arată jurnaliştii de la BBC.
“Încrederea pe care românii o au în DNA este chiar remarcabilă”, declară Laura Codruţa Kovesi în interviul acordat postului britanic, adaugând că “din ce în ce mai mulţi oameni au venit şi au depus plângeri, voiau să ofere, ca martori, declaraţii despre cazuri de corupţie. Şi totul pentru că cetăţenii români au observat că legile sunt egale pentru toţi. Cu asta ne ocupăm”.
DNA a lansat peste 1.170 de investigaţii penale în ultimii trei ani, în cazuri care au produs statului prejudicii de peste un miliard de euro. Dar Laura Codruţa Kovesi are şi critici, care spun că a devenit prea puternică şi că eforturile anticorupţie s-au transformat într-o vânătoare de vrăjitoare, mai arată jurnaliştii de la BBC. Criticii susţin că DNA a vizat în mod incorect anumite persoane şi partide, colaborând cu servicii secrete şi cu judecători. Laura Codruţa Kovesi respinge acuzaţiile. “Toate partidele au membri care au fost investigaţi de DNA”, spune ea.
Există, de asemenea, critici privind utilizarea interceptărilor, argumentându-se că sunt metode care erau folosite pe vremea regimului comunist, precizează BBC. “Atunci când vorbim despre mandat de arestare preventivă, despre mandatul de interceptare, toate aceste lucruri nu pot fi făcute de procuror fără mandat, fără autorizaţia unui judecător. Nu putem face noi aceste lucruri singuri”, explică ea, precizând că anchetele sunt efectuate în funcţie de valoare şi de importanţa dovezilor.
Laura Codruţa Kovesi s-a opus ferm recentei ordonanţe guvernamentale care ar fi dezincriminat unele infracţiuni asociate corupţiei. Procurorul-şef al DNA estimează că modificările ar fi avut impact asupra unei treimi dintre dosarele instrumentate de DNA. “Începând de acum, în fiecare zi, va exista un risc uriaş asupra sistemului judiciar. Întrucât în fiecare zi putem descoperi altă modificare, putem descoperi schimbări ale jurisdicţiei noastre ori că instituţia noastră a fost desfiinţată, că nu mai există”, atrage atenţia Laura Codruţa Kovesi.