Multe figuri importante de la varful politicii si institutiilor romanesti, care s-au remarcat prin amplificarea nepermisa a tensiunilor interinstitutionale in ultima luna, ar trebui sa citeasca si sa sublinieze cu rosu aceasta decizie a CCR.
Pina le intra bine in capul lor (mic, e adevarat !).
Prin adoptarea OUG 13/2017 privind modificarea legislaţiei penale, Guvernul nu a împiedicat Consiliul Superior al Magistraturii să îşi realizeze o atribuţie constituţională, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituţionale a României a constatat că nu a existat un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească.
‘Curtea constată că adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală nu a generat un conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă – Guvernul României, pe de o parte, şi autoritatea judecătorească – Consiliul Superior al Magistraturii, pe de altă parte, întrucât Guvernul nu a împiedicat autoritatea judecătorească, reprezentată de CSM, să îşi realizeze o atribuţie constituţională, ci a acţionat intra vires, exercitând o competenţă proprie conferită de prevederile art. 115 din Legea fundamentală’, se arată în motivarea publicată joi pe site-ul CCR.
Instanţa constituţională a reţinut că Guvernul nu are obligaţia constituţională sau legală de a solicita avizul CSM în alte materii decât activitatea autorităţii judecătoreşti, iar CSM nu are abilitarea legală de a emite un astfel de aviz.
‘În prezenta cauză (…), Curtea observă faptul că autorii sesizării, prin criticile formulate, nu ţin seama de dispoziţiile legale şi constituţionale referitoare la competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, şi nici de jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia avizelor pe care această autoritate publică este abilitată să le adopte. (…) Instanţele judecătoreşti, Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii, componente ale autorităţii judecătoreşti (…) au misiunea constituţională de a realiza justiţia (…), de a reprezenta interesul general al societăţii şi de a apăra ordinea de drept, în activitatea judiciară (…), respectiv de a realiza rolul de garant al independenţei justiţiei (…), şi nicidecum un rol în activitatea de elaborare a actelor normative, prin participarea la procedura de legiferare’, se menţionează în motivare.
CCR mai apreciază că CSM, ca parte componentă a autorităţii judecătoreşti cu rol de garant al independenţei justiţiei, nu poate fi transformat într-un organ consultativ al Parlamentului sau Guvernului, ca autorităţi legiuitoare, pentru că ar fi afectate ‘valori constituţionale precum statul de drept sau principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale’.
Referitor la sesizarea privind existenţa unui conflict de natură constituţională între Guvern şi Parlament, CCR a constatat că decizia Guvernului de a adopta OUG 13/2017 nu poate fi calificată ca un act de arogare a unor puteri, atribuţii sau competenţe care aparţin Parlamentului.
‘Este evident că Guvernul exercită în acest fel o competenţă proprie prevăzută în mod expres de prevederile art. 115 din Legea fundamentală’, se arată în motivare.
CCR a discutat pe 8 februarie cererile preşedintelui Klaus Iohannis şi şefei CSM, Mariana Ghena, privind constatarea unui conflict între puterile statului în urma adoptării ordonanţei de urgenţă privind modificarea Codurilor penale.
Instanţa constituţională a stabilit că nu există conflict juridic de natură constituţională între puterile statului în urma adoptării OUG 13/2017, scrie Agerpres.
