Adrian Toni Neacşu, fost membru CSM, a spus pentru MEDIAFAX că decizia CCR privind conflictul între Parlament şi Ministerul Public poate conduce la creşterea numărului de contestaţii în anulare împotriva deciziilor definitive, în care se vor contesta probele nelegale obţinute în baza protocoalelor.
„În mod normal, într-adevăr, conduce la creşterea numărului de cereri de contestaţii în anulare împotriva hotărârilor definitive în care se vor contesta exact probele nelegale obţinute prin intermediul SRI. De asemena, în dosarele pe rol, tot ce înseamnă colaborarea cu SRI sau obţinerea probelor în baza acestor protocoale nu vor putea produce efecte. Rămâne de văzut ce va spune CCR că se va întâmpla cu acele hotărâri definitive care nici nu mai pot atacate cu căi extraordinare de atac. Dacă şi acestra rămân asaş sau dimpotriva CCR implică o cale de anulare a lor”, a declarat avocatul Adrian Toni Neacşu, fost membru CSM, pentru MEDIAFAX.
Potrivit acestuia, va fi greu de dovedit ce anume se va întâmpla cu dosarele aflate pe rolul parchetelor.
„Problema este că parchetele n-au recunoscut niciodată în mod concret că au obţinut probe în baza acestor protocoale ale SRI. Va fi foarte greu de dovedit ce probe sunt obţinute cu ajutorul SRI. De aceea este impportant ce va stabili CCCR ca remedii. Suntem în situaţia în care ştim cu toţii că sunt neconstituţionale şi până acum erau nelegale. Dar nimeni nu recunoaşte că s-au folosit. (…) E istorică, în sensul că SRI este eliminat integral, definitiv din tot ce înseamnă urmărire penală şi justiţie, în general”, a mai spus Toni Neacşu.
”Este o decizie aşteptată, o decizie logică şi foarte normală într-un stat democratic, numai că ar trebui să se facă o intervenţie în urma acestei decizii a Curţii Constituţionale. Adică ar trebui dată o decizie, o ordonanţă, o hotărâre fie de guvern, fie prin Parlament ca să stabilească ce se întâmplă în urma deciziei CCR, ce se întâmplă cu cei care au fost condamnaţi în baza unor protocoale ilegale, neconstituţionale şi unice într-o ţară democratică”, a declarat pentru MEDIAFAX secretarul general al PSD, Codrin Ştefănescu.
Comunicatul CCR :
Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a pronunţat asupra cererii de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor.
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a decis:
1. A admis sesizarea şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.
2. A admis sesizarea şi a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul României, pe de-o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informaţii a Protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016, doar cu privire la dispozițiile art.6 alin.(1), art.7 alin.(1) şi art.9, precum și de exercitarea, în mod necorespunzător, a controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.
3. Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, precum și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și unitățile subordonate – vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală și vor dispune măsurile legale corespunzătoare.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Ministerului Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parlamentului României şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
