Home Articole Ce contine rezoluţia Parlamentului European la adresa României

Ce contine rezoluţia Parlamentului European la adresa României

1006
6
SHARE

Rezoluţia referitoare la statul de drept în România a fost adoptată marţi, cu amendamente, de Parlamentul European. Documentul a înregistrat 473 de voturi “pentru”, 151 “împotrivă” şi 40 de abţineri.

Potrivit draftului rezoluţiei, Parlamentul European îndeamnă Parlamentul şi Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO şi ale Comisiei de la Veneţia şi să se abţină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independenţa sistemului judiciar. De asemenea, eurodeputaţii invită Comisia Europeană ” să monitorizeze acţiunile întreprinse de autorităţile române pe baza recomandărilor”. Totodată, Legislativul european condamnă ”intervenţia violentă şi disproporţionată” a forţelor de ordine în timpul protestelor de la Bucureşti din august 2018.

Documentul, publicat pe site-ul Parlamentului European, conține 13 recomandări către România și instituțiile Uniunii Europene în ceea ce privește sistemul judiciar și lupta anticorupție.

Faţă de documentul publicat anterior, plenul Parlamentului European a adoptat câteva amendamente:

A fost adoptat amendamentul cu numărul 15, depus de Judith Sargentini, din partea Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană.

Varianta din rezoluţie: “3. Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;”

Varianta propusă: “Condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018; solicită autorităților române să asigure o investigație transparentă, imparțială și eficientă în ceea ce privește acțiunile poliției;”

A mai fost adoptat parţial amendamentul 12, cu referire la protocoalele secrete din Justiţie, depus de Josef Weidenholzer, din partea grupului S&D.

Varianta din rezoluţie: “4. Invită autoritățile române să instituie garanţii pentru a asigura o bază transparentă şi legală pentru orice cooperare instituţională și să evite orice ingerință care ar putea afecta sistemul de control și echilibru; îndeamnă la întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;”

Varianta propusă: “Pune la îndoială legitimitatea protocoalelor de cooperare semnate între Serviciul Român de Informații și instituțiile judiciare; solicită autorităților române să instituie măsuri de protecție pentru a asigura o bază transparentă și legală pentru orice cooperare instituțională și pentru a evita orice ingerință care să eludeze sistemul de verificare și echilibrare; solicită consolidarea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații; îndeamnă autoritățile române, inclusiv președintele României, să ia poziție publică în denunțarea acestor protocoale”, scrie stiripesurse.ro


PROPUNERE DE REZOLUȚIE
PDF 429k WORD 61k
7.11.2018
PE624.230v01-00
B8-0522/2018
depusă pe baza declarațiilor Consiliului și Comisiei

în conformitate cu articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul de procedură

referitoare la statul de drept în România (2018/2844(RSP))

Roberta Metsola în numele Grupului PPE
Josef Weidenholzer în numele Grupului S&D
Sophia in ’t Veld, Cecilia Wikström în numele Grupului ALDE
Judith Sargentini, Eva Joly, Benedek Jávor, Reinhard Bütikofer, Bodil Valero în numele Grupului Verts/ALE
Barbara Spinelli, Patrick Le Hyaric, Helmut Scholz, Marie‑Christine Vergiat, Marie‑Pierre Vieu, Malin Björk, Sofia Sakorafa, Emmanuel Maurel, Younous Omarjeeîn numele Grupului GUE/NGL

Monica Macovei

 

 Rezoluția Parlamentului European referitoare la statul de drept în România (2018/2844(RSP))
B8‑0522/2018
Parlamentul European,

–  având în vedere tratatele UE, în special articolele 2, 3, 4, 6 și 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

–  având în vedere Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene,

–  având în vedere Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO),

–  având în vedere Constituția României,

–  având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 martie 2014, intitulată „Un nou cadru al UE pentru consolidarea statului de drept” [COM(2014)0158],

–  având în vedere dezbaterea pe care a organizat-o la 2 februarie 2017 cu privire la democrația și justiția în România;

–  având în vedere dezbaterea pe care a organizat-o la 7 februarie 2018 cu privire la amenințările pe care le prezintă pentru statul de drept reforma justiției din România;

–  având în vedere dezbaterea organizată la 3 octombrie 2018 cu privire la statul de drept în România;

–  având în vedere schimbul de opinii din 1 octombrie 2018 din Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne cu prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans,

–  având în vedere audierea organizată în martie 2017 de către Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne cu privire la situația democrației și justiției în România,

–  având în vedere declarația comună din 24 ianuarie 2018 a Președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, și a prim-vicepreședintelui Frans Timmermans cu privire la cele mai recente evoluții din România,

–  având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 16 martie 2018 referitor la proiectul de lege nr. 140/2017 din România privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații,

–  având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 referitor la modificarea legii nr. 303/2004 din România privind statutul judecătorilor și procurorilor, a legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,

–  având în vedere avizul Comisiei de la Veneția din 20 octombrie 2018 referitor la modificarea Codului Penal și a Codului de procedură penală din România, aceste acte afectând, de asemenea, legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție și legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,

–  având în vedere raportul ad-hoc din 11 aprilie 2018 privind România, întocmit de Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO),

–  având în vedere Raportul Comisiei din 15 noiembrie 2017 întocmit în cadrul Mecanismului de cooperare și verificare privind progresele înregistrate de România,

–  având în vedre adoptarea de către Parlamentul României în decembrie 2017 a trei legi de reformare a sistemului judiciar, și anume legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; având în vedere adoptarea amendamentelor la Codul Penal în iunie 2018 și la Codul de procedură penală în iulie 2018,

–  având în vedere Rezoluția 2226/2018 și Recomandarea 2134/2018 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (PACE),

–  având în vedere decizia Curții Constituționale din România din 20 octombrie 2018 prin care aceasta a declarat neconstituționale 64 dintre cele 96 de modificări aduse Codului de procedură penală; având în vedere declarația Curții Constituționale din 25 octombrie 2018 privind faptul că 30 dintre modificările aduse Codului Penal sunt incompatibile cu Constituția;

–  având în vedere protestele în masă ce au avut loc repetat din ianuarie 2017 împotriva corupției și pentru statul de drept, inclusiv protestul masiv „Diaspora acasă” din 10 august 2018 de la București, ce s-a soldat cu sute de persoane rănite care au avut nevoie de tratament medical în urma intervenției violente a poliției;

–  având în vedere articolul 123 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

A.  întrucât Uniunea Europeană se întemeiază pe valori precum respectarea demnității umane, a libertății, democrației, egalității, statului de drept și a drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, și întrucât aceste valori sunt comune statelor membre, într-o societate în care prevalează pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați (articolul 2 din TUE);

B.  întrucât articolul 6 alineatul (3) din TUE confirmă că drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de CEDO și care rezultă din tradițiile constituționale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii;

C.  întrucât UE funcționează pe baza prezumției de încredere reciprocă conform căreia statele membre respectă democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, consacrate în CEDO și în Carta drepturilor fundamentale;

D.  întrucât independența sistemului judiciar este consacrată la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 6 din CEDO și reprezintă o condiție esențială a principiului democratic al separării puterilor;

E.  întrucât, în raportul său privind România din aprilie 2018, Grupul de state împotriva corupției al Consiliului Europei (GRECO) a exprimat îngrijorări serioase cu privire la anumite aspecte ale legilor privind statutul judecătorilor și procurorilor, organizarea judiciară și Consiliul Superior al Magistraturii, legi adoptate de Parlamentul României, precum și cu privire la proiectele de modificare a legislației penale; întrucât GRECO pune sub semnul întrebării procesul legislativ, exprimă temeri cu privire la independența judiciară și lasă să se înțeleagă că ar fi avut loc o încălcare implicită a standardelor în materie de combatere a corupției;

F.  întrucât, în avizul său nr. 924/2018 din 20 octombrie 2018, care s-a limitat la „anumite aspecte ale proiectelor, deosebit de controversate”, Comisia de la Veneția a observat în concluzie că, „deși li s-au adus o serie de îmbunătățiri binevenite în urma criticilor și a mai multor decizii ale Curții Constituționale, (…) cele trei proiecte de lege conțin aspecte importante care (…) ar putea conduce la exercitarea de presiuni asupra judecătorilor și procurorilor și ar putea, în cele din urmă, să submineze independența sistemului judiciar și a membrilor acestuia, iar împreună cu mecanismul de pensionare anticipată, i-ar putea submina eficiența și calitatea, ceea ce ar putea afecta negativ lupta împotriva corupției”, considerând că este posibil ca aceste aspecte „să submineze încrederea publică în sistemul judiciar”(1);

G.  întrucât, în avizul său nr. 930/2018 din 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneția a constatat că „este necesar și oportun ca Parlamentul României să întreprindă o reformă a codurilor din domeniul penal pentru a pune în aplicare deciziile Curții Constituționale și directivele în materie ale UE” și că multe dintre modificări „vor afecta grav eficacitatea sistemului de justiție penală din România în combaterea diferitelor forme de infracționalitate, inclusiv infracțiuni legate de corupție, infracțiuni de violență și criminalitatea organizată”(2);

H.  întrucât, în avizul său nr. 914/2018 din 16 martie 2018, Comisia de la Veneția a salutat faptul că, „în cadrul reuniunilor de la București, inițiatorii proiectului de lege și-au manifestat disponibilitatea de a modifica proiectul de lege în mai multe aspecte” și a invitat autoritățile din România să aibă în vedere recomandările sale principale, și anume faptul că „noile cerințe privind raportarea și publicarea prevăzute de proiectul de lege, inclusiv sancțiunea de suspendare a activității și dizolvare în caz de nerespectare, sunt în mod evident inutile și disproporționate și ar trebui abrogate” și că publicarea o dată la șase luni a rapoartelor financiare detaliate și indicarea surselor de venit, indiferent de mărimea acestuia, împreună cu sancțiunea de desființare, vor avea ca efect „intimidarea societății civile” și vor veni în conflict cu „libertatea de asociere și dreptul la respectarea vieții private”(3);

I.  întrucât Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a invitat România să respingă proiectele de legi înaintate recent, prin care ONG-urilor li se impun noi obligații de raportare financiară, să le modifice în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneția și ale Biroului pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) și să le supună unei largi consultări publice înainte de adoptare(4);

J.  întrucât, la 19 iulie 2018, Comisia a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la faptul că România nu a transpus în dreptul intern cea de-a patra Directivă privind combaterea spălării banilor; întrucât, la 24 octombrie 2018, Parlamentul României a adoptat „proiectul de lege privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului” după o repetare îndoielnică a votului;

K.  întrucât există o dezbatere continuă cu privire la rolul Serviciului Român de Informații (SRI) și pretinsa lui ingerință în activitatea sistemului judiciar din România, fiind aduse în discuție posibila amploare și modalitățile acestei ingerințe; întrucât, în avizul său din 20 octombrie 2018, Comisia de la Veneția a constatat că „este necesară o revizuire amănunțită a normelor juridice privind controlul serviciilor de informații”(5);

L.  întrucât, în mai 2016, a fost lansată o petiție de revizuire a Constituției din România pentru a se limita definiția familiei la căsătoria dintre un bărbat și o femeie; întrucât numeroase grupuri de apărare a drepturilor omului și-au exprimat preocuparea cu privire la faptul că această propunere ar putea încălca standardele internaționale în materie de drepturi ale omului și ar putea duce la creșterea discriminării homofobe în România; întrucât parlamentul a aprobat această revizuire cu o majoritate de două treimi; întrucât la referendumul organizat pe această temă nu s-a înregistrat pragul minim necesar de 30% din alegători;

M.  întrucât România se plasează pe locul 25 din cele 28 de state membre în ceea ce privește legislația, discursul de incitare la ură și discriminarea împotriva persoanelor LGBTI, potrivit Analizei anuale din 2018 a situației drepturilor omului în cazul persoanelor LGBTI în Europa, publicată de Regiunea Europa a Asociației Internaționale a Lesbienelor și Homosexualilor (ILGA-Europa);

N.  întrucât Uniunea Europeană și-a asumat angajamentul de a respecta libertatea și pluralismul mass-mediei, precum și dreptul la informare și la libertatea de exprimare, consacrat la articolul 11 din Carta drepturilor fundamentale și la articolul 10 din CEDO; întrucât rolul mass-mediei de supraveghere publică este esențial pentru garantarea acestor drepturi și pentru protecția tuturor celorlalte drepturi fundamentale;

O.  întrucât organizația Reporteri Fără Frontiere a atras atenția asupra încercărilor de a transforma mass-media din România în instrumente de propagandă politică și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la cenzura politică din mass-media(6);

P.  întrucât articolul 12 din Carta drepturilor fundamentale stipulează că orice persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere la toate nivelurile, în special în domeniile politic, sindical și civic;

Q.  întrucât relatările intervenției violente a poliției române în timpul protestelor din 10 august 2018 au trezit preocupări serioase cu privire la proporționalitatea utilizării forței și la încălcarea drepturilor fundamentale ale protestatarilor, fapt ce a dus la declanșarea unor anchete, aflate încă în curs, de către autoritățile române de aplicare a legii;

R.  întrucât corupția reprezintă în continuare o problemă în UE; întrucât caracterul și amploarea corupției poate să varieze de la un stat membru la altul, însă acest fenomen prejudiciază UE în ansamblu, precum și economia și societatea europeană și îngreunează dezvoltarea economică, subminează democrația și aduce prejudicii statului de drept;

S.  întrucât Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) a fost revocat din funcție la 9 iulie 2018, în pofida avizului Consiliului Superior al Magistraturii, în urma unei decizii a Curții Constituționale care a limitat prerogativele Președintelui; întrucât Comisia de la Veneția a declarat, dimpotrivă, în avizul său din 20 octombrie 2018, că ar fi important „să se întărească independența procurorilor și să se mențină și să se consolideze rolul unor instituții precum Președinția și CSM, capabile să echilibreze influența ministrului justiției”(7); întrucât la 15 octombrie 2018 Guvernul României a adoptat o ordonanță de urgență; întrucât, în urma intrării în vigoare a ordonanței, până în prezent au fost revocați din funcție 48 de procurori, ceea ce poate prejudicia un număr mare de anchete aflate în curs; întrucât, la 24 octombrie 2018, ministrul justiției a cerut revocarea procurorului general, acuzându-l de depășirea atribuțiilor sale,

1.  subliniază că este de importanță fundamentală să se asigure respectarea deplină a valorilor europene comune enumerate la articolul 2 din TUE și să se garanteze drepturile fundamentale prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene;

2.  este profund preocupat de revizuirea legislației judiciare și penale din România, îndeosebi din cauza posibilității ca aceasta să ducă la subminarea structurală a independenței sistemului judiciar și a capacității acestuia de a combate eficient corupția din România, precum și la slăbirea statului de drept;

3.  condamnă intervenția violentă și disproporționată a poliției în timpul protestelor de la București din august 2018;

4.  invită autoritățile române să instituie garanții prin care să asigure o bază transparentă și legală pentru orice tip de cooperare instituțională și să evite orice ingerință care dereglează mecanismele de verificare și de echilibrare; solicită întărirea controlului parlamentar asupra serviciilor de informații;

5.  îndeamnă autoritățile din România să se opună măsurilor care ar duce la dezincriminarea corupției în rândul funcționarilor de stat și să aplice strategia națională anticorupție;

6.  recomandă insistent să se reconsidere legislația privind finanțarea, organizarea și funcționarea ONG-urilor în ceea ce privește potențialul acesteia de a intimida societatea civilă și de a intra în conflict cu principiul libertății de asociere și cu dreptul la viața privată; consideră că această legislație trebuie aliniată pe deplin la cadrul UE;

7.  își exprimă profunda îngrijorare față de restricțiile politice aplicate libertății presei și față de propunerile legislative care ar incrimina denigrarea României în străinătate și ar reintroduce defăimarea în Codul Penal;

8.  îndeamnă Parlamentul și Guvernul României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă;

9.  solicită guvernului român să coopereze cu Comisia Europeană în conformitate cu principiul cooperării loiale prevăzut de tratat;

10.  își reiterează regretul cu privire la decizia Comisiei de a nu publica Raportul UE pe 2017 privind combaterea corupției și invită cu insistență Comisia să își reia fără întârziere exercițiul anual de monitorizare a luptei împotriva corupției în toate statele membre; invită Comisia să elaboreze un sistem de indicatori stricți și de criterii uniforme ușor aplicabile, pentru a măsura nivelul corupției din statele membre și pentru a evalua politicile anticorupție ale acestora, în conformitate cu Rezoluția Parlamentului din 8 martie 2016 referitoare la raportul anual pe 2014 privind protejarea intereselor financiare ale UE(8);

11.  susține cu fermitate un proces regulat, sistematic și obiectiv de monitorizare și de dialog, cu participarea tuturor statelor membre, în scopul protejării valorilor de bază ale UE, și anume a democrației, drepturilor fundamentale și statului de drept, proces care să implice Consiliul, Comisia și Parlamentul, astfel cum s-a propus în Rezoluția Parlamentului din 25 octombrie 2016 conținând recomandări adresate Comisiei referitoare la crearea unui mecanism al UE pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale (Pactul pentru DSF)(9); reiterează faptul că acest mecanism ar trebui să cuprindă un raport anual cu recomandări specifice pentru fiecare țară(10);

12.  invită Comisia, în calitatea sa de gardian al tratatelor, să monitorizeze acțiunile întreprinse de autoritățile române pe baza recomandărilor, continuând să ofere sprijin complet României în identificarea unor soluții adecvate;

13.  încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Comisiei, Consiliului, guvernelor și parlamentelor statelor membre, precum și Președintelui României.

 

(1) Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018 din 20 octombrie 2018 (CDL-AD(2018)017).
(2) Avizul Comisiei de la Veneția nr. 930/2018 din 20 octombrie 2018 (CDL-AD(2018)021).
(3) Avizul Comisiei de la Veneția nr. 914/2018 din 16 martie 2018 (CDL-AD(2018)004).
(4) Rezoluția 2226/2018 și Recomandarea 2134/2018 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
(5) Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018 din 20 octombrie 2018 (CDL-AD(2018)017).
(6) https://rsf.org/en/romania
(7) Avizul Comisiei de la Veneția nr. 924/2018 din 20 octombrie 2018 (CDL-AD(2018)017).
(8) JO C 50, 9.2.2018, p. 2.
(9) JO C 215, 19.6.2018, p. 162.
(10) A se vedea: Rezoluția din 13 decembrie 2016 referitoare la situația drepturilor fundamentale în Uniunea Europeană în 2015, JO C 238, 6.7.2018, p. 2.

Premierul Viorica Dăncilă a făcut un apel, marţi, către toate forţele politice şi preşedintele Klaus Iohannis să se abţină de la declaraţii ”care fac rău României”, dând ca exemplu afirmaţia şefului statului că ţara noastră nu este pregătită pentru preluarea Preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

“În calitate de prim-ministru al României, vă asigur că România este pregătită, că suntem în grafic atât din punct de vedere al programului pentru Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, dar şi din punct de vedere organizatoric şi logistic. Cred că astfel de declaraţii nu pot face decât rău României. Cred că este un fapt fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene şi cer tuturor forţelor politice, inclusiv preşedintelui României, domnului Iohannis, să se abţină de la astfel de declaraţii, pentru că România are nevoie de consens, România are nevoie de unitate şi are nevoie de buni români care să se gândească în primul rând la propria ţară, şi mai puţin la interesele personale”, a afimat Dăncilă la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PSD.

Premierul a punctat faptul că actualul Guvern este în funcţie pentru că a avut “votul românilor şi încrederea românilor”.

“Cred că domnul preşedinte nu trebuie să evalueze acest lucru, trebuie să respecte voinţa populară exprimată prin vot. În al doilea rând, ne-am obişnuit cu aceste declaraţii ale domnului preşedinte referitoare la guvern, la guvernare. Nu vreau să-i răspund domnului preşedinte, nu vreau să procedez la fel cum face dumnealui. Pentru mine este important să vin cu lucruri concrete pentru români. (…) De câte ori mă va ataca domnul preşedinte Iohannis, eu îi voi răspunde cu ceea ce facem noi, acest guvern şi această coaliţie pentru români. Pentru mine, acest lucru este important. Cred cu tărie şi am spus-o de multe ori, românii s-au săturat de dispute, eu m-am săturat de aceste lucruri, cred că trebuie să vedem cum putem face să avem rezultate şi în plan intern, dar şi în plan extern. Subliniez încă o dată, îl rog pe domnul preşedinte Iohannis să nu mai iasă cu astfel de declaraţii care fac rău României”, a afirmat Dăncilă.

Premierul a reamintit că acest lucru a fost subliniat şi de preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, care a transmis că pentru o preşedinţie de succes a României “trebuie să existe un consens între Preşedinţie, Guvern şi Parlament”. “Eu ţin la acest consens pentru că ţin la imaginea României şi ţin la binele României”, a completat Dăncilă.

Întrebată cum comentează faptul că nu s-a finalizat licitaţia referitoare la cazarea şi transportul oficialilor europeni, care vor veni în prima jumătate a anului viitor în ţara noastră, Viorica Dăncilă a spus: “Sunt în curs de finalizare. Nu văd de ce neapărat trebuie să ne referim la cazare, pentru că avem, ştiţi foarte bine, un număr foarte mare de evenimente în teritoriu, peste 200 de evenimente, plus evenimentele din Bucureşti. Eu vă asigur că avem aceste lucruri, le vom realiza pe toate, mai sunt foarte puţine lucruri de realizat în ceea ce priveşte materialele, a durat mai mult pentru că a trebuit să respectăm toate procedurile legale. Nu din vina cuiva nu a fost finalizată problema materialelor, ci faptul că a trebuit să îndeplinim toate procedurile legale, dar suntem în grafic”.


European Parliament resolution on the rule of law in Romania (2018/2844(RSP))
B8‑0522/2018
The European Parliament,

–  having regard to the EU Treaties, and in particular to Articles 2, 3, 4 and 6 and 7 of the Treaty on European Union (TEU),

–  having regard to the Charter of Fundamental Rights of the European Union,

–  having regard to the European Convention on Human Rights (ECHR),

–  having regard to the Constitution of Romania,

–  having regard to the Commission communication of 11 March 2014 on a new EU framework to strengthen the rule of law (COM(2014)0158),

–  having regard to its debate on democracy and justice in Romania held on 2 February 2017,

–  having regard to its debate on threats to the rule of law arising from the reform of the Romanian justice system of 7 February 2018,

–  having regard to its debate on the rule of law in Romania of 3 October 2018,

–  having regard to the exchange of views held on 1 October 2018 with the Commission First Vice-President, Frans Timmermans, in the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs,

–  having regard to the hearing held on March 2017 in the Committee on Civil Liberties, Justice and Home Affairs on democracy and justice in Romania,

–  having regard to the joint statement of 24 January 2018 by Commission President Juncker and First Vice-President Timmermans on the latest developments in Romania,

–  having regard to the Venice Commission opinion of 16 March 2018 on Romania’s draft law No 140/2017 on amending Governmental Ordinance No 26/2000 on Associations and Foundations,

–  having regard to the Venice Commission opinion of 20 October 2018 on amendments to Romania’s law No 303/2004 on the statute of judges and prosecutors, No 304/2004 on judicial organisation, and aw No 317/2004 on the Superior Council of the Magistracy,

–  having regard to the Venice Commission opinion of 20 October 2018 on amendments to Romania’s Criminal Code and Criminal Procedure Code, laws also affecting law No 78/2000 on preventing, detecting and sanctioning acts of corruption and law No 304/2004 on judicial organisation,

–  having regard to the ad hoc report on Romania of 11 April 2018 by the Council of Europe’s Group of States against Corruption (GRECO),

–  having regard to the Commission’s report of 15 November 2017 under the Cooperation and Verification Mechanism on progress in Romania,

–  having regard to the adoption of three laws reforming the judiciary by the Romanian Parliament in December 2017, namely law No 303/2004 on the status of judges and prosecutors, law No 304/2004 on judicial organisation and law No 317/2004 on the Superior Council of the Magistracy; having regard to the adoption of amendments to the Criminal Code in June 2018 and to the Criminal Procedure Code in July 2018,

–  having regard to Resolution 2226/2018 and Recommendation 2134/2018 of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe (PACE),

–  having regard to the decision of the Romanian Constitutional Court of 20 October 2018 ruling that 64 of the 96 changes to the Criminal Procedure Code are unconstitutional; having regard to the Constitutional Court’s declaration of 25 October 2018 that 30 of the amendments to the Criminal Code are incompatible with the Constitution,

–  having regard to the repeated mass protests since January 2017 against corruption and in favour of the rule of law, including the ‘Diaspora at Home’ mass protest on 10 August 2018 in Bucharest, which left hundreds of people needing medical treatment following violent intervention by the police,

–  having regard to Rule 123(2) of its Rules of Procedure,

A.  whereas the European Union is founded on the values of respect for human dignity, freedom, democracy, equality, the rule of law and respect for human rights, including the rights of persons belonging to minorities, and whereas these values are common to the Member States in a society in which pluralism, non-discrimination, tolerance, justice, solidarity and equality between women and men prevail (Article 2 of the TEU);

B.  whereas Article 6(3) of the TEU confirms that fundamental rights, as guaranteed by the ECHR and as arising from the constitutional traditions common to the Member States, constitute general principles of Union law;

C.  whereas the EU operates on the basis of the presumption of mutual trust that Member States act in conformity with democracy, the rule of law and fundamental rights, as enshrined in the ECHR and in the Charter of Fundamental Rights;

D.  whereas the independence of the judiciary is enshrined in Article 47 of the Charter of Fundamental Rights and Article 6 of the ECHR, and is an essential requirement of the democratic principle of the separation of powers;

E.  whereas in its report on Romania of April 2018, the Council of Europe’s Group of States against Corruption (GRECO) expressed serious concern about certain aspects of the laws on the status of judges and prosecutors, on the judicial organisation and on the Superior Council of the Magistracy as adopted by the Romanian Parliament, as well as on draft amendments to the criminal legislation; whereas GRECO questions the legislative process, fears the impact on judicial independence and suggests implicit violation of anti-corruption standards;

F.  whereas the Venice Commission, in its opinion No 924/2018 of 20 October 2018, which was limited to ‘certain, particularly controversial aspects of the drafts’, concluded that ‘although welcome improvements have been brought to the drafts following criticism and a number of decisions of the Constitutional Court, … there are important aspects introduced by the three drafts, which … could result in pressure on judges and prosecutors, and ultimately, undermine the independence of the judiciary and of its members and, coupled with the early retirement arrangements, its efficiency and its quality, with negative consequences for the fight against corruption’, seeing those aspects as likely to ‘undermine public confidence in the judiciary’(1);

G.  whereas the Venice Commission concluded in its opinion No 930/2018 of 20 October 2018 that it was ‘necessary and appropriate for the Romanian Parliament to undertake a reform of the criminal codes in order to implement Constitutional Court decisions and relevant EU directives’, and that many of the amendments ‘will seriously impair the effectiveness of the Romanian criminal justice system in the fight against various forms of crime, including corruption-related offences, violent crimes and organised criminality’(2);

H.  whereas in its opinion No 914/2018 of 16 March 2018 the Venice Commission welcomed the fact that ‘during the meetings in Bucharest, the initiators of the draft law have indicated their readiness to amend the draft law in several aspects’, and called on the Romanian authorities to give consideration to its main recommendations, namely that the ‘new reporting and disclosure requirements foreseen by the draft law, including the sanctions of suspension of activities and dissolution in case of non-compliance, are clearly unnecessary and disproportionate and should be repealed’, and that the detailed publication of financial reports every six months and the indication of the source of income, irrespective of the amount, coupled with the sanction of disbandment, will have ‘a chilling effect on civil society’ and will enter into conflict with ‘the freedom of association and the right to respect for private life’(3);

I.  whereas the Parliamentary Assembly of the Council of Europe has called on Romania to reject the recently proposed draft laws imposing additional financial reporting obligations on NGOs, to amend them in line with the recommendations of the Venice Commission and the Office for Democratic Institutions and Human Rights of the Organisation for Security and Cooperation in Europe (OSCE/ODIHR), and to submit them to broad public consultation before adoption(4);

J.  whereas on 19 July 2018 the Commission referred Romania to the Court of Justice of the European Union for failing to incorporate the Fourth Anti-Money Laundering Directive into national law; whereas on 24 October 2018 the Romanian Parliament adopted the ‘draft law on combating money laundering and terrorist financing’, after a dubious repetition of the vote;

K.  whereas there is an ongoing debate with regard to the role of the Romanian Intelligence Service (SRI) and its alleged interference with the activities of the Romanian judiciary, raising questions as to the possible extent and modalities of such interference; whereas the Venice Commission concludes in its opinion of 20 October 2018 that a ‘thorough review of the legal rules on the control of the intelligence services seems necessary’(5);

L.  whereas a petition to revise the Romanian Constitution in order to restrict the definition of family to a marriage between a man and a woman was initiated in May 2016; whereas numerous human rights groups voiced their concern that the proposal might lead to a breach of international human rights standards and increase homophobic discrimination in Romania; whereas the revision was endorsed in parliament with a two-thirds majority; whereas the referendum on the matter failed to reach the required 30 % turnout target;

M.  whereas Romania ranks 25th out of the 28 EU Member States regarding legislation, hate speech and discrimination against LGBTI people, according to the Annual Review of the Human Rights Situation of LGBTI People in Europe 2018 published by the European Region of the International Lesbian and Gay Association (ILGA-Europe);

N.  whereas the EU is committed to respect freedom and pluralism of the media, as well as the right to information and freedom of expression as enshrined in Article 11 of the Charter of Fundamental Rights and in Article 10 of the ECHR; whereas the public watchdog functions of the media are crucial for upholding these rights and for the protection of all other fundamental rights;

O.  whereas Reporters without Borders have drawn attention to the attempts to turn Romanian media into political propaganda tools, and have raised concern about political censorship in the media(6);

P.  whereas Article 12 of the Charter of Fundamental Rights stipulates that everyone has the right to freedom of peaceful assembly and to freedom of association at all levels, in particular in political, trade union and civil matters;

Q.  whereas the reports of violent intervention by the Romanian police during the protests on 10 August 2018 have raised serious concerns as regards proportionality of the use of force and breaches of the fundamental rights of protesters, resulting in ongoing investigations of Romanian law enforcement authorities;

R.  whereas corruption remains a challenge in the EU; whereas the nature and scope of corruption may differ from one Member State to another, but it harms the EU as a whole and its economy and society, hampers economic development, undermines democracy, and damages the rule of law;

S.  whereas the Chief Prosecutor of the National Anticorruption Directorate (DNA) was removed from office on 9 July 2018, against the opinion of the Judicial Council following a Constitutional Court ruling limiting the powers of the President; whereas, by contrast, the Venice Commission stated in its opinion of 20 October 2018 that it would be important to ‘strengthen the independence of prosecutors and maintain and increase the role of institutions such as the President and the CSM [Superior Council of the Magistracy], able to balance the influence of the Minister [of Justice]’(7); whereas the Romanian Government passed an emergency ordinance on 15 October 2018; whereas, so far, 48 prosecutors have been dismissed from their current positions following the entry into force of the ordinance, potentially hampering a large number of ongoing investigations; whereas on 24 October 2018 the Minister of Justice demanded the dismissal of the Prosecutor-General, accusing him of exceeding his authority;

1.  Stresses that it is fundamentally important to guarantee that the common European values listed in Article 2 of the TEU are upheld in full, and that fundamental rights as laid down in the Charter of Fundamental Rights of the European Union are guaranteed;

2.  Is deeply concerned at the redrafted legislation relating to the Romanian judicial and criminal legislation, regarding specifically its potential to structurally undermine the independence of the judicial system and the capacity to fight corruption effectively in Romania, as well as to weaken the rule of law;

3.  Condemns the violent and disproportionate intervention by the police during the protests in Bucharest in August 2018;

4.  Calls on the Romanian authorities to put in place safeguards in order to assure a transparent and legal basis for any institutional cooperation and avoid any interference that upsets the checks and balances system; calls for parliamentary control over the intelligence services to be reinforced;

5.  Urges the Romanian authorities to counter any measures which would decriminalise corruption in office, and to apply the national anti-corruption strategy;

6.  Strongly recommends reconsideration of the legislation on the financing, organisation and functioning of NGOs with regard to its potential intimidating effect on civil society and its entry into conflict with the principle of freedom of association and the right to privacy; believes it should be brought fully into line with the EU framework;

7.  Expresses its deep concern regarding political restrictions on media freedom and the proposed legislation that would penalise denigration of Romania abroad and reintroduce defamation in the criminal code;

8.  Urges the Romanian Parliament and Government to fully implement all recommendations of the European Commission, GRECO and the Venice Commission, and to refrain from conducting any reform which would put at risk respect for the rule of law, including the independence of the judiciary; urges continued engagement with civil society, and stresses the need to address the issues referred to above on the basis of a transparent and inclusive process; encourages proactively seeking evaluation by the Venice Commission of the legislative measures at stake before their final approval;

9.  Calls on the Romanian Government to cooperate with the European Commission, pursuant to the principle of sincere cooperation as set out in the Treaty;

10.  Reiterates its regret that the Commission decided not to publish the EU Anti-Corruption Report in 2017, and strongly urges it to resume its annual anti-corruption monitoring in all Member States without delay; invites the Commission to develop a system of strict indicators and easily applicable, uniform criteria to measure the level of corruption in the Member States and evaluate their anti-corruption policies, in line with Parliament’s resolution of 8 March 2016 on the Annual Report 2014 on the Protection of the EU’s Financial Interests(8);

11.  Advocates strongly a regular, systematic and objective process of monitoring and dialogue involving all Member States, in order to safeguard the EU’s basic values of democracy, fundamental rights and the rule of law and involving the Council, the Commission and Parliament, as proposed in its resolution of 25 October 2016 on the establishment of an EU mechanism on democracy, the rule of law and fundamental rights (the DRF Pact)(9); reiterates that this mechanism should consist of an annual report with country-specific recommendations(10);

12.  Calls on the Commission, as guardian of the Treaties, to monitor the follow-up given to the recommendations by the Romanian authorities, while continuing to offer full support to Romania in finding adequate solutions;

13.  Instructs its President to forward this resolution to the Commission, the Council, the governments and parliaments of the Member States and the President of Romania.

 

(1) Venice Commission Opinion No. 924/2018 of 20 October 2018 (CDL-AD(2018)017).
(2) Venice Commission Opinion No. 930/2018 of 20 October 2018 (CDL-AD(2018)021).
(3) Venice Commission Opinion No. 914/2018 of 16 March 2018 (CDL-AD(2018)004).
(4) Resolution 2226/2018 and Recommendation 2134/2018 of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe
(5) Venice Commission Opinion No. 924/2018 of 20 October 2018 (CDL-AD(2018)017).
(6) https://rsf.org/en/romania
(7) Venice Commission Opinion No. 924/2018 of 20 October 2018 (CDL-AD(2018)017).
(8) OJ C 50, 9.2.2018, p. 2.
(9) OJ C 215, 19.6.2018, p. 162.
(10) See: resolution of 13 December 2016 on the situation of fundamental rights in the European Union in 2015, OJ C 238, 6.7.2018, p. 2.

6 COMMENTS

  1. Mizerabili cei din UE. Sunt supărați ca a fost demisa kovesi si ca s-a cerut revocarea lui lazar. Cand procurorul general din Germania a fost dat jos din pix de ministrul justitiei din Germania, nu a fost nici o rezolutie. Mizerabili cu dubla masura. Nu credeam ca se poate intampla asa ceva in UE.

    • Plus mitingul din 10 august. Jandarmii noștri sunt răi, in schimb jandarmii lor sunt buni când aplică fix același tratament protestatarilor. Mizerabili.

  2. Well, vorba lui Renate Weber: se baga sub preș eșecul mandatului Juncker cu privire la țările de mâna a doua, Polonia, Ungaria, România. Dar sunt si avantaje la bestelirea asta inutilă, anume, clarificarea poziției partidelor politice locale fatza de actul propriu-zis si consecințele clarificării asupra electoratului; PNL de exemplu, pierde odata cu sustinerea necondiționată a Rezoluției —fara ezitare, zise madam Gorghiu—si bruma de procente peste 5% pe care le mai avea, ca sa nu mai vorbim de candidatul Johannis pe care il sustine tot atat de necondiționat pentru al doilea mandat. Bravos UE, Halal sa-ți fie!

  3. Si-i dai cu statul de drept si numai ce fu’ achitat inca unul de la 7 ani in prima faza la achitare definitiva,Dumitru Dragomir!Succesuri dna!Sa ma lase cu rezolutii si mcv-uri si alte puneri la colt!Despre protocoale mucles,a da un amendament scapat in tot papirusul asta!Stiu ca toata ciuruiala asta,facuta de o procuroare comunista macovei cu preda cu minciuni si dezinformari, nu ne face bine dar sa persisti in musamalizari,puneri de oameni patati si obedienti in posturi cheie asta e de neacceptat,dar se va sfarsi si asta!Sa tina mcv-ul a la long daca alta politica nu stiu sa faca,gaselnite,legile justitiei,cu mitingul si alte tampenii,la ei e totul roz ii stropeste cu parfum!Noi suntem cobaii intr-un bol de sticla admonestati,asta mancati,la mana a-doua,nu va ingrasati,nu va desteptati,traiti conform instructiunilor,recomandari aberante ca deh popularii ne “vrea”binele!O magarie de ultim suflu pana la alegerile din mai si pana la inevitabila preluare,la asta nu pot aplica rezolutii!Cica progrese remarcabile facute de noi in lupta cu coruptii au facut acum regres,zice timmermans,numai ca atunci au fost incatusati “coruptii” si acum sint achitati mai toti,halal progres!Bulgariei ii da o ciosvarta,s-ar putea sa…ca n-are cum se raporta,suna mai bine comparatia!O tampenie politica cu iz puturos,cam asta e!Noi mergem mai departe!

  4. Dupa ce i-au amagit pe fraieri cu Revolutia lor Portocalie, care s-a prabusit fâsâind sulfuros,pepeistii si cu remorcile lor,unii asazisii socialisti,sub noua gaselnita de prostit fraierii,adica lozinca falsei lupte cu coruptia,nu urmaresc decat sa-si pastreze privilegiile si sa-si extinda puterea impotriva,nu numai a adversarilor lor politici si a celor ce ii incomodeaza in interesul lor,ci si impotriva popoarelor pe care ei vor sa le desfiinteze cu tot ce reprezinta ele ca indentitate,cultura,libertate,suveranitate,etc.Acum vedem tot mai clar ca Uniunea Europeana este,de fapt, in ghearele unui Partid Unic si Neobolsevic ce DICTEAZA,dupa cum are clanul lor de capetenii chef si interes, statelor si popoarelor,CONTRAR LEGILOR SI CONSTITUTIILOR LOR,CONTRAR DEMOCRATIEI,DREPTURILOR OMULUI SI STATULUI DE DREPT. Au votat pentru aceeasta mizerie anti-romaneasca (si chiar impotriva Tratatului UE in esenta lui) 473 de taranoi nesimtiti,cu 9 mizerabili tradatori ,asazis romani,in a lor gramada,fiind 464 de slugi pepeiste,,unele vopsite si in alte culori, de pe afara, care nu cred ca.pe la ei pe acasa ar avea curaj sa implanteze neobolsevismul asa cum a fost strecurat in viata romanilor si nu ar dori in tarile lor si pe pielea lor ce vor ei pentru legile romanilor si pentru pastrarea mizeriei din asazisa justitie plantata de capeteniile lor,la noi. Dar toti 473 arata ca le pasa doar sa hapaie bine de pe urma slugarniciei si nu mai mira pe nimeni ce ar putea fi ei in stare,numai ca nici nu realizeaza ei in ce pericol imping Europa cu tampeniile lor precum si cu aceasta REZOLUTIE DIN COCINA,nu numai impotriva unor politicieni nedoriti de ei,ci impotriva unui POPOR ROMAN SATUL DE BOLSEVISM.Se vehiculeaza pana la maxima plictiseala si snoava aceea cu “independenta justitiei” pe care,vezi dreace,capeteniile UE sar sa o apere,.dar le este frica sa nu piarda ei din ghiare “independenta” aia a justitiei legata prin protocoale de care nu cred ca ei ar fi straini si ca protocoalele alea au fost create doar din initiativa si de capul lui Coldea,Macovei,Basescu,Stanciu,Maior,Kiovesi,fara binecuvantare externa ,care “independenta” ,de la nivel inalt si pana la simplul cetatean, am tot vazut ce a produs in lupta cu coruptia mai mult cu caltabosi,struti,capre,termopane,voturi furate cu milioanele…poate…. de biblii pe capota si multe,multe “portocale” si denuntatori falsi,cu “probe” la fel de false, sau telepatice,sau fara probe… ca tot nu conteaza,fatate si slobozite de prin toate cotloanele organelor de toate felurile din tara noastra.Si astea in (Statul) paralel cu multa,multa Musama “pentru cine trebe”. Ca doar multa Musama s-a consumat si pentru Carutza de dosare ale Kaizerului.

Leave a Reply