Cel mai titrat specialist roman in problematica antiterorista mi-a acordat un interviu pe tema efectelor, consecintelor si elementelor de legatura cu Romania ale atentatului terorist din Noua Zeelanda.

Biografia generalului Ion Stefanut se confunda practic cu cea a unitatii pe care a slujit-o timp de peste 30 de ani, in cea mai mare parte ca si comandant.

Iata ce a spus pentru acest blog generalul Ion Stefanut, fost Comandant al Brigazii Antiteroriste in anii 90 si apoi al Directiei Generale pentru Prevenirea si Combaterea Terorismului din SRI.

1. Domnule General Stefanut, cum analizati si cum trebuie sa interpretam informatia potrivit careia teroristul din Noua Zeelanda a fost in Romania si avea numele unor domnitori romani pe armele sale?

Autorul atentatelor din Noua Zeelanda pare a fi fost foarte interesat de istoria conflictelor armate dintre statele crestine din Europa/Peninsula Balcanica si Imperiul Otoman, precum si (rezulta din fotografiile armei folosita in actiune) de primele confruntari militare dintre arabi si franci. Ca interes istoric, nimic rau! Foarte grav insa cand se transforma intr-o fixatie bolnava, ce degenereaza in islamofobie si se finalizeaza cu un act terrorist de o gravitate uriasa. Asadar, nu este vorba neaparat despre Romania sau domnitori romani, ci mai degraba despre un caz de fundamentalism religios, forma de extremism ce este direct raspunzatoare, prin toate coloraturile sale religioase concrete, de o imensa parte a actelor teroriste din intreaga istorie a Omenirii. 

2. E pentru prima oara cand Romania se confrunta cu o astfel de filiera extremista, de tip white-supremacy. Care sunt semnalele ce trebuie avute in vedere in acest caz si pe viitor?

In absenta informatiilor, doar pe baza relatarilor de presa, indraznesc sa spun ca actul terorist nu a fost planificat de o “retea”, fiind mai degraba o actiune individuala. Prezenta in Romania, dar nu numai, a unei persoane pe care o putem considera a fi dominata de extremism religios, de fundamentalism religios sau poate de islamofobie extrema are, dupa parerea mea, legatura cu istoria conflictelor militare dintre romanii crestini si Imperiul Otoman musulman. Atentatorul era in cautarea unor argumente factuale cu caracter istoric, menite sa-i consolideze convingerile existente si sa-l intareasca in dorinta de a-i “pedepsi” pe musulmani pentru ceea ce fac in prezent dar si pentru ceea ce au facut in trecut. 

3. Intrebare simpla, poate prea simpla : ce face structura antiterorista intr-un astfel de caz? Cum putem stii sau preveni pe viitor actiuni din partea unor persoane complet in afara profilului clasic de suspect?

Chiar nu cred ca in acest caz Romania, structura sa specializata in antiterorism ar fi putut face ceva sa previna tragedia. Daca serviciul de securitate din Noua Zeelanda l-ar fi remarcat pe personajul in cauza pentru convingerile sale radicale, extremist, fundamentalist-religioase islamofobe si l-ar fi semnalat serviciului roman, ce se putea face? In mod concret? Mai ales ca obiectivul vizat nu era in Romania! Genul acesta de actiune terorista individuala, motivata de ura acerba fata de o anumita religie si practicantii acesteia, nu este o noutate. Au cazut victime inocente din toate marile religii abrahamice (mozaica, crestina, musulmana). Despre cauze ar dura prea mult sa vorbim! Fenomenul exista, este in crestere si colegii mei mai tineri trebuie sa-l infrunte. O sarcina foarte grea, in indeplinirea careia le doresc success si noroc! Profilul clasic al suspectului este cunoscut celor angajati in aceasta lupta. Pentru ceilalti, poate fi descris in cateva cuvinte: este persoana careia Dumnezeu, indiferent de numele Sau, i-a incredintat personal misiunea de a-I nimici pe dusmanul sau!

4. Care sunt lectiile invatate din atentatele teroriste ce au avut loc in Romania in anii 80 si 90?

In anii 80-90, Romania a trecut prin mai multe atentate teroriste, unele prevenite, altele, din nefericire, nu. Cea mai importanta lectie invatata de catre cei ce si-au dedicat vietile prevenirii ci combaterii terorismului a fost, probabil, ca terorismul se transforma continuu, inregistreaza mutatii periculoase, care anuleaza zi de zi “castigul” tactic obtinut de catre cei ce i se opun. Altfel spus, terorismul gaseste cai de a te “surprinde” mereu, prin modul de actiune, prin motivatie, prin autori etc. Astazi este predominanta motivatia extremista religioasa, de o anumita natura, care poate genera reactii din partea altor fundamentalisti samd. Ce va fi maine? Probabil  acelasi lucru! Dar peste 5-10 ani? 



4 COMMENTS

  1. Iarta-ma,nu contest experienta dar nu iseamna nimic,nimeni nu citeste nimic,faptele”vorbeste”si ramai mut!Realitatea e impulsiva!Am spus ca nu-mi pasa ce l-a marcat pe criminal aici,un turist aterizat in anumite traditii fara o educatie consistenta!Problema e ca pe fb se propaga anumite dizabilitati pt oameni obisnuiti sa faca selfie la placinta sau vantul tras de plodul pozat dar neglijat!O nebunie de sec.21,din care scapa cine poate!Esenta e ca astfel de criminali prind curaj,prin arme,prin mesaje fb sau altele,cu laike si share ca la vite,prind curaj si accesul lor la arme e floare la ureche!Nu rezolva nimic,autoritatile,pana acum am vazut insatsifactie,dar ei criminalii si-au atins scopul,si mai iese unul si mai iese altul!Prind curaj in mediul lor!

  2. În România se pare că există un interes pentru vicierea cadrului legislativ în ceea ce privește siguranța publică. Au fost scoase din Codul Penal multe prevederi care ar fi putut incrimina niște fapte grave. Au fost abrogate acte normative în domeniul contravențional sau făcute inoperabile prin oferirea posibilității contravenienților de a plăti o amendă infimă în 15 zile… Legiuitorul nu se consultă cu specialiștii în domeniul siguranței publice iar cei care pot face propuneri legislative nu se deranjează să o facă iar când o fac o fac prost. În țara asta cetățenii se manifestă împotriva celor care aplică legile și nu împotriva celor care le fac strâmbe cu rea voință și cu bună știință. Aș șoca opinia publică dacă aș enumera doar câteva din lucrurile care nu sunt interzise in țara asta unde domnește fărădelegea. Nu dau curs unei asemenea enumerări pentru că deși mulți nemernici cutreieră pe străzi, cei mai mulți sunt foarte proști și așa trebuie să rămână. Parlamentul și Guvernul lucrează parcă împotriva populației când vorbim de siguranța națională și siguranța publică. Nu le pasă, pentru că omul de rand nu vede decât că autoritățile nu fac nimic. Autoritățile nu au legi pe care sa le aplice în favoarea oamenilor cinstiți și care își văd de traiul lor amar dar au multe legi pe care le aplică tot față de aceștia când îi prind cu fapte de altă natură decât siguranța publică. Totuși, trebuie să-și justifice existența aceste autorități, nu? Repet, nu e vina acestora ci a forurilor legislative. Indivizi fără nicio pregătire antiteroristă, care nu au dat nas in nas cu un hoț sau scandalagiu in viata lor, concep legi in domeniile tratate de acest subiect. Se consultă cu cine nu trebuie și pun doar piedici în munca celor din teren, să nu cumva să le fie lezate drepturile cetățenilor. De parcă de la instituțiile statului vine cel mai mare pericol. Eu, ca cetățean sunt dispus sa cedez puțin din drepturile pe care le am, numai să văd cum se instaurează domnia legii în țară. În definitiv, dacă sunt cinstit, corect, nu are nimeni ce să-mi facă. Avem prea multe drepturi ce derivă din cele fundamentale și infractorii, doar ei profită. Vreau legi eficiente, să fiu protejat împotriva infractorilor violenti, bețivilor de pe străzi sau de pe scările blocurilor și mai vreau ca amenzile să fie cumva plătite de cei ce le primesc și dacă nu le platesc, ei bine ăștia să facă puțină închisoare, că la muncă silnică (în folosul comunității, cică) nici dracu nu-i pune. Nu mai dezvolt…

  3. L-as inbreba pe dl. general Ion Stefanut ce parere are in privinta “terorismului” intern practicat de potentatii zilei, de sefii unor institutii, de clasa politica in general, cum poate fi combatuta aceasta ?

Leave a Reply