Comisia Europeană a efectuat o inspecţie surpriză la birourile din Germania ale companiei ruseşti Gazprom, pe care o suspectează că a provocat o majorare a preţului gazelor naturale în Europa prin de abuz de poziţie dominantă pe această piaţă, informează AFP.
Rusia este suspectată încă de anul trecut că a limitat oferta de gaze naturale în Europa pentru a provoca o creştere a preţurilor, creştere care s-a agravat odată cu lansarea ofensivei ruseşti în Ucraina la finele lunii februarie.
Executivul comunitar a recunoscut, într-un comunicat publicat joi, că a efectuat inspecţii, împreună cu Autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei din Germania “la birourile mai multor companii care activează în domeniul furnizării, transportului şi stocării gazelor naturale din Germania”.
Bruxelles-ul nu a confirmat că ancheta sa a vizat grupul rus Gazprom, însă două surse europene au dezvăluit pentru AFP că investigaţiile care au avut loc miercuri au vizat birourile grupului rus, precum şi ale filialei sale de distribuţie de gaze naturale Wingas.
“Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară a anchetei privind presupusele practici anticoncurenţiale. Faptul că Comisia efectuează astfel de inspecţii nu înseamnă că întreprinderile se fac vinovate de un comportament anticoncurenţial şi nu prejudiciază rezultatul investigaţiei în sine”, a precizat Executivul UE.
Invazia Ucrainei, lansată la 24 februarie, a dus la explozia preţului european de referinţă la gaze naturale, care în data de 7 martie a atins maximul istoric de 345 euro pentru un MWh. Între timp cotaţiile au mai scăzut, fără a reveni sub pragul de 100 de euro, iar joi dimineaţa se situau la 125 euro pentru un MWh, faţă de mai puţin de 50 de euro în aceiaşi perioadă a anului trecut.
Războiul din Ucraina a scos la lumină dependenţa extremă a Uniunii Europene de gazele naturale ruseşti, care asigură 40% din consumul său, ceea ce limitează capacitatea de acţiune a UE împotriva Moscovei. De la debutul războiului cele 27 de state UE au adoptat sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei, dar s-au abţinut să vizeze sectorul gazelor naturale, chiar dacă acesta constituie o sursă esenţială de venituri pentru Rusia, care poate astfel să îşi finanţeze efortul de război, mai scrie AFP, scrie Agerpres.
Gazprom analizează opţiunile în privinţa opririi livrărilor de gaze către ţările “neprietenoase” şi evaluează posibilele consecinţe, a informat joi publicaţia rusă Kommersant, citând surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, transmite Reuters.
Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută că Moscova nu va mai accepta decât rubla ca mijloc de plată pentru livrările de gaze naturale către ţările “neprietenoase”, inclusiv statele membre ale Uniunii Europene. Noul sistem de plăţi cerut de Moscova ar urma să intre în vigoare la 1 aprilie.
Statele membre UE, unde Gazprom livrează 40% din gazele sale naturale, au anunţat că refuză să plătească gazele ruseşti în ruble.
“Gazprom lucrează într-adevăr la o opţiune ce vizează oprirea completă a livrărilor de gaze către ţările “neprietenoase” şi evaluează consecinţele unor astfel de măsuri”, susţine Kommersant, care adaugă că Gazprom a refuzat să discute problema cu jurnaliştii.
Reprezentanţii Gazprom nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.
Miercuri, Guvernul german a indicat că preşedintele rus Vladimir Putin l-a asigurat pe cancelarul Olaf Scholz că Europa poate continua să plătească gazele ruseşti în euro şi nu în ruble, aşa cum ordonase recent Moscova. Purtătorul de cuvânt al Guvernului german, Steffen Hebestreit, a afirmat că Putin l-a asigurat pe Scholz că plăţile Europei luna viitoare “vor continua să fie în euro şi transferate ca de obicei la Gazprom Bank, care nu este lovită de sancţiuni” şi că aceasta se va ocupa de conversia în ruble.
Germania este cel mai mai mare client pentru gazele naturale ruseşti.
