Contextul strategic, industria de aparare si miliardele de euro pentru inzestrarea Armatei

Transcriptul emisiunii Euroatlantica, realizata la Radio Romania Actualitati de Radu Dobritoiu. 

Realizator: Radu Dobriţoiu – Bun găsit! Evoluţiile geopolitice şi geostrategice din ultimii ani au impus o regândire a strategiilor Alianţei Nord-Atlantice. Recentele reuniuni NATO au conturat noi direcţii de acţiune, cu accent pe alocarea de resurse pentru armatele din ţările aliate şi pe înfiinţarea de comandamente în scopul consolidării flancurilor de est şi de nord ale Alianţei. Apărarea cibernetică, viteza de reacţie şi angajamentul NATO de a răspunde la orice tip de ameninţări fac parte din noua strategie, determinată de dinamica acţiunilor militare la nord şi la est de graniţele alianţei. În acest context, înzestrarea Armatei României devine prioritară, atât pentru apărarea naţională, cât şi pentru corelarea cu cerinţele NATO, fundamentate în cadrul reuniunilor Alianţei din Ţara Galilor şi din Polonia. Şi, din acest an, proiectele de achiziţie ce se aflau de ani buni pe hârtiile Armatei României încep să se materializeze, susţinute de alocarea a două procente din produsul intern brut pentru apărare. Vom discuta în această ediţie “Euroatlantica” despre înzestarea Armatei României, în sprijinul securităţii regionale, cu accent pe interesul naţional, dezvoltând subiectul pe două direcţii: achiziţia de tehnică modernă de luptă şi susţinerea economiei româneşti, altfel spus, înzestrarea armatei prin aplicarea legii offsetului, ceea ce presupune derularea achiziţiilor cu beneficii pentru economia României. Invitat în studio pentru această ediţie este generalul în rezervă Decebal Ilina, fost secretar de stat pentru armamente în Ministerul Apărării Naţionale, dar şi în Ministerul Industriilor, fost şef al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de contraspionaj militar. Vom intra în direct, prin telefon, cu jurnalistul şi analistul militar Radu Tudor. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea “Euroatlantica”. Tema ediţiei: securitatea regională şi înzestrarea Armatei României. Bună seara, domnule general Decebal Ilina! Bun venit la Radio România Actualităţi!

gl (r) Decebal Ilina: Bună seara!

Radu Dobriţoiu: Domnule general, sunteţi probabil cea mai calificată persoană, cu experienţă îndelungată în domeniul industriei de apărare, aţi fost secretar de stat pentru înzestrare la Ministerul Apărării Naţionale, apoi, dacă nu mă înşel, primul secretar de stat pentru industria de apărare, după acest sector s-a mutat la Ministerul Economiei. Ultimul an a consemnat cele mai importante achiziţii militare, contracte încheiate sau anunţate, în ce măsură aceste achiziţii pot întoarce bani în economia naţională?

gl (r) Decebal Ilina: Este o oportunitate deosebită pentru economia românească, pentru că aceste contracte de valori foarte mari care se vor face în baza legii offsetului sau în baza legii compensaţiei, ca să înţeleagă lumea ce înseamnă de fapt offset, are două posibilităţi: în primul rând, să reechilibreze sau, dacă nu, poate e prea mult spus, să îmbunătăţească într-un fel balanţa comercială a României, pentru că avem un dezechilibru foarte mare între ceea ce exportăm şi ceea ce importăm, deci asta are posibilitatea, în primul rând, să reechilibreze, şi, în al doilea rând, să îmbunătăţească semnificativ industria românească, în general, şi industria de apărare, în principal, folosind acest instrument al offsetului care de cele mai multe ori, deci din 2002, de când a fost promovată legea, sunt 15 ani, ori nu a fost deloc folosit, a fost neglijat sau ignorat, ori a fost folosită aşa în sectoare care nu aveau niciun fel de relevanţă pentru economia romnânească. Eu cred că e o mare oportunitate pentru noi dacă vom şti să folosim acest instrument al offset-ului, pe care foarte multă lume îl consideră că este un instrument demodat, ceea ce nu e adevărat. Îl practică foarte multe ţări şi nu aş vrea să iau numai ţări subdezvoltate sau ţări în curs de dezvoltare, cum ar fi, eu ştiu, Indonezia, Brazilia, sau Arabia Saudită, sau Kuweitul, dar ţări din Europa. Noi modelul în 2002, când am întocmit această lege a offetului, modelul pe baza căruia am construit această lege a fost modelul britanic. Britanicii, deci Marea Britanie, aveau la vremea respectivă un secretar de stat, era o doamnă, care funcţiona pe lângă Ministerul Apărării Naţionale şi care îmi spunea că pentru sută la sută, a venit în ţară, a stat o zi cu noi, ne-a adus tot felul de documentaţii, pe baza cărora noi ne-am făcut, sigur, ţinând cont de tradiţie, de interesele României şi de multe alte lucruri, dar pornind de la principiile pe care le-am cules atât de la Marea Britanire, cât şi de la Danemarca şi de la alte ţări din Europa, deci, din acest punct de vedere, Marea Britanie spunea că sută la sută din ceea nu produc ei, pentru Ministerul Apărării, dacă Armata britanică nu voia să cumpere avioane Harrier şi voia F16, atunci Lockheed-ul…

Radu Dobriţoiu: Lockheed Martin.

gl (r) Decebal Ilina: Da. Firma americană care făcea aceste avioane, sută la sută valoarea respectiv cumpăra produse superior manufacturate din Marea Britanie, adică, într-un cuvânt, repatria munca.

Radu Dobriţoiu: Suntem în direct, prin telefon, cu jurnalistul şi analistul militar Radu Tudor. Bună seara, domnule Radu Tudor!

Radu Tudor: Bună seara, domnule Dobriţoiu! Mă bucur să fiu la emisiunea dumneavoastră şi să îl reaud cu mare plăcere pe domnul general Ilina.

gl (r) Decebal Ilina: Bună seara, Radu!

Radu Tudor: Cu respect, domnule general!

Radu Dobriţoiu: Discutăm la “Euroatlantica” despre securitatea regională şi înzestrarea Armatei României. După îndelungi aşteptări, proiectele principale de înzestrare prin contur, sume importante de bani din bugetul României se îndreaptă spre achiziţii militare, dar, şi îl citez acum pe ministrul apărării, Mihai Fifor, “guvernul român nu a ieşit la cumpărături cu banii statului, ci se doreşte transfer de tehnologie şi repornirea industriei de apărare românească”. Cum se poate realiza atât transferul de tehnologie, cât şi repornirea industriei româneşti de apărare?

Radu Tudor: Există nişte exemple foarte concrete, şi aş vrea să nominalizez, ca să nu vorbim la modul general. În momentul de faţă probabil cea mai performantă companie privată din domeniul industriei de apărare, Aerostar Bacău, are şansa de a deveni un lider regional, prin două contracte derulate de Ministerul Apărării Naţionale în cadrul acestui program major de înzestrare. Unul, programul de achiziţii de avioane F16. Doi, sistemul de rachete Patriot. Pentru ambele programe Aerostar este privit de aliaţii noştri americani drept cea mai valabilă companie pentru executarea lucrărilor de mentenanţă şi întreţinere pentru ambele categorii de arme, avioanele de luptă şi sistemele de rachete. Or, din punctul ăsta de vedere, ne dăm seama cam ce ar putea să însemne pentru o companie privată românească astfel de contracte. Deci, un pas uriaş înainte. Doi, trasportoarele Piranha ar putea fi asamblate aici, la Bucureşti, şi înţeleg că asta scrie de fapt în contract, fapt care ar putea să determine renaşterea Uzinei Mecanice Bucureşti, care se chinuia cu nişte mici contracte în ultimii 20 de ani, o perspectivă de a participa la un program major de înzestrare, vă daţi seama, înseamnă salvarea acestei fabrici, poate chiar şi angajarea unor oameni în plus. Al treilea exemplu trebuie să fie cel de la Ploieşti, acolo unde o întreprindere din aceasta privată va participa la un alt program de înzestrare cu rachete. Sunt nenumărate exemple pe care le putem da. Dorinţa noastră este evidentă, ca români, ca marea parte a acestor programe de înzestrare şi contracte să fie însoţită de aranjamente de tip offset, şi ne-a explicat domnul general Ilina foarte bine ce înseamnă aranjamentul de tip offset, dar pe de altă parte trebuie să înţelegem că industria noastră de apărare nu a avut parte de retehnologizare, de modernizare în ultimii 25 – 30 de ani, că există un decalaj tehnologic şi că sunt multe lucruri care nu pot fi făcute în cadrul aranjamentului offset sau în cadrul programelor de înzestrare decât prin transfer de tehnologie din partea companiilor mari care dezvoltă aşa ceva. E o şansă, oricum, uriaşă pentru noi şi sunt convins că peste doi, trei, patru ani o să vedem nişte cifre de afaceri spectaculoase ale unor companii de stat sau private româneşti din industria de apărare.

Radu Dobriţoiu: Domnule general Decebal Ilina, iată, Radu Tudor a adus aminte de această perioadă în care industria de apărare aproape nu a mai funcţionat. Spre şansa noastră, iată, Uzina Mecanică Bucureşti a rămas totuşi în picioare, nu a fost privatizată, cum s-a înâmplat cu alte uzine şi fabrici din România. Cum am putea recupera acest gap, această perioadă în care industria de apărare nu a funcţionat sau a funcţionat foarte puţin, pentru a ne adapta şi a ne mişca foarte repede, pentru a câştiga din aceste contracte prin offset?

gl (r) Decebal Ilina: Există posibilitatea acum, dacă vom folosi cum trebuie şi dacă cei care de fapt trebuie să aplice legea sau vor citi ca lumea şi vor înţelege că trebuie să o aplice, pentru că există o lege, deci nu e facultativ, dacă mai aud tot felul de discuţii – zice, luăm, ştiţi, am modificat, legea a apărut în 2002, deci prin ordonanţă, am mai modificat odată în 2010, prim-ministru fiind domnul Boc, şi am mai modificat-o odată parcă în 2015, prim-ministru fiind Răzvan Ungureanu, nu s-au adus modificări esenţiale. Eu aş vrea să explic câteva lucruri, ca să înţeleagă lumea ce înseamnă offset. Deci, într-un contract de achiziţii, când Ministerul Apărării să zicem că semnează un contract cu GD, cu americanii, pentru transportoare, pentru Piranha, în contractul de achiziţie se prevede clar obligaţia de offset. Deci, obligaţia de offset se publică încă în intenţie, când se formulează cererile de ofertă. Spune: pentru produsul respectiv participanţii trebuie să asigure offset cel puţin 80%, aşa spune legea: cel puţin 80%. Putem face şi mai mult decât 80%, dacă reuşim să negociem. Deci, în momentul în care s-a semnat contractul de achiziţie, s-a prevăzut cu 80% obligaţie de offset, în 60 de zile de la data respectivă trebuie să se semneze acordul cadru de offset. Acodrul cadrul de offset îl pregăteşte şi îl avizează Oficiul de offest.

Radu Dobriţoiu: Agenţia.

gl (r) Decebal Ilina: Agenţia de offset. Şi îl semnează comisia, există prin lege o comisie guvernamentală, formată din ministrul economiei, ministrul apărării, ministrul finanţelor, ministrul de externe şi ministrul dezvoltării, preşedinte al comisiei guvernamentale fiind ministrul economiei. Există şi un secretariat care îl asigură…

Radu Dobriţoiu: Condus de secretarul de stat pentru industria de apărare.

gl (r) Decebal Ilina: Pe care îl asigură tot Ministerul Economiei. Deci, la 60 de zile după semnarea contractului de achiziţie, trebuie să semneze acordul cadru, aşa se numeşte, de offset, în care se prevede: valoarea offsetului, perioada în care se derulează, ce se face în fiecare an, cât este offset direct şi indirect, şi am să revin, dacă o să avem timp, să explic şi ce înseamnă offset direct şi ce înseamnă offset indirect, obligaţiile pe care şi le ia, că este de acord cu penalităţile şi perioada în care se derulează. De regulă, contractele acestea de offset, scrie în lege, se derulează pe zece ani, dar nu mai mult de doi ani după ce se termină de derulat contractul de achiziţie de avioane sau de transportoare blindate.

Radu Dobriţoiu: Avem, aşadar, un cadru legal, el trebuie doar aplicat. Dle Radu Tudor, ne uităm la Polonia – pentru că, iată, săptămâna viitoare vom avea Iniţiativa B9, miniştrii apărării din nouă state de pe flancul de est al NATO, iniţiativă B9 care are ca motor România şi Polonia -, ne uităm la Polonia, dle Radu Tudor, şi vedem ce achiziţii impresionante, cu un offset puternic, a realizat Polonia. Putem lua acest exemplu?

Radu Tudor: Evident că putem lua acest exemplu. Şi eu personal sunt bucuros că l-aţi adus în discuţie. Şi vreau să vă spun doar atât: Polonia a reuşit performanţa extraordinară de a cheltui peste 20 de miliarde de dolari în programele de înzestrare cu aranjamente de tip offset, cu ajutorul unor politicieni extrem de puternici. Singura cheie prin care în faţa unui mare concern internaţional, în faţa unui mare producător de armament te poţi impune este cu ajutorul unor guvernanţi puternici, care să aibă personalitate şi care să spună: la mine în ţară legea este asta, eu am de cheltuit pentru armata mea zece miliarde de euro în următorii zece ani de zile, vă cer tuturor celor care vreţi să beneficiaţi de aceşti bani să respectaţi legea din România, să aveţi aranjamente de tip offset în industria militară sau în cea civilă. Şi atunci, elementul care nouă ne-a lipsit până în momentul de faţă este elementul de fermitate politică, pentru că s-a spus tot timpul: nu putem să le cerem aliaţilor noştri americani prea multe lucruri, nu putem să punem piciorul în prag sau, mă rog, expresia populară ‘să batem cu pumnul în masă’, deşi între aliaţi nu este cazul. Dar este nevoie de politicieni, de conducători mai bine conturaţi, cu o personalitate mai puternică, capabili să înţeleagă că România este o ţară mare, este o ţară puternică, este o ţară extrem de relevantă din punct de vedere strategic, mai ales acum, în ultimii patru, cinci ani, de când s-au întâmplat dezechilibre strategice majore în Bazinul Mării Negre. Şi atunci, de la ei avem aşteptări, pentru că militarii şi-ar dori, evident, şi ei mai bună înzestrare, contracte de offset, o industrie de apărare mai puternică, noi toţi ne dorim lucrul acesta şi stăm cu ochii în sus şi ne uităm la politicieni, ce negociază ei şi ce decid.

Radu Dobriţoiu: Dle general Decebal Ilina, doriţi să adăugaţi ceva, să completaţi?

gl (r) Decebal Ilina: Da. Are foarte multă dreptate Radu şi vroiam să fac o subliniere, în 2001 m-am întâlnit cu o delegaţie mare de americani, vreo şapte americani, de politicieni, între care erau şi câţiva foşti generali, şi într-o discuţie pe care eu am provocat-o însărcinatul cu afaceri al Americii atunci, că plecase ambasadorul Rosapepe şi era şi Susan Johnson, cea care era însărcinatul cu afaceri, la un moment dat, ca răspuns la problema pe care i-am ridicat-o eu, că mi se părea că românii au fost de-a lungul timpului fie pro-francezi, fie pro-englezi, fie pro-germani, pro-ruşi, pro-sovietici, acum se dădeau mai pro-americani şi la un moment dat doamna asta îmi spune, zice: noi nu apreciem demnitarii români care se dau mai pro-americani decât avem noi nevoie şi mult mai pro-americani decât le-ar permite funcţia, noi respectăm foarte mult demnitarii români care apără interesele acelora care îi plătesc, ale statului român./atataru/ Asta trebuie să audă şi demnitarii noştri, dumnealor sunt puşi acolo, cum spunea Radu Tudor, să apere interesele României. Şi Cehia, şi Polonia, toate statele au făcut 100% obligaţii de offset şi nu s-au supărat americanii pe ei. Şi aş vrea să fac o scurtă menţiune…

Radu Dobriţoiu: Vă rog.

gl (r) Decebal Ilina: … evreii care primesc 2,4 miliarde…

Radu Dobriţoiu: Israelul, da.

1. (r) Decebal Ilina: … Israelul, da, în fiecare an ajutor american, nu primesc cash şi le dau produse: F16, Patriot, ce vor ei.

Radu Dobriţoiu: Da, primesc tehnologie militară.

1. (r) Decebal Ilina: Ei îşi aleg tehnologia, negociază la sânge cu firmele şi, după ce negociază cu firmele obligă firmele, pentru valoarea respectivă, pe banii americanilor, plătiţi de americani, să facă offset cu produse din Israel. Şi noi avem o oarecare, o falsă pudoare, ca să ridicăm această problemă în faţa partidului, şi venim cu tot felul de găselniţe, că e de la stat la stat. Păi, nu se poate să fie de la stat, că statul, SUA, nu face transportoare, da? Ci o face GD, sau o face Lockheed, sau o face Ratio şi aşa mai departe. Deci, nu trebuie să găsim tot felul de pretexte. Şi încă un lucru pe care tot Radu mi l-a adus aminte, cu Aerostar Bacău, noi în 1996 – 2000, deci în perioada în care s-a derulat programul ăsta de modernizare a MiG-urilor 21, nu era nicio lege a offsetului. Şi Ministerul Apărării Naţionale a făcut prima operaţiune de offset cu Elbit. Aşa s-a dezvoltat şi Aerostarul şi multe alte firme.

Radu Dobriţoiu: Cu firma israeliană Elbit.

gl (r) Decebal Ilina: Ne-am specializat cu oameni, am avut acces la tehnologie, transfer de tehnologie, transfer de utilaje şi aşa mai departe. Şi există acum această oportunitate ca să dezvoltăm industria aceasta de apărare, să o facem competitivă pe plan internaţional, să îmbunătăţim calitatea produselor şi, în acelaşi timp, prin obligaţiile pe care… de offset, putem accesa fonduri, că există şi o astfel de obligaţie, putem, prin marketingul prin care ne ajută ei să îl facem, să cucerim noi pieţe şi aşa mai departe. Adică, trebuie să existe o preocupare a României să reechilibrăm balanţa comercială, pentru că, altfel, toţi demnitarii aceştia fac parte dintr-un guvern care mâine, poimâine o să dea socoteală că, de fapt, dezechilibrele acestea au dus România într-o înfundătură.

Radu Dobriţoiu: A adus aminte Radu Tudor despre Aerostar Bacău. Eu vreau să amintesc şi de declaraţii ale oamenilor politici şi de la noi; doamna premier Dăncilă, dar şi ministrul apărării, Mihai Fifor, au vorbit, recent, despre dorinţa de a transforma România într-un hub, într-un nod central pentru ceea ce înseamnă tehnologia şi tehnica militară pentru această regiune, inclusiv prin această capacitate de mentenanţă pentru Patriot şi pentru rachete la Aerostar Bacău. De ce nu, iată, şi la Ploieşti probabil că o să se facă şi bateriile de coastă acolo, aşa cum a declarat domnul ministru Mihai Fifor. Domnule Radu Tudor, ce ar presupune ca anvergură pentru România ca noi să devenim, iată, cu industria de apărare un hub pentru ceea ce înseamnă tehnică şi tehnologie militară pentru aliaţii din regiune?

Radu Tudor: Eu vreau să vă spun că potenţial uriaş avem, pentru că altfel nu am fi exportat armament în valoare de 10 miliarde de dolari între 1979 şi 1989. Deci, din punctul ăsta de vedere, am putea să readucem în discuţie un potenţial uriaş, care a fost lăsat încet, încet, aş spune, până la capacitate extrem de redusă, în ultimii 27 de ani. Evident că ne putem negocia poziţia. Suntem o ţară primitoare, respectuoasă, suntem toleranţi, ne dorim să facem performanţă în economie, suntem foarte relevanţi, cum vă spuneam, din punct de vedere strategic, avem enorm de multe avantaje pentru noi. Ne mai lipseşte ceva: anume, inteligenţa… Intelligence avem, dar inteligenţa politică, să înţeleagă toţi cei care conduc România că acum este un moment istoric, că el trebuie valorificat într-un an, doi, nu mai târziu, şi că modelul foarte interesant israelian, pe care l-a invocat domnul general Ilina, se poate aplica şi României. Dacă doriţi să aveţi un aliat puternic aici, la Marea Neagră, dacă doriţi ca România să se întărească ca o ţară proeuropeană şi proatlantică solidă, serioasă, dacă vreţi ca, de acum, în următorii 30-40 de ani, întreaga Europă de Est să fie, într-un fel sau altul, conectată la nişte sisteme de producţie europene şi americane, atunci întăriţi România, investiţi aici. Noi avem capacitate, avem oameni foarte bine pregătiţi, avem societăţi capabile să facă performanţă, şi lucrul acesta ar trebui să reprezinte mai degrabă prioritatea tuturor politicienilor români, din putere şi din opoziţie, în raport cu ciondănelile, şi cu scandalurile, şi cu acuzaţiile pe care le vedem din păcate nu doar pe plan intern, ci şi pe plan extern, între ai noştri.

Radu Dobriţoiu: Dle general Decebal Ilina, unul dintre proiectele importante de înzestrare este cel reprezentat de corvete, anunţat de ministrul Mihai Fifor. Tot ministrul Mihai Fifor a spus că îşi doreşte ca în acest proiect de achiziţie să se folosească offsetul, şi a şi punctat: se doreşte ca în schimbul achiziţiei de corvete, care ar urma să se facă tot pe şantiere navale româneşti sau într-un şantier naval românesc, să se modernizeze cele două platforme navale T22, cele două fregate, Regele Ferdinand şi Regina Maria. Cum poate România să se dezvolte foarte repede cu şantiere navale în acest sector?

gl (r) Decebal Ilina: Trebuie să fie realişti, foarte repede nu se poate dezvolta. Spunea Radu că noi am fost în stare să exportăm un miliar sau un miliard şi…

Radu Dobriţoiu: Pe an.

gl (r) Decebal Ilina: … eram una din primele zece ţări care exportam la vremea respectivă. Sigur că una erau tehnologia şi cerinţele vremurilor respective, altele sunt realităţile de astăzi, când tehnologia noastră s-a învechit, forţa de muncă a îmbătrânit, mulţi dintre ei au migrat spre diferite zări ş.a.m.d. Deci, am auzit mai zilele trecute că România vrea să facă şi trei submarine şi că să le facă în România. E o glumă. Deci, din acest punct de vedere va fi foarte greu. Există două feluri de offset: offset direct, offset indirect. Offestul direct ce înseamnă? Noi participăm cu subansamble, părţi, piese, componente ş.a.m.d. la realizarea produsului de bază pe care armata îl importă, deci la realizarea fregatelor – aici putem, Şantierul Mangalia, câteva şantiere care mai ştiu să facă anumite lucruri, deci cu offsetul direct. Offsetul indirect e offsetul prin care produse superior manufacturate din România sunt cumpărate de ţara respectivă, în aşa fel încât eu să am resursele financiare ca să îmi pot plăti contractul de bază. Pentru că există şi ţări care fac offset în avans. Zice: domnule, uite, eu vreau să cumpăr patru fregate, care costă atât. Ei bine, tu faci offset în avans, adică cumperi de la mine tot felul de produse, ca eu să îmi fac resursa financiară, valuta, cu care să îmi cumpăr produsele respective. Există, dacă noi vom şti să negociem, vă spuneam, se semnează după contractul de bază un contract cadru de offset, după care un plan de afaceri. Deci, ăla care vinde face un plan de afaceri, în care spune: ce face offest direct, ce offset indirect, şi face transfer de tehnologie, ne dă licenţe ş.a.m.d. Dar toate se prind printr-o obligaţie contractuală, pe care îl semnează acea comisie guvernamentală, şi nu altcineva, cu contractantul şi în care trimestrial şi anual, aşa zice legea, se verifică cum partenerul nostru, adică ăla care vinde, îşi îndeplineşte obligaţiile de offset. Dacă vom şti să folosim cum trebuie şi vom avea curajul să folosim această oportunitate, eu cred că există o şansă foarte mare să dezvoltăm industria de apărare şi să o aducem cât mai aproape de nivelul zilelor de astăzi.

Radu Dobriţoiu: Avem un exemplu chiar aproape de noi, Ungaria, şi-a cumpărat avioane de luptă mutirol şi, tot aşa, a avut, cu un contract offset cu cei de la Saab, care în schimbul achiziţiei au înfiinţat, au construit o fabrică întreagă de electrocasnice pe teritoriul Ungariei şi au livrat-o la cheie, pentru a se dezvolta această…, probabil este un offset indirect, nu, dle general?

gl (r) Decebal Ilina: Da. Există, tot comisia aceasta şi agenţia de offset au obligaţia să ia în studiu strategia de dezvoltare a României şi să aleagă din această strategie de dezvoltare care sunt domeniile prioritare ale României care vor trebui să fie sprijinite prin acest instrument al offsetului, se supune aprobării guvernului şi printr-o hotărâre guvernamentală, de guvern, se hotărăşte care sunt domeniile care vor fi sprijinite cu acest instrument al offsetului. Pentru că nu numai că trebuie să te ajute cu tehnologie, cu licenţe, ca să construieşti produsul respectiv, trebuie să te asigure şi cu piaţă după aceea, pentru că cel mai greu astăzi nu este să produci, cel mai greu este să ai cui vinde ceea ce produci.

Radu Dobriţoiu: Dle Radu Tudor, în final de “Euroatlantica”, putem spune astăzi, la început de an 2018, că acest an poate să fie definitoriu pentru relansarea industriei româneşti de apărare?

Radu Tudor: Da, dle Dobriţoiu, şi ştiţi bine că noi, în calitate de jurnalişti deja bătrâni în ale armatei şi ale securităţii naţionale, aşteptăm de foarte mult timp acest moment, ne doream încă din anii ’90 să auzim şi noi nişte contracte mai solide şi o renaştere a industriei de apărare. Se produce acum, încet, încet şi eu i-aş îndemna pe concetăţenii noştri să vadă partea plină a paharului şi să se bucure că Armata Română, în sfârşit, va fi dotată aşa cum merită ea, ca cea mai preţuită instituţie de stat a României.

Radu Dobriţoiu: Vă mulţumesc foarte mult. “Euroatlantica” la final. Am discutat în această emisiune despre securitatea regională şi înzestrarea Armatei României. Invitaţii ediţiei au fost gl (r) Decebal Ilina şi analistul militar Radu Tudor. Sunt Radu Dobriţoiu şi alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru că aţi ascultat emisiunea “Euroatlantica”, la Radio România Actualităţi.