Evolutiile in bazinul Marii Negre raman in continuare ingrijoratoare, pe fondul masarii de trupe si tehnica militara ruseasca la granita cu Ucraina. Occidentul face eforturi mari sa mentina un dialog cu Moscova, in paralel cu intarirea apararii si descurajarii pe Flancul de Est al NATO si avertizarea Rusiei ca urmeaza sanctiuni foarte drastice daca Ucraina va fi a doua oara invadata militar.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a opus vineri oricărei intervenţii a Rusiei în relaţiile dintre Alianţă şi Ucraina, refuzând să excludă o posibilă aderare a Kievului, aşa cum cere Moscova, relatează AFP.
”Relaţia NATO cu Ucraina nu poate fi determinată decât de cei 30 de membri ai Alianţei şi Ucraina însăşi, şi de nimeni altcineva. Nu putem accepta ca Rusia să restabilească un sistem în care marile puteri (…) pot controla ceea ce fac sau nu alte ţări”, a declarat Stoltenberg după o întrevedere cu noul cancelar german Olaf Scholz.
Moscova a cerut vineri NATO să revoce angajamentul formulat în anul 2008 către Ucraina şi Georgia, conform căruia, într-o zi, aceste două ţări vor deveni membre ale Alianţei, şi, de asemenea, să promită Rusiei că nu va desfăşura în ţările din apropierea sa arme care pot ameninţa securitatea acesteia, notează AFP şi Reuters, preluate de Agerpres.
Statele Unite ale Americii îl vor trimite pe principalul său diplomat pentru Europa, Karen Donfield, în Rusia şi Ucraina pentru a discuta despre comasarea de trupe ruse şi a reitera angajamentul american faţă de suveranitatea Ucrainei, a anunţat sâmbătă Departamentul de Stat al SUA, transmite Reuters.
“Adjunctul secretarului de stat pentru afaceri europene şi eurasiatice, dr. Karen Donfried, va călători la Kiev, în Ucraina, şi la Moscova, în Rusia, în perioada 13-15 decembrie, pentru a se întâlni cu înalte oficialităţi guvernamentale şi a discuta despre acumularea de trupe ale Rusiei şi a întări angajamentul Statelor Unite faţă de suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a transmis Departamentul de Stat.
Potrivit sursei citate, “Donfried va sublinia faptul că putem realiza progrese diplomatice pe tema încheierii conflictului din Dobas (estul Ucrainei – n.r.) prin punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk în sprijinul formatului Normandia”.
Moscova a cerut vineri NATO să revoce angajamentul formulat în anul 2008 către Ucraina şi Georgia, conform căruia, într-o zi, aceste două ţări vor deveni membre ale Alianţei, şi, de asemenea, să promită Rusiei că nu va desfăşura în ţările din apropierea sa arme care pot ameninţa securitatea acesteia, transmit agenţiile France Presse şi Reuters.
Aceste cereri au fost enunţate de Ministerul de Externe rus în cea mai completă declaraţie a sa până în prezent asupra garanţiilor de securitate pe care preşedintele rus Vladimir Putin doreşte să le obţină din partea Washingtonului şi aliaţilor acestuia, în contextul tensiunilor generate de comasarea unor importante forţe militare ruse în apropierea graniţei cu Ucraina, stârnind temeri privind o posibilă pregătire a unei ofensive militare, deşi Rusia neagă astfel de intenţii.
”În interesul fundamental al securităţii europene, este necesară o dezavuare formală a deciziei de la summitul NATO din 2008 de la Bucureşti că ”Ucraina şi Georgia vor deveni membre NATO””, se arată în declaraţia MAE rus.
Conform acesteia, Moscova propune şi o serie de paşi pentru diminuarea tensiunilor, inclusiv încetarea exerciţiilor militare în apropierea frontierelor ruse şi convenirea unei distanţe sigure între navele şi avioanele militare ale Rusiei şi NATO, mai alea în Marea Neagră şi în Marea Baltică.
Rusia cere de asemenea reluarea dialogului periodic cu SUA şi NATO asupra apărării şi îndeamnă Washingtonul să accepte un moratoriu asupra desfăşurării de rachete cu rază intermediară în Europa.
”Este necesar, înainte de a fi prea târziu, să se evite o nouă criză a rachetelor în Europa. Apariţia rachetelor cu rază scurtă şi medie de acţiune în aceste teritorii este inacceptabilă pentru Rusia”, a semnalat vineri la o conferinţă de presă vice-ministrul de externe rus Serghei Riabkov, potrivit Ria Novosti, citată de EFE. El lansase şi joi un avertisment similar, evocând o posibilă repetare în Europa a crizei rachetelor din Cuba, din 1962.
Potrivit agenţiei TASS, Riabkov a acuzat vineri NATO şi de încălcarea Convenţiei de la Montreux, care limitează accesul în Marea Neagră al navelor militare ce nu aparţin ţărilor riverane.
Preşedinţii rus şi american, Vladimir Putin şi Joe Biden, au vorbit marţi prin videoconferinţă timp de două ore, dar fără a reuşi să ajungă la o calmare a tensiunilor. Liderul de la Kremlin i-a transmis deja omologului său american că doreşte ”garanţii juridice” care să nu permită aderarea Ucrainei şi Georgiei la Alianţa Nord-Atlantică, pe care preşedintele rus a acuzat-o că şi-a încălcat un angajament după încheierea Războiului Rece de a nu se extinde către Est.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ar avea un preţ, a declarat vineri şefa Comisiei Europene, dar a refuzat să spună direct dacă o asemenea acţiune a Moscovei ar declanşa sancţiuni UE contra gazoductului rusesc Nord Stream 2, notează Reuters.
Ursula von der Leyen a făcut aceste declaraţii într-o conferinţă de presă comună cu noul cancelar al Germaniei Olaf Scholz, ca răspuns la o întrebare dacă întreruperea Nord Stream 2 ar face parte dintr-o intensificare a sancţiunilor împotriva Rusiei în cazul în care aceasta ar ataca Ucraina.
“În calitate de Comisie Europeană, Consiliul European ne-a însărcinat în iunie să dezvoltăm opţiuni în privinţa Rusiei şi am făcut acest lucru. Orice agresiune trebuie să aibă un preţ, de aceea vom comunica aceste puncte Rusiei, dar nu le vom face publice”, a explicat von der Leyen.
“În termeni generali, este important să spunem că energia nu poate să fie un mijloc de a exercita presiuni şi securitatea energetică europeană trebuie asigurată”, a adăugat ea.
Rusia a trimis un avion de luptă vineri pentru a escorta un aparat militar de recunoaştere american care zbura deasupra Mării Neagre, a anunţat agenţia oficială de presă TASS, citând Ministerul Apărării de la Moscova.
Anunţul intervine pe fondul preocupărilor occidentale asupra masării de trupe ruse în apropierea graniţelor Ucrainei, notează Reuters.
“La 10 decembrie 2021, dispozitivele ruse de control al spaţiului aerian deasupra apelor neutre ale Mării Negre au detectat o ţintă aeriană ce se apropia de graniţa de stat a Federaţiei Ruse”, potrivit unui comunicat citat de TASS.
Pentru a identifica ţinta aeriană şi a preveni încălcarea frontierei de stat a Federaţiei Ruse, a fost ridicat în aer un avion de luptă Su-30 al forţelor de apărare aeriană ale Districtului Militar de Sud.
“Echipajul avionului de luptă rus a identificat ţinta aeriană ca fiind un avion de recunoaştere P-8A al Marinei SUA şi l-a escortat deasupra Mării Negre”, potrivit comunicatului.
Grupul ţărilor celor mai industrializate ale lumii, G7, este pe deplin unit în ceea ce priveşte îngrijorările sale cu privire la consolidarea militară a Rusiei la frontiera cu Ucraina şi asupra consecinţelor în cazul în care Moscova invadează Ucraina, a declarat sâmbătă o înaltă oficialitate din Departamentul de Stat al SUA, transmite Reuters, a cărei identitate nu este menţionată de agenţia de presă britanică.
Oficialitatea americană a descris discuţiile miniştrilor de externe din G7 – reuniţi la Liverpool, în nordul Angliei – drept “intense” şi a declarat că există în continuare o cale a diplomaţiei pentru a reduce tensiunile cu Rusia.
“Dacă aleg să nu urmeze această cale, vor exista consecinţe uriaşe şi costuri severe drept răspuns, iar G7 este pe deplin unită în această privinţă”, a declarat ea, potrivit Agerpres.
Realizator: Cătălin Gomboş – Viceministrul rus de externe, Serghei Riabkov, a declarat vineri la o conferinţă de presă online că Moscova intenţionează cu fermitate să obţină garanţii de securitate în formă scrisă cu valoare juridică obligatorie, care să excludă orice nouă extindere a NATO spre est şi indiferent de aceasta desfăşurarea în ţările vecine cu Rusia de arme ofensive ce ameninţă securitatea acesteia. Serghei Riabkov a precizat pentru corespondentul RADIO ROMÂNIA la Moscova, Alexandr Beleavschi, dacă aceste garanţii de securitate se referă şi la scutul antirachetă din România şi Polonia şi care sunt propunerile Rusiei:
Reporter: La întrebarea RADIO ROMÂNIA dacă aceste condiţii vizează şi obiectivele antirachetă din România şi Polonia, Serghei Riabkov a spus că Rusia va discuta acest subiect cu SUA în cadrul dialogului privind armele strategice ofensive şi defensive în interconexiunea lor. Moscova – ne-a declarat acesta – propune SUA şi NATO să instituie un moratoriu asupra desfăşurării în Europa de rachete cu rază intermediară similar celui declarat deja de Rusia:
Serghei Riabkov: Vom discuta cu ţările NATO despre necesitatea de a face astfel încât propunerea Rusiei, a preşedintelui Putin cu privire la moratoriile reciproce asupra desfăşurării de sisteme de atac sol-sol, ce erau interzise de tratatul privind rachetele cu rază medie şi scurtă de acţiune, tratat care astăzi nu mai există din vina SUA, ca aceste moratorii să fie realizate şi să fie verificabile.
Reporter: Serghei Riabkov a subliniat necesitatea de a evita o nouă criză a rachetelor în Europa, ce ar declanşa o desfăşurare pe continent de rachete cu rază intermediară. El a reamintit şi declaraţiile preşedintelui Vladimir Putin, potrivit căruia asemenea riscuri le creează inclusiv bazele antirachetă din România şi Polonia, deoarece în lansatoarele universale MK-41 desfăşurate acolo pot fi încărcate nu doar rachete interceptoare, ci şi rachete de croazieră cu rază medie Tomahawk, ce pot ameninţa Rusia.
Realizator: Precizăm că NATO şi România au transmis în repetate rânduri că scutul antirachetă este strict defensiv pentru interceptoare şi nici măcar nu vizează Rusia, scopul său fiind să răspundă unor ameninţări venite dinspre terţi. În ceea ce priveşte tratatul referitor la rachetele cu rază intermediară, SUA au anunţat că se retrag din acesta, întrucât a fost încălcat deja de Rusia. Pe de altă parte, atât Moscova, cât şi Washingtonul notaseră când tratatul era încă în vigoare că la acesta nu au aderat şi alte puteri, cum e China care a putut să-şi dezvolte un arsenal de astfel de rachete, scrie Rador.
