Situatia economica in Uniunea Europeana se deterioreaza pe zi ce trece. In particular, Romania trece prin momente mult mai grele din cauza inflatiei record, exploziei preturilor, proximitatii razboiului si efectelui acestuia, a dobanzilor foarte mari cu care ne imprumutam si a lentorii absorbitiei fondurilor europene care ne-ar putea redresa financiar, dar nu o fac. Criza pe care o traversam se va amplifica pana la finalul anului, iar impactul social si pe zona de IMM-uri va fi unul serios. 

Stiu ca v-ati plictisit de cate crize am tot traversat si cate efecte negative au fost asupra fiecaruia. Nemultumirile sunt firesti. Insa toate semnele arata ca suntem abia la inceputul noului val de criza, ce poate fi rezumat scurt : al puterii de cumparare, prabusite din cauza preturilor si inflatiei.

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 365,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală la 49 de luni, la un randament mediu de 8,02% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Valoarea nominală a emisiunii de luni a fost de 300 de milioane de lei, iar băncile au subscris 553,8 milioane de lei.

Marţi este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 45 de milioane de lei la randamentul stabilit luni pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna mai 2022, împrumuturi de la băncile comerciale de 2,4 miliarde de lei, din care 200 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discount şi 2,2 miliarde de lei prin opt emisiuni de obligaţiuni de stat.

La acestea se poate adăuga suma de 330 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 2,73 miliarde de lei, este cu 675 milioane lei sub cea de 3,405 miliarde de lei programată în luna aprilie şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat, scrie Agerpres.

Datoria publică a României a depășit, în premieră, pragul de 50% din Produsul Intern Brut (PIB), în ianuarie și februarie, în contextul în care România a primit și un împrumut major din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) care a afectat acest indicator. Legea responsabilității fiscal-bugetare prevede că Guvernul va trebui să prezinte public un program pentru reducerea poverii și trebuie să înghețe cheltuielile cu salariile din sectorul public.

„Indicatorul datorie guvernamentală calculat în conformitate cu metodologia Uniunii Europene, pe baza datelor preliminate, exprimat ca procent în PIB se situează la nivelul de 50,2% din PIB, la sfârșitul lunii ianuarie 2022 și respectiv la nivelul de 50,6% din PIB, la sfârșitul lunii februarie 2022”, arată un document publicat de Ministerul Finanțelor.

 

Leave a Reply