Home Articole Cum isi bate joc Romania de propriile sanse : infrastructura de transport,...

Cum isi bate joc Romania de propriile sanse : infrastructura de transport, corigenta tuturor guvernelor

694
1

Rezonez total cu cele scrise in Ziarul Financiar. De 10 ani trag si eu semnale de alarma in legatura cu starea catastrofala a infrastructurii romanesti. Fara autostrazi, cai ferate moderne si o companie aeriana cu avioane noi si toate destinatiile importante (macar) din Europa acoperite, Romania nu se va putea dezvolta economic la adevaratul ei potential. Toate partidele si guvernele care au trecut pe la guvernare sunt responsabile de corigenta grava politico-economica pe care o subliniem. Dupa 30 de ani, inca nu a aparut acel premier sau sef de partid care sa inteleaga aceste argumente simple. Si ca pretentiile romanilor au crescut pe buna dreptate, atunci cand platesc taxe si impozite, pentru a avea o infrastructura de nivel european. Avem cel putin 3 instrumente financiare la indemana : bugetul national, fondurile europene, parteneriatele public-privat. Trebuie doar luata decizia, in baza unui masterplan deja existent, dar nepus in aplicare. Incompetenta, coruptia si indolenta ce domina acest sector al infrastructurii de transport se va intoarce, ca de fiecare data, impotriva noastra. Romania va iesi mai greu decat alte tari din criza economica post-pandemie pentru ca si-a politicienii conducatorii si-au batut joc de acest domeniu strategic : infrastructura

În 2019 s-au dat în folosinţă 43 km de autostradă în România, după ce în 2018 au fost inauguraţi 58 de kilometri ♦ 35% din lungimea drumurilor modernizate şi 43% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare aveau durata de serviciu depăşită ♦ Lungimea căilor ferate a scăzut cu peste 600 km în ultimii 30 de ani, scrie Ziarul Financiar.

Lungimea totală a drumurilor publice a ajuns la finalul anului 2019 la peste 86.000 de kilometri, însă aproape o treime dintre acestea sunt drumuri pietruite sau de pământ. Din totalul de 17.873 de kilometri de drumuri naţionale (21% din total), 18 km sunt de pământ şi 144 de kilometri sunt drumuri pietruite, arată cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS).

Autostrăzile înseamnă doar 5% din drumurile naţionale şi circa 1% din drumurile publice. La sfârşitul anului 2019, România avea 866 km de autostrăzi, în creştere cu 5% faţă de 2018.

În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 35,1% din lungimea drumurilor modernizate şi 43,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită.

Din totalul drumurilor naţionale, 35% (6.176 km) erau drumuri europene şi 4,8% (866 km) autostrăzi. Din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 11% (1.923 km) drumuri cu 4 benzi, 1,6% (290 km) erau drumuri cu 3 benzi şi 0,2% (35 km) drumuri cu 6 benzi.

În total, România are peste 9.000 de kilometri de drumuri de pământ şi aproape 18.000 de kilometri de drumuri naţionale, judeţene şi comunale de drumuri pietruite. Drumurile modernizate (circa 38.000 de kilometri) înseamnă 44% din totalul drumurilor publice din România.

Bugetul estimat al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) pentru lucrurile de întreţinere în 2020 este de 3,7 mld. lei. În anul 2019 CNAIR a avut un buget de 1,7 mld. lei. Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în administrare o reţea de 17.700 de kilometri de străzi, dintre care 866 de kilometri sunt de autostradă.

România avea, la sfârşitul anului 2019, 10.700 de kilometri de cale ferată în folosinţă, cu aproape 600 de kilometri mai puţin decât în anul 1990. În prezent, România are aproape acelaşi număr de kilometri de căi ferate ca acum 100 de ani. Potrivit datelor INS, în anul 1920 România avea 9.905 kilometri de cale ferată. În aceeaşi vreme, ţări precum Ungaria sau Cehia, cu suprafeţe mai mici decât România, au un număr similar de kilometri de cale ferată.

Densitatea liniilor de cale ferată la 1.000 km pătraţi în România era de 45,1 la mie la finalul anului 2019. Densităţile cele mai mari s-au înregistrat în regiunea Bu­cu­reş­ti­-Ilfov (155 la mie), regiunea Vest (59 la mie), regiunea Sud-Est (49 la mie) şi regiunea Nord-Vest (49 la mie). În ceea ce priveşte viteza medie la nivel naţional pe căile ferate, aceasta este de 42 km/h pentru trenurile pen­tru pasageri şi 15 km/h pentru cele de marfă. În acest context, unul dintre cel mai slabe puncte ale României văzute de marii pro­du­cători industriali este infrastructura feroviară.

Lipsa şi starea infrastructurii de transport din România rămân unii dintre factorii care ţin cel mai mult în loc dezvoltarea economică a ţării. În ceea ce priveşte numărul de kilometri de autostrăzi, România este pe ultimul loc în UE şi la nivel mondial în urma unor ţări precum Zimbabwe sau Gabon, scrie zf.ro

 

1 COMMENT

  1. De interes public ar fi sa aflam si salariile/indemnizatiile celor de la CNAIR, in conditiile administrarii 866 km de autostrazi si alea cu taxa de.trecere…

Leave a Reply