Serviciile secrete ruse au încercat să influenţeze alegerile în numeroase ţări din Europa, astfel că unele state vest-europene au avut riposte agresive, arată un raport elaborat de senatori democraţi americani, criticând lipsa de reacţie a preşedintelui Donald Trump, informează Associated Press.
Uniunea Europeană şi NATO, precum şi organizaţii nonguvernamentale au luat măsuri pentru contracararea campaniilor ruse în scopul dezinformării în România, Polonia şi ţările baltice, iar Bucureştiul a exprimat preocupare privind dependenţa energetică de Rusia, arată un raport al Congresului SUA.
“În urmă cu peste 20 de ani, Vladimir Putin a obţinut şi a consolidat puterea prin exploatarea practicilor de şantaj, temerilor de terorism şi război. Începând de atunci, liderul rus a combinat aventurismul militar şi agresiunile în străinătate cu propaganda şi actele de reprimare politică la nivel intern, pentru a convinge publicul intern că va restabili măreţia şi poziţia respectabilă a Rusiei pe scena mondială. Vladimir Putin a oferit putere serviciilor de securitate şi le-a folosit pentru a-şi consolida controlul la nivel politic, social şi economic (…)”, se arată în raportul intitulat “Atacul asimetric al lui Vladimir Putin asupra democraţiei în Rusia şi Europa: Implicaţiile pentru siguranţa naţională a SUA”, elaborat de membri democraţi ai Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul SUA.
Sistemele democratice precum Statele Unite şi naţiunile din Europa sunt considerate provocări de către Vladimir Putin, din cauza sancţiunilor adoptate contra Rusiei, deoarece “sunt alternative atrăgătoare la sistemul său corupt şi infracţional” şi pentru că ţările care au guvernare transparentă, stat de drept şi presă liberă rezistă mai bine corupţiei răspândite în afara graniţelor Rusiei, precizează raportul. “Prin urmare, Vladimir Putin a fixat ca prioritate a regimului său atacarea democraţiilor din Europa şi SUA şi subminarea alianţei transatlantice de care depind de peste 70 de ani pacea şi prosperitatea Europei. Liderul rus a utilizat serviciile de securitate, presa, companii publice şi private, grupuri de crimă organizată, organizaţii sociale şi religioase pentru dezinformare, influenţarea alegerilor, alimentarea corupţiei, ameninţarea securităţii energetice (…)”, se arată în document.
Raportul constată că Uniunea Europeană şi NATO au luat măsuri pentru contracararea ingerinţelor Rusiei. “Şi unele organizaţii nonguvernamentale şi institute de cercetare au lansat programe regionale pentru contracararea dezinformării. (…)”. Un efort de acest gen este “Iniţiativa de Informare privind Instrumentele utilizate în Conflicte, administrată de Centrul pentru Analizarea Politicilor Europene (Center for European Policy Analysis – CEPA), un institut american care are filiale în Europa. Programul monitorizează conţinutul şi tehnicile pentru dezinformare folosite asupra Belarusului, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei şi României. În afara monitorizării, Iniţiativa oferă asistenţă liderilor politici pentru dezvoltarea de strategii în scopul contracarării dezinformării”, se arată în raport.
“Ţări europene au exprimat opoziţie puternică faţă de proiectul Gazoductului Nord Stream 2, care ar putea face Europa mai dependentă de resursele energetice ruse şi ar diminua semnificativ veniturile obţinute de instituţiile guvernamentale din Ucraina prin taxele de tranzit pe teritoriul ucrainean. În vara anului 2016, liderii din Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi România i-au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene în care exprimau preocupare că proiectul gazoductului Nord Stream 2 ar putea genera «consecinţe geopolitice destabilizatoare» şi ar «prezenta anumite riscuri privind securitatea energetică», în special prin creşterea dependenţei ţărilor central şi est-europene de gazul rusesc”, subliniază raportul.
Rusia a avut operaţiuni de influenţare a campaniilor electorale în 19 state din Europa, subliniază documentul, acuzând Kremlinul că a lansat “un atac intens pentru subminarea democraţiei şi principiilor statului de drept în Europa şi în Statele Unite”.Senatorii democraţi critică pasivitatea preşedintelui Donald Trump, un politician republican, faţă de ingerinţele Rusiei şi recomandă măsuri pentru respingerea operaţiunilor Rusiei şi pentru protejarea normelor şi valorilor internaţionale.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Serviciile secrete ruse au încercat să influenţeze alegerile în numeroase ţări din Europa, astfel că unele state vest-europene au avut riposte agresive, arată un raport elaborat de senatori democraţi americani, criticând lipsa de reacţie a preşedintelui Donald Trump, informează Associated Press.
Raportul, elaborat de principalii membri democraţi ai Comisiei pentru Relaţii Externe din Senatul SUA, este primul document din Congres prezentat după scrutinul prezidenţial american care oferă detalii despre eforturile Rusiei de subminare a democraţiilor occidentale.
Documentul a fost obţinut de agenţia Associated Press înainte de a fi publicat.
“Niciun alt preşedinte american nu a ignorat atât de clar ameninţări atât de grave şi mari la adresa siguranţei Statelor Unite”, precizează raportul.
Niciun republican nu a semnat raportul elaborat de colegii democraţi din Comisia pentru Relaţii Externe din Senatul SUA. Raportul va fi prezentat de senatorul Ben Cardin.
Rusia a avut operaţiuni de influenţare a campaniilor electorale în 19 state din Europa, arată documentul. Ben Cardin a explicat că raportul are obiectivul de a le arăta cetăţenilor americani “scopul real şi amploarea” eforturilor preşedintelui rus Vladimir Putin de subminare a sistemelor democratice.
“În timp ce preşedintele Donald Trump practic stă degeaba, domnul Putin continuă perfecţionarea arsenalului asimetric şi caută oportunităţi viitoare pentru perturbarea sistemelor de guvernare şi pentru erodarea susţinerii acordate instituţiilor democratice şi internaţionale construite în ultimii 70 de ani de Statele Unite şi Europa“, afirmă senatorul Ben Cardin.
Potrivit raportului, Kremlinul a lansat “un atac intens pentru subminarea democraţiei şi principiilor statului de drept în Europa şi în Statele Unite”. Exprimând preocupare că Donald Trump nu a identificat corect pericolul agresiunilor ruse, senatorii democraţi cer o “voce mai puternică a Congresului” în eforturile pentru apărarea sistemelor democratice, inclusiv din Europa, prin sancţiuni financiare impuse Moscovei şi prin intensificarea presiunilor asupra companiilor care administrează platforme de socializare online ce difuzează mesaje proruse.
Printre ţările europene care au fost vizate de ingerinţe ruse – atacuri cibernetice, campanii pentru dezinformare, acte de corupţie, tentative de asasinat şi operaţiuni militare – Associated Press menţionează Ucraina şi Georgia. “Atacuri asimetrice asupra democraţiei”, pentru influenţarea rezultatelor alegerilor, au fost lansate şi asupra Marii Britainii, Franţei şi Germaniei. Aceste ţări, alături de Finlanda şi Estonia au reacţionat rapid şi eficient la acţiunile Rusiei, precizează raportul.
Serviciile secrete americane: Vladimir Putin a ordonat influenţarea scrutinului din SUA pentru subminarea sistemului democratic
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat campania de influenţare a rezultatului scrutinului prezidenţial din SUA în scopul facilitării victoriei lui Donald Trump şi în ambiţia de a submina sistemul liberal-democratic occidental, au concluzionat serviciile secrete americane.
“Eforturile Rusiei de a influenţa scrutinul prezidenţial american reprezintă cea mai recentă expresie a dorinţei pe care Moscova o are de mult timp de a submina ordinea liberal-democratică occidentală promovată de Statele Unite; activităţile Rusiei demonstrează o escaladare semnificativă din punctul de vedere al modului direct de acţiune, al intensităţii şi scopului eforturilor, comparativ cu operaţiunile anterioare”, se arată în versiunea declasificată a Raportului de evaluare elaborat de Comunitatea serviciilor de informaţii din SUA.
“Principala concluzie este că preşedintele Vladimir Putin a ordonat o campanie de influenţare a scrutinului prezidenţial desfăşurat în SUA în 2016. Scopurile Rusiei au fost subminarea încrederii publice în procesul democratic american, denigrarea candidatului Hillary Clinton, compromiterea capacităţii sale de a fi aleasă şi afectarea eventualului mandat prezidenţial. Vladimir Putin şi Administraţia de la Moscova au dezvoltat o preferinţă clară pentru republicanul Donald Trump”, precizează raportul.
“Vladimir Putin şi Administraţia Rusiei au încercat să crească şansele electorale ale lui Donald Trump prin discreditarea lui Hillary Clinton şi prezentarea candidatei democrate în mod nefavorabil. Toate cele trei agenţii de informaţii americane sunt de acord cu această concluzie. Agenţia Centrală de Informaţii (CIA) şi Biroul Federal de Investigaţii (FBI) au mare încredere în această concluzie; Agenţia pentru Siguranţa Naţională (NSA) are o încredere moderată în această concluzie”, subliniază raportul.
Biroul Federal pentru Investigaţii (FBI), Senatul SUA şi Camera Reprezentanţilor anchetează cazul ingerinţelor Rusiei în campania electorală şi presupuse contacte între apropiaţi ai preşedintelui Donald Trump şi oficiali ruşi, iar procurorul special Robert Mueller coordonează investigaţiile. Cel puţin trei membri ai fostei echipe de campanie electorală a preşedintelui Donald Trump – Paul Manafort, Rick Gates, George Papadopolous – sunt inculpaţi în investigaţia din SUA privind ingerinţele Rusiei, scrie Mediafax.
