Datoria publică a României a crescut în T3 2017, faţă de T3 2016 cu 25,4 miliarde de lei (5,5 mld. euro), dar s-a redus ca pondere în PIB faţă de perioada de referinţă, cu 0,6 puncte procentuale, relevă datele Eurostat, oficiul european de statistică, publicate ieri.
România a avut, la finalul trimestrului al treilea din 2017, o datorie publică de 295, 4 miliarde de lei (64 mld. euro), faţă de o datorie de 270 de miliarde de lei la finalul lui trimestrului al treilea din 2016. La finele trimestrului al doilea din 2017, datoria publică urcase la 297,1 de miliarde de lei, pentru a coborî la 295,4 miliarde de lei un trimestru mai târziu. Deşi datoria a scăzut cu doar 2 mld. lei în T3 2017 faţă de T2 2017, ca pondere în PIB ea s-a redus cu 1,5 puncte procentuale, până la 35,7% din PIB pentru că Produsul Intern Brut a fost reevaluat.
Bugetul pe 2017 a fost construit pe un PIB de 815 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,2%. Aşteptările au fost depăşite, iar calculele au fost refăcute la un PIB de 842,5 miliarde de lei, la o creştere economică de 6,1%. Însă şi această evaluare pare rezervată, iar unii economişti aşteaptă o creştere de 7% în 2017.
Cu o datorie publică de 35,7% din PIB, România are a patra cea mai redusă datorie publică din UE.
Trebuie spus însă că, beneficiind de climatul economic excelent, toate ţările UE au ales să-şi reducă datoria, în principal prin limitarea deficitului fiscal. În 2016 toate ţările din Uniunii, cu excepţia României şi a Austriei şi-au redus deficitul bugetar sau şi-au întărit excedentul. Însă şi aici diferenţa este semnificativă. Dacă deficitul Austriei a crescut în 2016 la 1,6% din PIB, de la 1% din PIB în anul anterior, în România a crescut la 3% din PIB în 2016 faţă de 0,8% din PIB în 2015. Acest lucru s-a întâmplat şi în 2017, pentru că, în ciuda unei creşteri economice aşteptate de 7% (faţă de 5,2% creştere prevăzută iniţial), deficitul bugetar nu s-a redus ca pondere în PIB. Dimpotrivă, cheltuielile publice s-a majorat până la a se încadra în noua proiecţie de PIB, în loc să rămână cum au fost stabilite în legea bugetului, caz în care deficitul bugetar ar fi fost puţin mai redus.
Datoria publică a ţărilor Uniunii a crescut puternic în vremea crizei şi în anii de refacere. În România, de pildă, datoria publică aproape s-a dublat în şapte ani, de la 160 de miliarde de lei în 2010 la spre 300 de miliarde de lei în 2017, scrie zf.ro
O sa creasca datoria tarii mult mai mult decat evaluarea pretului de vanzare a spatiului romanesc!
Vorba lui Borza,”trebuie sa ne unim…” la ce? Sa le dam solutii politicienilor pentru a-si mai face legi in favoarea lor? Ha,ha,ha!
Nici măcar un cuvințel despre cum a fost trecut împrumutul statului român de la FMI-UE, destinat firmelor străine din România care au cerut statului român să aducă el bani din străinătate pentru a le completa reducerea finanțării din partea mamelor lor în contextul crizei economice și financiare și trecerea acestuia la datoria publică! De plătit rămâne să plătească populația și firmele românești (câte or mai rezista) în calitate de contribuabili. Străinii cu foloasele, noi cu ponoasele!
Pai daca au promis salarii marite si nu au bani…ce vreti domnule Tudor
N-ar fi fost o problema daca banii se duceau toti in investitii,infrastructura rutiera si feroviara in primul rand…Dar daca se cduc in bonuri de masa,de turism,de miel,de sarmale samd toate pt angajatii la stat si se mai duc in cresterile de pensii speciale si salariile unor smecheri ori in mega-indemnizatiile unor membri AGA samd chiar mi se pare ca ne-au luat de prosti.Prostii prostilor.
E ca la cresterea salariilor in raport cu inflatia. Daca salariile cresc cu 18% in medie, iar inflatia este 2-3% e foarte ok. Bine-ar fi sa se mentina trendul.
Daca datoria creste cu 5,5 miliarde, dar PIB-ul creste cu mai mult, astfel incat procentual, datoria scade in raport cu PIB-ul, e foarte in regula. Tot bine ar fi sa se mentina trendul.
PS: Cata lume proasta exista!
Evident, tu făcând excepție!
Ai auzit de expresia “Si afara ce mai pui?” adresata cuiva care sta prea imbracat in incinta, la caldurica?
Asa si aici. Daca la crestere de 6% tu tot te imprumuti (si nici macar pentru investitii, ci pentru salarii), ce crezi ca se va intampla cand va veni criza?
Tot o expresie spune: „ce-are sula cu prefectura!”, adică ce-are profiturile obținute de firmele străine din România cu datoriile pe care le rostogolește România!
Asta e explicatia lui Varujan cu care l-a pacalit pe Radu Tudor.
PIB-ul nu e si bugetul Romaniei. Daca guvernul se imprumuta cu 14 miliarde , aprox. 3 sferturi cat s-a imprumutat Basescu in vreme de criza, asta nu inseamna ca se recupereaza toata datoria din PIB, PIB-ul fiind al tuturor. Ba se zvoneste ca a scazut colectarea care pe vremea lui Ponta era de aprox. 32% din PIB la 27-28%, cand ar trebui sa fie 44-45% ca in tarile din UE !
De asta nici nu se simte cresterea economica, pentru ca unii se imbogatesc in special cei cu contracte cu statul, iar altii saracesc sau/si platesc datoria facuta pentru toti.
Inca o sarja de numiti care in viitor vor avea pensii nesimtite! Acum,pe langa cei plecati din guvern,noii plantati vor primi indemnizatii si bonusurica anteriorii,chiar fara eventuala performanta !
Iar auzim ca tara se imprumuta pentru pensii si salarii! Propun ca in locului numelui Parlament, sa fie sigla GUVERNUL ANOFM politic :)))))!
Impuscatu’ se zvarcoleste acolo unde este. Unde mai punem ca avem de achitat si achizitiile masive ale MApN si multe alte cotcarii. E cam complicat, cand n-ai o baza solida din productie, cresc toate.
As vrea sa fii mai virulent, Radu Tudor! Tare as vrea sa aud psd cum da vina tot pe Soros sau pe Ciolos! :))) Crestere economica “record” (haha), clar bazata pe cresteri salariale artificale si pe consum, cu un record negativ al nivelului investitiilor! Pe deasupra, cresterea datoriei publice!
Tu, Radu, daca te-ai imprumuta sa mananci sau sa-ti platesti facturile, ti-ar creste nivelul de trai?!?! Psd trebuie sa zboare, sunt mai incompetenti decat erau comunistii in anii ’80 !!