Decizie cruciala : liderii UE intaresc apararea continentala

Uniunea Europeană a adoptat luni un plan de apărare care ar permite pentru prima dată trimiterea unor forțe de reacție rapidă în afara teritoriului UE, transmite Reuters, care observă că decizia pare să fi fost catalizată de criticile președintelui ales al SUA, Donald Trump.

Planul conturat de miniștrii de externe și ai apărării din cele 28 de state membre ale UE ar reglementa trimiterea de forțe pentru stabilizarea situațiilor de criză înainte ca astfel de misiuni să fie preluate de “căștile albastre” ale ONU. Potrivit Reuters, demersul consolidează voința europeană de acțiune independent de Statele Unite.

“Europa trebuie să fie capabilă să acționeze pentru propria securitate”, a declarat presei ministrul francez al apărării, Jean-Yves le Drian. “Astfel, Europa va putea face un pas în direcția autonomiei strategice”.

Reprezentanții Franței și Germaniei, alături de șefa diplomației UE, Federica Mogherini, au fost promotorii eforturilor pentru ceea ce se numește în jargonul de la Bruxelles “independență sporită față de Washington”.

Planul adoptat luni este un document de 16 pagini, cu sarcini și obiective, dar multe dintre acestea nu pot fi implementate decât cu cheltuieli suplimentare. Cu toate acestea, apreciază Reuters, pasul este deosebit de important după comentariile lui Trump din timpul campaniei electorale. Viitorul șef al Casei Albe a criticat nivelul redus al cheltuielilor militare al unora din membrii europeni ai NATO.

Potrivit lui Mogherini, guvernele statelor membre UE sprijină utilizarea unor grupuri de luptă cu efective de câte 1500 de militari, care sunt operaționale din 2007 dau nu au fost încă trimise în misiuni.

Planul ar urma să fie semnat în decembrie, iar detaliile financiare vor fi probabil discutate anul viitor. Sumele sunt foarte mici față de cele 18 miliarde de dolari pe care Statele Unite intenționează să le investească în tehnologii noi, în următorii cinci ani, observă Reuters. Propunerile referitoare la un stat major european au fost trecute în plan secund, iar accentul se pune pe misiunile civile. UE desfășoară în prezent 17 misiuni militare și civile, multe în afara teatrului european, cum ar fi cele din Congo și din Mediterana, pentru oprirea fluxurilor de refugiați din Libia și impunerea embargoului ONU asupra armamentului.

Referitor la avertismentele lui Trump că SUA nu vor mai sprijini aliații care nu contribuie corespunzător la bugetul NATO, ministrul suedez de externe Margot Wallstrom a declarat: “Este clar un mesaj pentru toți să vedem cum putem să ne sporim și să ne ameliorăm coordonarea”. Suedia este membră a Uniunii Europene, dar nu și a Alianței Nord-Atlantice.

Reuters adaugă că alegerea unui președinte al Bulgariei cu simpatii față de Rusia și cu experiență politică redusă a impulsionat Franța și Germania în direcția îmbunătățirii operațiunilor comune de apărare. Pe de altă parte, Regatul Unit, care se pregătește să iasă din UE, nu dorește ca apărarea europeană să rivalizeze cu NATO. Poziția Londrei are ecou și în țările baltice și în estul Europei, observă agenția de presă citată. După Brexit, Franța va rămâne singura putere nucleară din Uniunea Europeană.

Ministrul britanic al apărării, Michael Fallon, a declarat presei că “în loc să visăm la o armată europeană, cea mai bună abordare a președinției Trump este, pentru europeni, sporirea propriilor cheltuieli de apărare”. Doar cinci state europene, printre care și Regatul Unit, alocă în prezent 2% din PIB pentru apărare, conform cerințelor NATO.

Unul din motivele serioase de ingrijorare din partea aliatilor europeni este retorica extrem de generoasa fata de Vladimir Putin si remarcile privind slabirea NATO, toate facute in campanie de presedintele ales Donald Trump.

In timp ce toti aliatii europeni se intalneau ieri sa decida viitorul apararii europene, Donald Trump vorbea cu Putin la telefon in loc sa transmita un mesaj de solidaritate liderilor tarilor UE si NATO, care sunt alaturi de sua de zeci de ani.

Președintele rus Vladimir Putin și viitorul președinte american Donald Trump au discutat luni, la telefon, despre viitoarea lor relație și au căzut de acord asupra unei “cooperări constructive”, a informat Kremlinul. A fost prima convorbire a celor doi după ce Trump a câștigat alegerile prezidențiale din SUA, din 8 noiembrie.

Anunțul oficial preluat de Reuters precizează că cei doi lideri au convenit să păstreze contactul telefonic și să încerce să se întâlnească față în față cât mai curând.

Putin și Trump intenționează să-și “unească eforturile de combatere a terorismului internațional și a extremismului” și au subliniat “importanța creării unei baze solide pentru relațiile laterale, în special prin dezvoltarea componentei comerciale și economice”, a mai declarat președinția rusă. Potrivit comunicatului, cele două țări trebuie să își reia “cooperarea pragmatică, în avantajul ambelor părți, care ar trebui să aibă în vedere interesele ambelor țări, precum și stabilitatea și securitatea întregii lumi”.

Staff-ul lui Donald Trump a anunțat într-un comunicat că Putin a sunat pentru a-l felicita pe președintele ales, care a replicat că așteaptă o relație puternică și durabilă cu Rusia și cu poporul rus.

Trump își va începe mandatul de președinte pe 20 ianuarie anul viitor, când Barack Obama va părăsi Casa Albă. Relațiile actualului președinte american cu liderul de la Kremlin au devenit tot mai tensionate în ultimii ani, pe fondul unor crize cum ar fi cele din Siria și Ucraina, adaugă Reuters.

Preşedintele Barack Obama a dat asigurări luni noaptea, în prima conferinţă de presă de după alegerile prezidenţiale, că republicanul Donald Trump are de gând să guverneze Statele Unite într-un mod mai pragmatic decât a sugerat în timpul cursei pentru Casa Albă. De asemenea, liderul american a explicat că preşedintele republican are un angajament de respectat vizavi de partenerii NATO, transmite Washington Post, citat de news.ro

Prima conferinţă de presă a liderului american după scrutinul prezidenţial a avut loc cu puţin timp înainte de plecarea într-o vizită internaţională în Grecia, Germania şi Peru. Preşedintele Obama urmească să se întâlnească cu zeci de lideri internaţionali, care îşi vor prezenta îngrijorările legate de viitorul ocupant de la Casa Albă.

Obama i-a cerut preşedintelui republican să respecte ”acele norme considerate vitale pentru o democraţie funcţională”, precum ar fi ”amabilitatea, toleranţa şi dorinţa de a respecta logica, faptele şi analiza”. Liderul american l-a acuzat în ultimele luni pe miliardarul republican că încalcă toate normele în timpul unei campanii electorale extrem de amare şi divizive.

Însă, Barack Obama a adoptat o notă ceva mai optimistă după rezultatele şocante ale alegerilor prezidenţiale.

”Cred că este sincer în dorinţa sa de a fi un preşedinte de succes şi de a duce această naţiune mai depate. Nu cred că vreun preşedinte se gândeşte raţional cum să stârnească furia şi să ducă la alienarea a jumătate de naţiune”, a declarat preşedintele Obama.

De asemenea, liderul american a dat asigurări aliaţilor şi partenerilor internaţionali că preşedintele republoican a ”exprimat un mare interes în menţinerea relaţiilor noastre strategice de bacă”, inclusiv a celor din NATO. Barack Obama a promis că americanii au un angajament din a-şi apăra aliaţii.

Barack Obama a încercat pe parcursul conferinţei de presă să calmeze spiritele şi să dea asigurări într-o naţiune puternic divizată de alegerile prezidenţiale.

Preşedintele american a precizat că el şi Donald Trump au viziuni complet diferite cu privire la viitorul Statelor Unite. Obama a explicat chiar că îngrijorările sale cu privire la capacitarea noului preşedinte de a conduce administraţia, precum şi temperamentul său problematic nu au dispărut peste noapte.

”Desigur că am îngrijorări”, a declarat actualul lider american.

Însă, Barack Obama a susţinut că cea mai importantă consolare reprezintă timpul îndelungat care trebuie învestit pentru a schimba ceva la Washington.

”Executivul federal şi democraţia noastră nu sunt tocmai bărci de mare viteză, mai degrabă nave de croazieră”, a menţionat preşedintele Obama.

De asemenea, actualul preşedinte şi-a exprimat speranţa că miliardarul republican nu va renunţa la Obamacare, la acordul nuclear cu Teheranul sau la acordul climatic de la Paris odată ce ajunge la Casa Albă.

”Nu cred că este o persoană condusă de o ideologie, cred că înainte de toate el este pragmatic. O asemenea calitate poate să-i servească extraordinar, atât timp cât are oameni buni în jurul său şi are o direcţie de acţiune clară”, a declarat Obama.

Preşedintele american a explicat că în asemenea momente este important să trimită un mesaj de unirare pentru minorităţi, femei şi alte grupuri de populaţie marginalizate, care s-au arătat îngrijorate de rezultatele alegerilor prezidenţiale.

Barack Obama l-a avertizat pe miliardarul republican că nu va putea să guverneze aşa cum a declarat în campania electorală.

Comunicatul MApN :

Participarea ministrului apărării naționale la reuniunile Consiliului Afaceri Externe şi Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare

           Consiliul Afaceri Externe (CAE), desfăşurat la Bruxelles în zilele de 14 și 15 noiembrie, a dat undă verde procesului de implementare a Strategiei Globale a Uniunii Europene în domeniul apărării şi securității și a stabilit direcţiile generale de acţiune pentru dezvoltarea Politicii de Securitate şi Apărare Comună (PSAC). Pentru România, a rezultat o dezvoltare extrem de importantă, în care va rămâne activ angajată. O parte dintre deciziile luate vor fi extinse până în 2019, când România îşi va asuma Preşedinţia Consiliului UE.

În acest context, în urma Reuniunii CAE au rezultat elemente importante, centrate pe definirea nivelului de ambiţie al UE pe scena globală de securitate, promovând o abordare cuprinzătoare, integrată, sinergică şi în strâns parteneriat cu NATO. Astfel, noul nivel de ambiţie este construit în jurul a trei piloni importanţi – capacitatea de răspuns la situaţii de criză şi conflict, întărirea capacităţii de rezilienţă a partenerilor şi, ca element de noutate, protejarea Uniunii şi a cetăţenilor săi. Totodată, a fost stabilit spectrul de misiuni posibile atât civile, cât şi militare, pe care Uniunea le va putea planifica şi executa, pornind de la scenarii cu grad de risc ridicat, până la misiuni de consiliere, asistenţă şi dezvoltare. Important este că toate aceste dezvoltări se vor face în colaborare cu NATO şi că există voinţa de a evita clivajele de natură politică din trecut pe aceste teme.

Pentru România, este extrem de importantă maniera în care evoluţia PSAC va fi reflectată în acţiunile viitoare ale Agenţiei Europene de Apărare. În cadrul reuniunii, ministrul apărării naționale a pledat pentru ca industria românească de apărare şi sectorul de cercetare tehnologică să aibă  şanse de dezvoltare în peisajul european. „Ne vom asigura, împreună cu reprezentanţii Ministerului Economiei, că operatorii economici români, mai ales întreprinderile mici şi mijlocii, start up-urile, vor valorifica această şansă”, a mai declarat ministrul Motoc.

S-a luat decizia explorării potenţialului unei abordări modulare, a unor proiecte şi iniţiative concrete de colaborare aprofundată în cadrul Cooperării Permanente Structurate. În acelaşi context, a fost adoptat un set concret de măsuri pentru dezvoltarea capacităţilor militare, inclusiv în ceea ce privește utilizarea grupurilor de luptă ale Uniunii Europene (forța de reacţie rapidă a UE). S-a decis, de asemenea, adaptarea structurilor de management al crizelor existente la nivelul Serviciului European de Acţiune Externă, pentru a permite optimizarea procesului de planificare civil-militară. 

Toate acestea necesită o analiză mai atentă prin prisma implicaţiilor pe termen lung. De aceea, M.Ap.N.,  împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, îşi propune să lanseze şi să dezvolte aceste teme în România. După Summitul UE din luna decembrie a.c.,  o serie de mese rotunde şi dezbateri publice vor fi organizate pentru a explica pe larg aceste decizii.

x x x

          În cadrul Consiliului Afaceri Externe, ministrul apărării naţionale a participat la următoarele reuniuni: 

14 noiembrie – Reuniunea comună a miniştrilor afacerilor externe şi apărării, în cadrul căreia au fost discutate propunerile din Planul de implementare a Strategiei Globale a UE pe dimensiunea de securitate şi apărare, prezentat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politica externă şi de securitate.

15 noiembrie – Reuniunea miniştrilor apărării,  cu participarea Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, axată pe cooperarea NATO-UE şi perspectivele operaţiilor şi misiunilor PSAC, cu accent pe Libia şi operaţia EUNAVFOR Med Sophia.

15 noiembrie – Reuniunea Comitetului Director al Agenţiei Europene de Apărare s-a concentrat asupra bugetului EDA pentru anul 2017, cadrului de planificare a activităţilor pe următorii trei ani (2017-2019), precum şi asupra implementării sarcinilor de bază şi activităţilor de viitor ale Agenţiei, inclusiv în cadrul procesului de implementare a prevederilor Strategiei Globale a UE pentru politica externă şi de securitate. 

          În marja CAE, s-a desfăşurat reuniunea în format ”2+2” România-Franţa, cu participarea miniştrilor apărării şi de externe din cele două state, axată pe modalităţi concrete de intensificare a cooperării bilaterale şi pe teme de actualitate de pe agenda europeană şi aliată, inclusiv referitoare la evoluţiile înregistrate în procesele de implementare a deciziilor adoptate la Summit-ul NATO de la Varşovia şi a Strategiei Globale a UE în domeniul securităţii şi apărării.