Șefii diplomației din țările membre ale NATO s-au reunit joi la Bruxelles – cu șase săptămâni înaintea unui summit crucial la Varșovia – pentru a finaliza întărirea militară a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, măsură fără precedent după sfârșitul Războiului rece, în fața unei Rusii considerate ‘agresive’, informează AFP citata de Agerpres.
În cursul summit-ului de la Varșovia de la începutul lunii iulie — care va constitui un ‘reper’, potrivit secretarului general al Alianței, Jens Stoltenberg — conducătorii celor 28 de țări urmează să decidă asupra trimiterii suplimentare de trupe în Țările baltice și în Polonia pentru a finaliza ‘adaptarea (militară) cea mai importantă întreprinsă vreodată de la sfârșitul Războiului rece’.
În fața ‘unei Rusii tot mai agresive’, NATO se adaptează ‘cu scopul de a găsi echilibrul între apărare și dialog’, a explicat Stoltenberg.
‘Noi trebuie să continuăm se ne întărim capacitățile de descurajare printr-o prezență avansată mai robustă’ în Est, a pledat secretarul de stat american John Kerry în cursul serii.
El a reamintit, de asemenea, angajamentul țărilor din NATO — asumat în 2014, în Țara Galilor (Marea Britanie) — de a sista reducerea constantă a cheltuielilor pentru apărare pentru a reveni într-un deceniu la un nivel echivalent cu 2 % din PIB.
De la declanșarea crizei ucrainene, în noiembrie 2013, NATO și-a multiplicat manevrele și patrulele maritime, terestre și aeriene în Est și întreprinde o serie de reforme pentru a crește rapiditatea desfășurării și flexibilitatea forțelor sale.
Această consolidare militară ar urma să culmineze după summit-ul de la Varșovia prin trimiterea unor batalioane — prin rotație — împreună cu echipamentele lor de luptă în țări care au frontieră comună cu Rusia.
‘NATO a luat aceste măsuri pentru că Rusia a decis să invadeze și să ocupe Crimeea, iar apoi să intervină în estul Ucrainei’, a amintit un înalt responsabil american.
Pe plan politic, Muntenegrul a semnat joi, la Bruxelles, protocolul de aderare la NATO, care mai trebuie ratificat de parlamentele celor 28 de țări în următoarele 18 luni.
Tensiunile între Moscova și NATO au escaladat recent în legătură cu scutul antirachetă american în curs de desfășurare în România și în Polonia, a cărui comandă o va prelua NATO.
Incidente militare, mai mult sau mai puțin grave, au loc la intervale regulate. În noiembrie 2015, Turcia a doborât un avion de vânătoare rusesc care — potrivit ei — pătrunsese în spațiul său aerian dinspre Siria. Mai recent, avioane rusești au survolat un distrugător american în Marea Baltică.
După o primă întâlnire după 20 de luni la sediul NATO în aprilie, o nouă reuniune între ambasadorii țărilor aliate și omologul lor rus ar putea fi organizată înaintea summit-ului de la Varșovia pentru a se evita ca incidentele să degenereze.
Dar ‘dacă este utilizată de Rusia ca perdea de fum pentru a continua aceeași politică agresivă, aceasta nu ajută la nimic’, a avertizat Linas Linkevicius, șeful diplomației lituaniene.
Alte țări ale NATO vor, dimpotrivă, să se evite ca acest viitor summit — ‘încărcat simbolic’ prin faptul că se desfășoară la Varșovia — să fie interpretat ca o demonstrație de forță ‘îndreptată împotriva Rusiei’, ceea ce ar suna ca o ‘revenire la Războiul rece’, potrivit unui diplomat.
Conflictul sirian, lupta împotriva grupării Statul Islamic (SI), instabilitatea în Libia și criza migratorie și situația din sudul Europei figurează de asemenea pe agenda convorbirilor între miniștrii afacerilor externe din NATO, care se încheie vineri.
Alianța a început, de altfel, o apropiere fără precedent de UE, în special pentru a o ajuta să facă față crizei migratorii.
De la începutul lui martie, nave de război ale NATO navighează în Marea Egee pentru a supraveghea rețelele de traficanți care operează de pe coastele turcești, făcând schimb de informații cu grănicerii greci, turci și UE.
Când se gândesc corporatiștii ca suprafața Rusiei este cât suprafața vizibilă a Lunii si când știu ei ca la ruși sunt multe lucruri care le-ar cam trebui lor pe da moca,asa îi apucă damblalele încât ar fi în stare să sacrifice iar pe oricine numai să pună ghiarele pe teritoriile alora,macar ca pe vremea “regretatului” Elțân.Numai ca satul are câini și, ai dreacu, muscă rău.Normal ca unele țări cu mintea la purtător și -au cam dat seama la ce se “lucrează” și își dau seama că poate să iasă treaba si cu multe scântei…atomice,daca rușilor li se urmărește blocarea liniilor comerciale sud vestice sub pretextul conflictului din Ucraina pe care tot corporatiștii l-au început.
Rusii e de porc iar americanii s-ai lor laudatori se cred sfiintii sfiintilor pe acest pamant!!!
Sigur, la resursele naturale ale Rusiei, de fier american sa fii, si tot salivezi, asa cum au salivat privind spre Ucraina (desigur, pastrind proportiile). Dar daca nu s-ar putea cu resursele, macar IMENSA piata de desfacere pe care o reprezinta cea mai intinsa tara din lume, cu o populatie de 150 milioane de locuitori reprezentind mina de lucru extrem de ieftina si destul de calificata, ce si-ar putea dori mai mult corporatiile? “Democratizarea” Rusiei, ca si “democratizarea” Romaniei sau a altor tari foste comuniste ar deschide larg drumul alimentelor stricate, marfurilor de mina a 3-a si a deseurilor supertoxice, eventual radioactive, de care Occidentul vrea sa scape.
Numai ca, ai dracu rusi, nu se lasa “democratizati” cu de-a sila. S-or fi uitind ce pateste Romania, a carei agricultura e strangulata pe zi ce trece, de industrie ce sa mai vorbim, importam rosii de cauciuc si … si … piine!!! Daca va vine sa credeti, grinarul Europei!!!
Ei, lasa asa, bine ca ne-am (ne-au) democratizat! Doar ca pe mine ma cam dor genunchii!