Pilotul comandant a efectuat pregătirea zborului care a condus la accidentul aviatic din Cluj, inclusiv informarea meteo înainte de decolare, iar decizia privind amânarea/anularea unui zbor din considerente de siguranţă a zborului aparţine în totalitate pilotului comandant al aeronavei.
Menţiunea este inclusă în raportul redactat de vicepremierul Gabriel Oprea şi prezentat premierului Victor Ponta.
Documentul prezintă, pe ore, filmul evenimentelor, şi anume: la ora 13.38: aeronava a decolat; la ora 14.35: pilotul a solicitat ROMATSA coborârea la 3050 m, din cauza givrajului (peliculă de gheaţă formată pe structura aeronavei), iar ROMATSA l-a informat că înăltimea minimă de sigurantă în zona este de 3.200 m; la ora 14.42: pilotul a solicitat coborârea la 2.450 m şi a comunicat că schimbă frecvenţa cu cea a Centrului de Informare a Zborurilor, corespunzătoare zborurilor după regulile “la vedere” coborând sub nivelul regulamentar de zbor controlat de ROMATSA; la ora 15.18: fiind la circa 36 km, după ce a trecut de Sibiu, la altitudinea de 2600 metri, nereusind să contacteze centrul de informare a zborurilor Bucureşti, pilotul a intrat în legătură cu Centrul de control zonal Cluj; între orele 15.32-15.33, pilotul a încercat să comunice cu un sector de control al traficului aerian aferent zonei de Nord-Vest a ţării, dar mesajele nu au fost înţelese; la ora 15.35 ROMATSA solicită pilotului să comunice poziţia aeronavei, dar apelurile nefiind recepţionate, o altă aeronavă aflată în zonă (BMS 215B), conform procedurilor, a intermediat dialogul cu aeronava aflată în misiunea umanitară. ROMATSA a fost informată că aeronava în dificultate se afla la altitudinea de 2.450 m, la orele 15.45 si 15.49 operatorul ROMATSA a încercat să ia legătura cu aeronava, dar nu a răspuns.
În raport se mai arată că ROMATSA nu a manifestat un rol activ în cazul accidentului aviatic din Cluj, nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanşat operaţiuni de căutare şi nu a cerut sprijinul Centrului de Operatii Aeriene din MApN.
“Ca urmare a analizei efectuate în conformitate cu procedurile standard reglementate de actele normative în vigoare şi având în vedere modul efectiv în care au acţionat instituţiile cu responsabilităţi, putem afirma că se impune instituirea unei coordonări ferme în situaţii similare, revizuirea procedurilor operaţionale din perspectiva respectării acestora, precum şi implementarea unor sisteme noi care să asigure în sistem de urgenţă stabilirea cu acurateţe a locaţiilor în care se petrec evenimente aviatice, după cum urmează:
A. Sistem de localizare a terminalelor mobile în retelele operatorilor de telecomunicatii (pe cheltuiala operatorilor) asemănător obligatiilor prevăzute de lege de implementare a functiei legale de interceptare
B. Implementarea unui sistem cu statii automate meteo si camere WEB pe infrastructura operatorilor de telecomunicatii si STS, în zonele neacoperite de statiile meteo ale Administratiei Nationale de Meteorologie, de regulă în zonele montane
C. Procedură operatională în baza căreia structurile responsabile să solicite date si informatii, iar institutiile cu atributii să le furnizeze în format integrat
D. Exercitii de alarmare periodice în scopul verificării modului de actiune a structurilor cu responsabilităti în situatia producerii unor accidente aviatice în zone dificile”, sunt propunerile prezentate premierului Victor Ponta de către vicepremierul Gabriel Oprea.
În document se arată, în baza informaţiilor furnizate de Ministerul de Interne, Ministerul Transporturilor, Ministerul Apărării Nationale, Ministerul Sănătătii, Serviciul de Telecomunicatii Speciale,că aeronava în cauză, de tip BN-2, înregistrată YR-BNP, aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie Civilă, a fost fabricată în anul 1977, în Anglia, iar masa maximă la decolare este de 2.989 kg şi poate avea la bord un număr de maxim 8 pasageri + 2 membri ai echipajului.
Documentele de navigabilitate ale aeronavei sunt în termen de valabilitate, fiind emise astfel:
– Certificat de Înmatriculare emis la data de 05.07.2011 (aeronava a fost înmatriculată în România pentru prima dată la data de 01.12.1978)
– Certificat de Evaluare a Navigabilităţii emis la data de 20.12.2013, valabil până la data de 27.12.2014.
Premierul Victor Ponta a anunţat anterior că secretarul de stat din Ministerul de Interne Constantin Chiper (PNL) va fi demis şi va cere înlocuirea directorului general şi a directorului de operaţiuni ROMATSA, dar şi a şefului STS, pentru deficienţe inacceptabile în cazul accidentului din Cluj, arătând că, la nivelul Ministerului de Interne, ROMATSA şi STS, lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet şi fără asumarea autorităţii şi a responsabilităţii, iar intervenţia de luni a fost un eşec.
Pilotul Adrian Iovan şi o studentă şi-au pierdut viaţa după ce un avion de mici dimensiuni de tip BN2 la bordul căruia se afla un echipaj medical a aterizat forţat, luni după-amiază, într-o zonă muntoasă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa judeţelor Cluj şi Alba. Unul dintre medicii din aeronavă a reuşi să sune la 112, la ora 16.16, anunţând incidentul.
La bord se aflau patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul “Sf. Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor -, o studentă şi doi membri ai echipajului de zbor – pilotul Adrian Iovan şi copilotul Răzvan Petrescu.
Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar studenta era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.
Toate cele cinci persoane rănite în accidentul aviatic, care au suferit multiple fracturi şi traumatisme, sunt conştiente şi au fost internate la secţia de terapie intensivă a Spitalului Judeţean de Urgenţă, ultimii doi răniţi fiind aduşi la UPU Cluj marţi dimineaţă, în jurul orei 4.30.
PS : Desi premierul Victor Ponta a cerut demisia sefului STS, generalul Marcel Opris, in raportul guvernamental se omite o responsabilitate clara a STS ce rezulta din atributiile definite clar pe pagina www.112.ro Reiau acest pasaj pentru “uituci” :
FUNCŢIONALITĂŢI
Centrele unice pentru apeluri de urgenţă dispun de o bază de date care îi ajută pe operatorii 112 să identifice numărul de telefon (ANI) de la care este apelat serviciul de urgenţă, să identifice apelantul şi să localizeze apelul (ALI), incidentul produs (în baza unui index de incidente) precum şi resursele de intervenţie cele mai apropiate (AVL). Acest lucru este posibil cu ajutorul indicilor/sistemelor de identificare:
ANI identificarea automată a numărului de telefon: pe monitorul operatorului apare numărul postului telefonic de unde este apelat sistemul.
ALI identificarea automată a locaţiei: pe monitorul operatorului apar adresa apelantului, locul de unde acesta sună şi o serie de informaţii suplimentare necesare pentru a exploata toate resursele în vederea găsirii soluţiei optime pentru a ajunge în timp util la locul incidentului.
