Home Articole Descentralizarea confirma influenta SRI in administratie

Descentralizarea confirma influenta SRI in administratie

5117
44

sri

Vad ca nu se inghesuie nici un membru al Guvernului sa ofere adevarata explicatie pentru mentinerea unor companii sub control national, fara a fi descentralizate.

Exemplul cel mai elocvent este al Administratiei Porturilor Maritime Constanta. Primarul din Constanta Radu Mazare si presedintele Consiliului Judetean Nicusor Constantinescu au insistat foarte mult in ultimii ani pentru a fi transferate actiunile majoritare catre autoritatile locale. Au sperat ca prin descentralizarea coordonata de bunul lor prieten Liviu Dragnea vor obtine asta. Si cu toate astea, nu s-a intamplat. Pentru ca observ la vicepremierul Dragnea o eschivare de la raspunsul concret, lasind gresit sa se inteleaga ca ministrul liberal al Transporturilor Ramona Manescu n-ar fi fost de acord, trebuie spus adevarul.

Entitatea de stat care s-a opus cu succes transferului pachetului majoritar de actiuni ale Portului Constanta catre autoritatile locale a fost Serviciul Roman de Informatii. Principala autoritate in domeniul securitatii nationale a intocmit numeroase note si rapoarte, dar a si argumentat verbal prin interventia conducatorilor sai ca Portul Constanta este unitate strategica, de interes national, ce nu poate fi lasata pe mina “baronilor implicati in afaceri de tot felul, unele aflate in vizorul magistratilor”. In discutiile purtate la cel mai inalt nivel de liderii politici ai Romaniei impreuna cu reprezentantii SRI, Radu Mazare a fost calificat in fel si chip. N-are rost sa reproduc eu aici calificativele, fara sa existe vreo hotarire judecatoreasca definitiva si irevocabila impotriva primarului din Constanta. Tot SRI s-a aflat si la originea retinerii de catre DNA a fostului secretar de stat la Transporturi Valentin Preda, “omul lui Mazare”.

Procesul descentralizarii a reconfirmat inca o data – daca mai era nevoie – influenta majora pe care SRI o are in deciziile administratiei centrale.

44 COMMENTS

  1. sa transfere Portul si lui Mitica Dragomir / daca Politia, Parchetul, Fiscul si SRI-ul isi deschid birouri oficiale chiar in dane si pe chei si isi cos toate buzunarele, nu mai au ce sa faca alde Mazare etc.

    • D.le Radu Tudor, eu nu nu mai inteleg nimic din articol .. Pai cine/ce are influenta asupra administratiei? Oamenii din SRI si interesele lor personale, sau rapoartele oficiale, intocmite in baza atributiunilor de serviciu, inaintate diverselor autoritati abilitate? Mi se pare tendentios titlul articolului, inducand ideaa influentei “serviciilor”, dar aia negativa, in sensul rau.
      Nu este normal ca autoritatile beneficiare ale informarilor SRI sa tina cont de aceastea? Este vreo “influenta oculta” faptul presedintele/premierul/un ministru tine cont in decizii de datele furnizate de SRI? Pai care este roul acestui serviciu atunci?
      PS. Prefer sa cred ca eu nu am inteles bine, iar titlul si fraza de incheiere sunt de buna credinta si nu au nici cea mai mica urma de tendentiozitate. Cu respect!

    • ce sa fie bine, ca Portul e al banditilor din SRI si nu al banditilor lui Mazare? maaaare castig pentru noi, bre :((

  2. Si ? Eu zic ca este foarte bine pana cand exista un serviciu de informatii care colecteaza toate informatiile necesare dar si pertinente si le sintetizeaza prntru uzul organelor de stat abilitate si sa cunoasca realitatea si sa ia masurile care eventual se impun. Ca SRI ne asculta este un rau necesar. Doar ca despre acest lucru trebuie sa aflam doar si numai cand pe baza informatiilor culese se si iau masurile care se impun. Fie preventiv , fie rezolutiv.

  3. Pai atunci daca in acest caz SRI este forul superior al Romaniei atunci sa faca schimb cu parlamentul, caz in care SRI(salariatii institutiei sa fie”alesi” prin vot) sa aiba o “comisie de control al parlamentului”(sau poate ca are si acum) si astfel daca inversam totul cu fundul in jos ,poate vor merge bine lucrurile in Romania.Un singur lucru nu inteleg cum baronii unui partid pot avea asa de mare influenta incat seful partidului trebuie sa asculte de ei si nu…invers.

    • Uiti reactia de anul trecut a lui Mazare si Nicusor Constantin? Ministrul Voinea nu vroia sa aloce bani pentru plata datoriilor autoritatilor locale datorita accesarii proiectelor neprevazute in bugetele locale. Un lucru foarte corect. Dar nu s-a realizat, ba mai mult ministrul este fericit ca si-a pastrat postul.
      Cat timp campaniile electorale sunt finantate cu fonduri “atrase” de baronii locali, niciun sefut de la centru nu va avea curaj sa ii deranjeze. Ei sunt “talpa” partidului, ei fac rost de afise, de lipitori de afise, de autobuze, galeti, umbrele, pelerine, faina, etc .. Cum sa-i deranjezi? De ce niciun partid/guvern nu incepe lupta cu coruptia decat la nivel declaratic? Pentru ca toti banii aia de care am vorbit vin din evaziune si ajung in visteriile partidelor via baronii locali. Capisci?

  4. o sa fie mare dezastru cu decentralizarea lor, birocratia o sa creasca, la fel, numarul functionarilor, coruptia va mai avea inca un “nivel”
    De explicat clar ce si cum o sa functioneze acea decentralizare, n-am vazut inca pe nimeni

    • Cum va functiona? Pai nu va functiona. Sa luam exemplu descentralizarea educatiei. Inspectoratele scolare judetene vor trece cu totul in subordinea autoritatilor locale. Dar ministerul elaboreaza programele scolare, tematica si modul de desfasurare a examenelor de capacitate si bacalaureat. Cine va verifica lucrul acesta in teritoriu? Tot statul, dar prin alte structuri teritoriale care inca nu exista! Deci? Am redus ceva? Am simplificat ceva?
      “Noroc” cu Ponta ca ne-a luminat azi, afirmand ca “basistii” care se opun proiectului ii cred prosti si incapabili pe alesii locali!!! Ca asta ar fi motivatia opunerii fata de lege….Nimeni nu a spus asta niciodata. Toti opozantii au criticat cu argumente tehnice proiectul premierului. Dar a-i cere lui Victor Viorel sa aiba o replica sustinuta cu argumente tehnice este ca si cum i-am cere lui Iliescu sa se poata exprima si altfel decat prin celebrul limbaj de lemn.

  5. Dupa parerea mea, descentralizarea lui Ponta e o mare lovitura adusa statului national unitar roman dar si a combaterii coruptiei in frumoasa noastra tara. Pacat ca-i locuita !
    Descentralizarea e o idee buna dar nu era acum momentul potrivit pentru asta. Probabil peste vreo 20 de ani…
    Cand un presedinte de CJ intra ca la el acasa intr-un spital si ameninta pe toata lumea, sa iasa probele de alcoolemie ”cum trebuie”, cand altul la Galati, numeste pe cine vrea muschii lui, simtindu-se stapanul absolut al teritoriului, fara o sustinere legala, iata ca de azi, ”baronii locali” pot face orice in teritoriul lor fara a mai da socoteala.Politie( si ma bucur ca nu au toata politia). sanatate, mediu, invatamant( minoritar sau nu), etc., toata puterea si mai ales Controlul se muta la ei acasa.
    Banii vin si de la centru iar ei ii vor manipula cum vor dori, ”conform legii”.
    Nici nu va inchipuiti ce ne asteapta, cel putin din punct de vedere ‘legal” !

  6. Buna ziua Dle. Radu Tudor.Va urmaresc emisiunile cu mult interes,in special cind Il aveti invitat pe Dl.Acd.Giurascu.
    Cu permisiune Dvs.va rog sa agreati o intrebare.
    Cunosteti ca Romania era in 1990 a patra putere in domeniul Imbunatatirilor Funciare din Europa si in prezent acest sector economic-agrar practic nu mai exista,find erodat de permanent de institutii le statului ,respectiv MADR,prin reprezentantii legali,aceiasi de 23 ani.Interesant dar nu este o coincidenta.fiecre ministru inclusiv Dl.D.Constantin ia mentinut SEFI pe acest sector.
    Considerati ca SRI a inaintat note in acest sens catre MADR si Guvern ?
    Daca DA atunci care este explicatia ca aceste persone rezista de 23 ani in MADR.?..Mai mult Corpul de control al MADR din 2005 pina in prezent prin rapoartele intocmite,precizeaza erorile manageriale si persoanele nominal,fara nici un efect.Fac precizarea ca in anul 2009 s-a constituit o Comisie parlamentara la Camera Deputatilor,din care am facut parte ca expert,care s-a finalizat cu un RAPORT,aprobat de plenul Cam deputatilor prin Hotarirea nr.9/14.04.2010.In acest document se precizeaza la art.2″Camera Deputatilor solicita Curtii de Conturi a Romaniei,Min.Finantelor Publice,D.N.A.,MADR, si Guvernului Romaniei sa analizeze concluziile si propunerile formulate de comisia de ancheta si ia masurile care se impun,potrivit competentelor ca le revin”
    Iar la art 4(1) “In termen de 30 zile de la data adoptarii prezentei Hotariri,Guvernul Romaniei si celelalte autoritati sesizate,cu Hotarirea Camerei Deputatilor si cu raportul comisiei parlamentare de ancheta vor informaBiroul Permanent Al Camerei Deputatilor cu privire la masurile adoptate”
    Suntem in anul noiembrie 2013,cu toate semnalele date de mass-media scrisa si TV pina la aceasta data nu cunosc sa se fi luat vreo masura si/sau sa se cumunice public masurile instutiilor mentionate.
    Ca un foarte bun analist Ve-ti concluziona.
    As fi incintat daca v-as cunoaste punctul de vedere.
    Cu deosebita Stima.
    P.S.Am convingerea ca nu Ve-ti acorda atentie acestei probleme,care priveste TOATA Romania.

    • din cite stiu eu, citiva sefi ai SNIF au fost cercetati de procurori pt distrugerea sistemului si coruptie

  7. Comisia anuntata de Ponta nu cred ca-l va cerceta pe Basescu in legatura cu imprumutul fiicei , ci legat de telefonul dat ministrului finantelor pentru a-i cere sa-l pastreze in functie pe seful CEC .

    • Ce sa faca?!?! Comisia aia, care de fapt “este” doua, nu poate face ce o taie capul. Au anuntat ca o cheama pe Ioana Basescu la audieri si au renuntat cand cineva le-a “deschis” mintea ca nu se poate.
      Comisia poate face un singur lucru. Sa cerceteze, sa analizeze, iar rezultatele (daca sunt fapte de natura penala) sa le inainteze Parchetului de pe langa ICCJ. Atat.
      Dar totul este doar un mare fas, si cand spun asta ma bazez pe faptul ca au chemat la audieri pe ministrul finantelor si pe managerul CEC tocmai in 9 decembrie. De ce asa tarziu cand pana acum s-au miscat cu mare viteza? (cred ca faza cu dezbaterea bugetului nu o crede nimeni)

      • Ma refeream la comisia anuntata de Ponta , adica la cea de-a doua , aceasta fiind comuna celor doua camere , prima fiind o subcomisie . Ce vrei sa spui prin ,,atat,, ?! Pai , nu-i suficient sa sesizeze Parchetul ICCJ ?! Si o va face cu dovezi , nelasand la ,,bunavointa,, procurorilor administrarea probelor , acestea fiind atasate in urma verificarilor comisiei , plus ca vor fi facute publice , sa nu mai poate spune parchetul sa ,,taca,, . Ti-as mai aminti ca PICCJ nu-i DNA-ul lui Satana ( macar primul-procuror ) ! Haaai , pa !

  8. adica SRI pe vremurile care de curand trecura, SRI pe vremurile de acum cand e cu USL-ul. Teroia mea cu partidul unic si cu ganditorii cu ochi albastri din spate inca se confirma. Sunt multe teorii pe aici, unul dintre noi o sa aiba dreptate.

  9. Domnule Radu Tudor
    “….influenta SRI in…”este cea mai grava problema pentru aceasta tara!!!In ani ’70 securitatea a incercat sa-si creasca influenta in zona decizionala si sa obtina privilegii la nivelul KGB-ului sau STASI!!!Nu au reusit si frustrarea a crescut enorm in anii’80 cand securitatea facea “treaba murdara” si partidul culegea roadele!!!La festivalul din decembrie ’89 securitatea a preluat intreaga putere si o pastreaza si azi prin servicii si Basescu!!!Aceasta etapa se caracterizeaza prin neutralizarea justitiei in primul rand si acapararea fortei economice prin orice mijloace posibile,instalarea coruptiei si nepotismului peste tot,distrugerea capacitatii de reactie al societatii civile!!!Aceste zile pe care le traim azi sunt varful carierei securitatii salvgardate in SRI si serviciile secrete!!!Basismul si securismul nu dispar odata cu Basescu!!!Descentralizarea va marii influenta si puterea serviciilor,coruptia si furtul se va amplifica!!!Securismul si basismul se vor amplifica datorita decentralizarii in mod stupid,penibil si absurd!!!!

    • de acord,dar cu un mic amendament .clanuri de securisti,simpli gainari dezorganizati sau adunati pe neamuri,, ce or fi ei..dobitocii astia

      n au acaparat forta economica ci au desfiintatocomplet.

      de prosti si hoti ce sunt
      au desfiintat chiar tara,populatia,tot!

      nu i credita cu inteligenta si planuri elaborate sau vreo schema ce o respecta pe etape.
      is neste porci burtosi*gasti_neamuri*familii etc,
      invatati cu banu gros ce fac manarii de capul lor sau a grupului in care sunt
      hotii mai mult sau mai putin intelighente din functiile ce le permit sa faca asta.

  10. dar fratili retard a lu besau

    hitleru ala tembel nu e reprezentantul basirii in port?…..holograma retardata a lui beasau la totantzaaa

    sau SRI,curosii,sunt reprezentantii basirii si manuitorii furtunului cu bani?ca pomperii

    • SRI este condus de Liviu Maior, fost PSD-ist, actual nas de cununie al premierului. Ba mai mult, Maior, Rus, Dancu, Guse, Puscas, adica “grupul de la Cluj”, l-au adus, impus si sustinut pe Ponta in PSD.
      Cum naiba conduce Basescu SRI-ul?!?! Daca il conduce, inseamna ca il conduce alaturi de Ponta, iar cearta zilnica oferita este praf in ochi.

      • da.e sserparie nene iar besau rulez iti zic eu,poa sa fie ala si tata lui ponta basirea e in tot si toate indiferent de partid!

        parca george maior il cheama pe ala

      • daa ,ascunse sunt caile basirii dle draga si meandrele betonului basit, ce crezi tu daca sefu sri e psdist si nas cu mikymaus basirea nu e acolo si nu trage itele?justitia si institutiile de forta nene astea sunt armata lui besescu preluata de la mafiiia ticalosita nastaseasca si imbunatatita cum stie basau smenaru mai bine,
        astea au fost primele necesare pt control jaf lin si fara perdea precum si pt tinerea de rat a baronilor si a oricariu ameninta basirea cea de taina.

  11. poate concubineaza basirea cu mazarirea pesedire in port asa cum nu au reusit usleul cufurit cu besaul in persoana.

    va dati seama ca e fiecare vrea tortul intreg nu vrea sa imparta cu altul,da vad ca s au inteles pana acum,nici o megaescrocherie ce se desfasoara in portul totantzaa nu a fost devoalata…de cine dracu sa fie devoalate daca justitia e chiar molozul basit si pesedist si care ia kkt!!!

    cum il cheama peala..nicusor?si e ditatamai porcu cu 6guse 8cefe ..de 2palme e latime la ceagfa…9burti..samd///ii dai cu lopata pa spinare deabia ciuleste urechili…ala e buuun tare,,,\\uite asa specialisti avem noi la carma tarii!

  12. Totu┼či, cine conduce aceast─â ┼úar─â?,din c├«te ┼čtiu, au fost alegeri pentru toate neamurile politice(PSD, PNL, UDMR, PNG, UNPR,plus resturile politice), din c├«te ├«mi amintesc, nu erau cei de la SRI candida┼úi politic pe liste(…),sau cei de la UE,oficialii de la Bruxelles, Jose Manuel Barroso ori al┼úii. Nu pot spune cert c─â a fost implicat SRI-ul, dar e cert c─â : http://www.antena3.ro/romania/guvernul-si-a-asumat-raspunderea-pentru-proiectul-descentralizarii-235254.html, nu v─âd ce imbun─ât─â┼úire aduce ┼ú─ârii ┼či poporului acest,,proiect”, dar ┼čtiu prin intui┼úie c─â va fi vai ┼či amar de via┼úa noastr─â(politicienii vor fi mereu cu osul ├«n m├«ini ┼či gur─â, deja i┼či proiecteaz─â beneficiile pentru anii urm─âtori acesti politicieni haps├«ni, habotnici). ┼×ti┼úi cum face ciinele,,se gudur─â pe l├«ng─â str─âin ┼či latr─â sau mu┼čc─â st─âp├«nul”,exact a┼ča fac ┼či politicienii ┼ú─ârii, privind comportamentul fa┼ú─â de noi ┼či al┼úii -materialul in care este un interviu cu un elve┼úian adev─ârat :
    http://www.cotidianul.ro/luzi-stamm-lider-svp-mai-multa-centralizare-la-bruxelles-e-o-cale-gresita-226726/
    citeva pasaje despre care nim─ânui nu i-a trecut prin minte c├«nd a fost vorba de aderarea la UE ┼či BRUXELLES :
    ,,democraţia directă nu este posibilă în UE, pentru că regulile sunt dictate de la Bruxelles.
    …din afara UE -, nu se vede o ├«mbun─ât─â┼úire a standardelor de via┼ú─â ├«n ┼ú─ârile central ┼či est-europene care au aderat la eurozon─â. Moneda euro a fost o gre┼čeal─â evident─â ┼či – dac─â lu─âm Grecia ca exemplu – a fost contraproductiv─â. Bun─âstarea popula┼úiei este ├«n continu─â sc─âdere.
    …c─â oficialii de la Bruxelles au libertatea de a face ceea ce cred de cuviin┼ú─â.
    …Dar noi ne opunem din r─âsputeri ader─ârii pentru c─â – ├«n cazul Elve┼úiei – acesta ar fi un uria┼č pas ├«napoi.
    …Uniunea European─â pentru c─â aceasta ├«┼či traseaz─â politicile ├«ntr-un fel anume ┼či pentru c─â dicteaz─â de la Bruxelles care sunt regulile valide, imperative, pentru cele 28 de state membre.UE are un sistem bazat pe trei idei principale: aceea┼či lege, aceia┼či bani ┼či libertatea de mi┼čcare a persoanelor.
    …la evolu┼úia Europei din ultimii ani, care arat─â c─â a mers ├«napoi, ┼či nu ├«nainte. ┼×i acest lucru este foarte ├«nsp─âim├ónt─âtor.”
    ESTE INCREDIBIL! ACEST INTERVIU, ESTE REAL ├ÄN TOTALITATE CIND E VORBA DE ELVE┼óIA, DAR ┼×I G├ÄNDIREA CELOR CARE CONDUC UE. DE CE NU AR LUA EXEMPLU ELVE┼óIEI POLITICIENII ┼ó─éRII NOASTRE ??? recomand oricui s─â citeasc─â ┼či s─â analizeze la rece, dar cu mare aten┼úie ┼či obiectivitate acest interviu real 100%(exact realitatea din Elve┼úia).,,Sc├«rbavilii no┼čtrii au fost in excursii ┼či nu au b─âgat nimic ├«n c─âp─â┼ú├«ni”.

  13. Domnu’ Tudor,

    Ce ii va impiedica pe “baroni” (ce cuvant scabros pt. secolul 21!) sa devina autocrati?
    Acuma, procurorii, magistratii etc. vor avea acum 42 DE ‘SECTOARE’ de analizat.

    Cine o sa-l opreasca pe primar, pe viceprimar, pe seful sectiei de politie locale si patronii locali de firme daca se gandesc sa se lege la maini impreuna??? Iar daca cineva arata si dovedeste acte de coruptie ale “baronilor”, cine/ce o sa-i opreasca sa-l omoare p-ala?

    Dupa cum vad eu, descentralizarea va oferi mai multa protectie nenorocitilor. Autocratie locala!

    Explicati-mi si mie, va rog!

  14. Cind a fost vorba de vaccinul AH1N1 ┼či de vaccinul pentru col uterin(este realitate,am trecut prin asta,p├«n─â nu se umbl─â in interiorul colului uterin, nu se poate face ran─â, v─âd ca se continu─â afacerile fran┼úei,care anterior, dup─â maxim 3 s─âpt─âm├«ni de la aflarea adev─ârului a fost scoas─â din guvernul fran┼úei,aceea ministres─â), am comentat ┼či am motivat clar, acum, dac─â s-a luat m─âsura cu medicamentele periculoase, s-au dat nume de societa┼úi, nicidecum, nume de pastile ca s─â stim exact ce s─â nu inghi┼úim(sunt prea mul┼úi implica┼úi in aceste afaceri cu medicamente ┼či, inten┼úia va fi de a le vinde indiferent de consecin┼úe(fie si sub alt nume de firm─â, c─â ei nu pierd niciodat─â, noi ne av├«nd cum s─â stim compozi┼úia pin─â nu cump─âr─âm tratamentul s─â citim prospectul, ┼či,pierdem banii). Care sunt denumirile acestor tratamente, cum se numesc fiecare dintre ele ? Poate mai lu─âm informa┼úii de la medicii din afar─â ,av├«nd denumirea tratamentului. ┼×i ├«nc─â ceva, de ce nu i┼či asum─â guvernul riscul tratamentelor introduse pe pia┼ú─â, c─â a dat liber la intrarea prin importuri necontrolate, f─âr─â cercetare, doar prin publicitate ┼či riscul fiec─ârui bolnav !
    http://www.antena3.ro/romania/pastile-periculoase-interzise-de-la-vanzare-in-romania-decizia-luata-de-comisia-europeana-235230.html.

  15. Dl. Radu Tudor,esti constantean si cunosti bine mafia lui “pastaie”stii bine cine lucreaza la primarie si consiliu judetean:toti analfabeti care au dat spaga lui Baluta(vice PSD)au terminat la F.F – U.M.C-ul(vezi ex lui Georgescu Daniel director la ACN dar si consilier municipal,sau seful pietelor din C-ta).descentralizarea asta este cadoul electoral,nu mai aveau ce sa fure dupa anii catastrofali ai PDL-ului si acum si-au zis ca distrugerea judetelor e cea mai rapida posibilitate de a recupera banii pierduti in cei 8 ani de”foamete”basista in care nu si-au putut face ei invartelile cum doreau.SRI-ul conduce tara din 1989,problema este ca:cei care conduc tara din cadrul SRI sunt si cei care trimit note informative catre”Lyublianka” sau catre “Langley”(altfel cum poti interpreta greseala de exprimare a lui Rus”cand era ministru-la referendum”..citez:nu vreau sa fiu “INVOLVAT!!!!in asa ceva…”in momentul respectiv el facea o traducere Live…asa ca noi romanii de rand cum sa luptam cand “cainii pusi de porc au ajuns sa pazeasca ferma”…el imi vine cu PREDATOR si eu ma duc cu prastia…

  16. De ce crezi ca Agela Merkel a vizitat Romania cu 4 luni inainte de izbugnirea revoltelor in Asia mica si in Nordul Africii…ca sa-i spuna lui Base..sa aiba grija cui vinde arme..sa nu faca greseala sa le dea taberei adverse..de ce crezi ca au sarit ca arsi..cand l-am suspendat…pt ca ei aveau un “deal”..SRI avea instructiuni exacte,Rom arm avea instructiuni exacte…Pleca Base,aparea veriga slaba( e de incredere?!?!,nu e de incredere?!?!..asta nou pe care-l vrea tara)…si te intrebi de ce nu a dat portul,pai americanului nu-i convine sa dea rapaorte unia ca “porcu” :de ce aduce echipament militar si de ce tranziteaza dana 116 din portul Agigea(constanta -sud)(dana lui Mircea Base)..el are omul lui si gata…

  17. Articolul dumneavoastra omite cateva aspecte de substrat legate de portul din Constanta printre care faptul ca portul are valoare strategica la nivelul NATO in contextul retragerii americanilor din Afganistan via Romania, apoi portul este punctul principal de intrare in tara pentru narcotice si mai ales este probabil punctul cel mai important in termeni de venituri ilicite din contrabanda.

    Cat despre descentralizare problema e ca nu simplifica birocratia si sistemul administrativ ci o mareste semnificativ si, mult mai grav, sporeste puterile unei administratii locale care tinde sa devina o structura mafiota in toata regula.

    Daca pana acum sistemul de control si influenta la nivel local al mafiotilor – pardon alesilor – locali trebuia sa treaca si hopul controlului de la centru de acum va fi un dezastru total. Se discuta de politizarea si nepotismul aparatului birocratic? Pai din secunda in care se face descentralizarea (asa cum este ea acum gandita) capacitatea parvenitilor locali de a abuza si incalca grosolan (cum deja fac) drepturile si libertatile individului va fi aproape totala. Vor exista zone ale tarii in care pur si simplu nu vei mai putea locui daca nu vei fi redus la stadiul de sclav modern al potentatilor locali.

    • nu omite nimic, am pomenit de valoarea strategica. evident nu se refera la importul de jucarii chinezesti

  18. Intamplator, de aceasta data SRI-ul, daca asa stau lucrurile, a facut bine. Cu totul si cu totul altele sunt problemele descentralizarii, nu preluarea portului Constanta. Aici e vorba doar despre un joc de putere fara legatura cu ceea ce ar trebui sa fie reforma administrativa care sa aduca problemele de interes local la nivelul administrativ corespunzator. Si asa sunt foarte sceptic in legatura cu consecintele benefice ale descentralizarii pe anumite domenii (si nu ma refer la cinematografele aduse permanent ca argument).

  19. Ristea Priboi. Fost colonel de securitate. Cadru activ al UM 0199, subdiviziune a serviciului de spionaj care se ocupa de spa┼úiul european. Din mai 1988, a fost transferat la UM 0225, alt─â subdiviziune a spionajului, angajat─â ├«n infiltrarea emigra┼úiei rom├óne din Europa ┼či ├«n combaterea posturilor de radio str─âine care emiteau ├«n limba rom├ón─â. Fo┼čti ofi┼úeri de securitate afirm─â c─â, ├«nainte de 1989, l-a preg─âtit pe Adrian N─âstase, actualul prim ministru al Rom├óniei, pentru a-l plasa sub acoperire ├«n Occident. Opera┼úiunea urma s─â se desf─â┼čoare ├«n 1990, ├«ns─â revolu┼úia din decembrie 1989 a condus la anularea proiectului. Ulterior, Ristea Priboi a devenit consilier al lui Adrian N─âstase ┼či se afirm─â c─â l-ar avea cu ceva la m├ón─â pe prim ministru. Dup─â alegerile din noiembrie 2000, Ristea Priboi a devenit deputat ┼či, la formarea noului Parlament, Adrian N─âstase a ├«ncercat s─â-l impun─â ca ┼čef al comisiei parlamentare care controleaz─â activit─â┼úile Serviciului de Informa┼úii Externe. Afacerea a e┼čuat, ca urmare a interven┼úiei ├«n for┼ú─â a presei, care reu┼čise s─â afle c├óte ceva despre trecutul lui Ristea Priboi, ┼či acesta a r─âmas consilier al lui Adrian N─âstase, pozi┼úie din care faciliteaz─â p─âtrunderea altor fo┼čti ofi┼úeri de securitate ├«n structura

  20. partidului de guvern─âm├ónt ┼či, implicit, ├«n aparatul de stat. ├Än decembrie 2000, Ristea Priboi a fost impus ca membru al consiliului de administra┼úie al SIF Oltenia, ceea ce ├«i permite s─â controleze activit─â┼úile economice ale unui important district al ┼ú─ârii, ├«n colaborare cu un alt fost ofi┼úer de securitate, Dinu┼ú Staicu. Recent, un grup de fo┼čti ofi┼úeri de securitate a ├«naintat redac┼úiilor presei centrale, unor partide ┼či institu┼úii o scrisoare din care rezult─â c─â Ristea Priboi este detestat ┼či de fo┼čtii s─âi camarazi de arme. ├Än aceast─â scrisoare, personajul este apelat cu tov─âr─â┼čescul ÔÇťPorcule!ÔÇŁ C├óte ceva despre cum ├«i lucreaz─â Ristea Proboi pe adversarii politici ai actualului prim ministru mai ┼čtim ┼či noi. Exte inexplicabil cum un om cult, cu studii f─âcute normal, cu masterate ┼či doctorate, c─âl─âtorit ├«n str─âin─âtatea occidental─â ┼či vorbitor a mai multe limbi str─âine poate suporta ├«n apropierea sa un asemenea consilier.

    Dumitru Prichici. Fost ofi┼úer ├«n departamentele tehnice ale Departamentului Securit─â┼úii Statului. Dup─â decembrie 1989, ca asociat al firmei Zenith Trading Consult, a fabricat ┼či comercializat clandestin instala┼úii pentru ascultarea convorbirilor telefonice. ├Än aceste activit─â┼úi l-a atras ┼či pe fiul s─âu Codru┼ú Prichici. ├Än toamna lui 1997, dup─â ce s-a exhibat la un post de televiziune, a fost trimis ├«n judecat─â, pentru ├«nc─âlcarea Legii Siguran┼úei Na┼úionale.

    Florin Radu. Fost ofi┼úer de securitate, recuperat de SRI sub grad de maior. Dup─â trecerea ├«n rezerv─â, s-a lansat ├«n afaceri. ├Än 1997 era anchetat pentru neachitarea unor credite bancare. ├Än 1998, Partidul Democrat l-a propus pentru func┼úia de ┼čef al G─ârzii Financiare din Buz─âu.

    Nicolae Radu. Fost ofi┼úer de securitate. Cooptat ├«n SRI, sub gradul de colonel, a condus sec┼úia din Gala┼úi. ├Än prim─âvara lui 1994 a fost ttransferat la Bucure┼čti ┼či avansat ├«n func┼úie ┼či grad.

    Niculae Radu. Fost ofi┼úer de securitate, reciclat ├«n SRI ┼či numit ┼čef al serviciului de contraspionaj al sec┼úiei SRI Boto┼čani. Destituit din serviciu pentru implicare ├«n afacerile unor firme dubioase de pe raza jude┼úului respectiv.

    Ion Raita. Fost maior de securitate, recuperat de SRI ┼či numit, la ├«nceputul lui 1990, ┼čef al biroului SRI din Sinaia. A fost trecut ├«n rezerv─â ├«n urma protestelor celor ancheta┼úi de el anterior momentului decembrie 1989. ├Än 1992 a candidat ca independent pentru func┼úia de primar al Sinaiei.

    ┼×tefan Ramfu. Fost colonel de securitate, ├«ncadrat ├«n Serviciul Independent de Dezinformare. ├Äntre altele, lansa ├«n str─âin─âtate versiuni fabricate, conform c─ârora unii disiden┼úi care nu mai puteau fi re┼úinu┼úi ├«n ┼úar─â ar fi fost agen┼úi al Securit─â┼úii. Unul dintre cei ce au suportat acest tratament ignobil a fost matematicianul Mihai Botez. ├Än prezent, pred─â cursuri de specialitate la Institutul Na┼úional de Informa┼úii.

    Gheorghe Ra┼úiu. Fost colonel de securitate, fost ┼čef al Direc┼úiei I de informa┼úii interne a Securit─â┼úii ├«n 1986-1989. Imediat dup─â revolu┼úie, a disp─ârut din Rom├ónia ├«n Germania Occidental─â ┼či a revenit ├«n ┼úar─â dinÔÇŽ China, dup─â ce s-au mai lini┼čtit lucrurile. ├Än prezent, este unul dintre principalii consilieri ai omului de afaceri Sorin Ovidiu V├óntu.

    Marian Rizea. Fost ofi┼úer de securitate. Ulterior, a fost cooptat ├«n structurile SRI ┼či a condus sec┼úia SRI din jude┼úul D├ómbovi┼úa.

    Aurel Rogojanu. Fost colonel de securitate, fost ┼čef de cabinet al generalului Iulian Vlad, ┼čeful Direc┼úiei Securit─â┼úii Statului. Dup─â ce a ie┼čit la pensie din SRI a publicat o carte care justific─â ac┼úiunile fostei Securit─â┼úi. ├Än prezent, este consilier al lui Radu Timofte, directorul SRI.

    Viorel Ro┼č. Fost ofi┼úer de securitate, absolvent al ┼čcolii de ofi┼úeri activi a Ministerului de Interne de la B─âneasa. ├Äncadrat ├«n UM 0279, specializat─â ├«n informa┼úii externe. Din 1979, dup─â ce a trecut ├«n trezerv─â, a lucrat ├«n justi┼úie. ├Än 1993 a fost numit pre┼čedinte al Tribunalului Municipiului Bucure┼čti.

    Constantin Rotaru. Fost colonel de securitate, ├«n prezent general, adjunct al directorului Serviciului de Informa┼úii Externe. ├Änainte de decembrie 1989 a fost director adjunct al ICE Dun─ârea, func┼úie ├«n care s-a men┼úinut ┼či ├«n primii ani ÔÇÖ90. Ie┼čind tempoorar din sistem, a condus trustul de pres─â Intact, colabor├ónd ┼či ├«n prezent foarte str├«ns cu omul de afaceri Dan Voiculescu, fost girant al societ─â┼úii Crescent, alt─â ├«ntreprindere a Securit─â┼úii, cu sediul ├«n Cipru. Practic, conform celor semnalate de pres─â, prin generalul Constantin Rotaru, SIE administreaz─â ┼či acord─â protec┼úie unei p─âr┼úi a firmelor lui Dan Voiculescu.

    Cornel Rudăreanu. Fost colonel de Securitate. În prezent consilier al omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.

    Valer Rus. Fost ┼čef al Securit─â┼úii din Turda, specialist ├«n probleme de iredentism. Preluat ├«n structurile SRI, sub gradul de colonel, ca specialist ├«n problemele minorit─â┼úilor. ├Än 1998 era ┼čeful structurii SPP din Transilvania.

    Rusan. Fost ofi┼úer superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. ├Änainte de decembrie 1989 a lucrat m├ón─â ├«n m├ón─â cu generalul Vasile Lupu, care l-a tras dup─â el. La mijolocul anilor ÔÇÖ90, colonelul Rusan a fost numit ┼čef al Diviziunii de filaj.

    Ion Rusu. Alias Ion Prigoreanu. Fost maior de securitate, profesor de francez─â la ┼×coala de ofi┼úeri activi a Ministerului de Interne de la B─âneasa. ├Än anii anteriori momentului decembrie 1989 lucra sub acoperire, ca salariat al agen┼úiei Agerpres. Imediat dup─â decembrie 1989, a devenit secretar general al revistei Zig-Zag (seria Ion Cristoiu). ├Än prezent, este profesor de francez─â la un liceu bucure┼čtean, dup─â ce ┼či-a trecut doctoratul cu articole scrise de al┼úii.

    Vasile Rusu. Fost ofi┼úer superior ├«n serviciul de spionaj al Securit─â┼úii. Dup─â decembrie 1989 ┼či-a continuat activitatea ├«n cadrul SIE. ├Än martie 1998, dup─â ce a fost ├«naintat la gradul de general de brigad─â, a fost trecut ├«n rezterv─â.

    Ion Savonea. Fost locotenent major de securitate în Sinaia. În primele luni ale lui 1990 a fost implicat în violarea sigiliilor arhivei Securităţii locale.

    Ion S─âb─âreanu. Fost ofi┼úer de securitate. ├Än SRI a devenit adjunct al ┼čefului Brig─âzii Antiteroriste, sub gradul de locotenent colonel. Acuzat de trafic de influen┼ú─â.

    Cornel S─âtm─âreanu. Fost ofi┼úer ├«n direc┼úiile de contraspionaj ┼či de contrainforma┼úii militare (III ┼či, respectiv IV) ale Securit─â┼úii. Trecut ├«n rezerv─â ├«n 1991. Dar men┼úinut ├«n structuri paralele celor active. ├Än 1999, a fost propulsat ca martor al ap─âr─ârii ├«n procesul intentat de pre┼čedintele Emil Constantinescu lui Andrei Zeno, care ├«l acuzase pe ┼čeful statului c─â ar fi fost agent al unei puteri str─âine.

    Vasile Sec─âre┼č. Conform afirma┼úiilor lui Mircea R─âceanu, recent decorat de pre┼čedintele Ion Iliescu, ├«nainte de 1989 a fost ofi┼úer acoperit de securitate. Fost cadru didactic la Academia ÔÇť┼×tefan GheorghiuÔÇŁ. Dup─â revolu┼úie, a devenit un membru marcant al grupului novator Un viitor pentru Rom├ónia. ├Än prezent, este rector al Academiei de ┼čtiin┼úe politice ┼či administrative, tot un fel de ÔÇť┼×tefan GheorghiuÔÇŁ, cu alt─â p─âl─ârie.

    Constantin Silinescu. Fost colonel de securitate, ofi┼úer operativ ├«n str─âin─âtate ├«n perioada 1974-1984 ┼či ┼čef de direc┼úie ├«n serviciul de spionaj comunist. Dup─â decembrie 1989 a fost men┼úinut ├«n sistem, fiind ├«naintat la gradul de general ┼či promovat drept adjunct al directorului Serviciului de Informa┼úii Externe. A colaborat cu generalul Florentin Popa ├«n opera┼úiuni de trafic de armament. ├Än urma unui conflict cu generalul Ioan Talpe┼č, directorul SIE, a fost trecut ├«n rezerv─â. Dup─â alegerile din noiembrie 2000, a devenit consilier al lui Adrian N─âstase, pozi┼úie ├«n care se men┼úine ┼či ast─âzi.
    Ion Tomiţă Sima. Fost ofiţer de securitate. Colonel dr. ing. în cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă.

    Tiberiu Simon. Fost ofi┼úer de securitate. ├Än prezent locotenent colonel, ┼čef al sec┼úiei SRI din Bac─âu.

    Ovidiu Soare. Fost ofi┼úer de securitate, ├«n cadrul Direc┼úiei a V-a, menit─â s─â asigure paza ┼či protec┼úia v├órfurilor ierarhiei comuniste. A asigurat protec┼úia ┼či paza lui Nicu Ceau┼čescu ┼či, apoi, a Alexandrinei G─âinu┼če. Pe parcursul evenimentelor din decembrie 1989 s-a ascuns la Circa 1 Mili┼úie. ├Än prezent, este ┼čeful Diviziunii A din SRI.

    Vlad Soare. Fost ofi┼úer acoperit de securitate ├«n cadrul B─âncii Rom├óne de Comer┼ú Exterior, la devalizarea c─âreia a contribuit dup─â decembrie 1989. ├Än prezent, pre┼čedinte al Grupului financiar Gelsor, proprietatea omului de afaceri Sorin Ovidiu V├óntu.

    Sobolu. Fost ofi┼úer ├«n Direc┼úia a IV-a a Securit─â┼úii. ├Än prezent, colonel, ┼čef de sec┼úie ├«n Direc┼úia General─â de Informa┼úii a Armatei.

    George Sotir. Fost ofi┼úer ├«n Direc┼úia a IV-a a Securit─â┼úii. ├Än prezent, colonel, ┼čeful serviciului for┼úe aeriene din cadrul Direc┼úiei Generale de Informa┼úii a Armatei.

    Ilie Suba. Fost ofi┼úer al Securit─â┼úii Municipiului Bucure┼čti, profilat ├«n problemele tineretului ┼či studen┼úilor. Dup─â evenimentele din decembrie 1989 s-a dat la fund, revenind la suprafa┼ú─â ├«n aprilie 1990, ca ofi┼úer SRI. A condus brigada antiterorist─â ┼či a fost consilier al comisiei parlamentare a lui Sergiu Nicolaescu, pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989. ├Än 1997 a trecut ├«n rezerv─â. Ulterior, a devenit ┼čeful Departamentzului protocol ┼či protec┼úie personal de la World Trade Center.

    Dinel Staicu. Fost ofi┼úer de securitate ├«n inspectoratul de resort din jude┼úul Dolj. Dup─â decembrie 1989, spre a i se pierde urma, a dezvoltat diverse afaceri nu prea curate ├«n jude┼úul Hunedoara, profit├ónd de statutul acestuia de zon─â defavorizat─â. C├ónd apele s-au mai lini┼čtit, a revenit la Craiova. A avut o contribu┼úie important─â la falimentarea B─âncii Interna┼úionale a Religiilor. ├Än prezent, controleaz─â prin interpu┼či Societatea de Investi┼úii Financiare Oltenia. Este str├óns legat de omul de afaceri Sorin Ovidiu V├óntu ┼či de Ristea Priboi, consilierul lui Adrian N─âstase..

    Lauren┼úiu Stamatescu. Fost maior de securitate ├«n serviciul de contrainforma┼úii din jude┼úul Covasna. ├Än timpul evenimentelor din decembrie 1989, a fost implicat ├«n ├«mpu┼čcarea mortal─â a subinginerului Gheorghe ┼×uiu. Ulterior, cooptat ├«n Serviciul Rom├ón de Informa┼úii, a ajuns la gradul de colonel ┼či la func┼úia de ┼čef al sec┼úiei SRI din Covasna.

    Gelu Stan. Fost ofiţer de securitate, în probleme de culte. În 1998 era secretarul organizaţiei din Cluj a Partidului Naţional Român, prezidat de Virgil Măgureanu.

    Mihai Stan. Fost colonel de securitate ├«n cadrul Serviciului Independent de Dezinformare. Dup─â decembrie 1989 a devenit adjunct al directorului SRI Virgil M─âgureanu, fiind ├«naintat la gradul de general. ├Änl─âturat din func┼úie ├«n urma afacerii Berevoie┼čti, const├ónd ├«n proasta gestionare a transportului unor documente ale fostei Securit─â┼úi, a fost numit ┼čef al Direc┼úiei Rela┼úii Interna┼úionale din Fondul Propriet─â┼úii Private Cur├ónd, a devenit ┼čeful Centrului de Documentare Operativ─â al Serviciului de Potec┼úie ┼či Paz─â. A fost din nou ├«nl─âturat din serviciu, pe fondul scandalului provocat de opera┼úiunea de contraband─â de stat ÔÇť┼óigareta IIÔÇŁ. ├Än prezent, nici mai mult ┼či nici mai pu┼úin, este director general alÔÇŽ Organiza┼úiei pentru Ap─ârarea Drepturilor Omului din Rom├ónia.

    Ion St─ânescu. Fost ofi┼úer de securitate, ├«n prezent locotenent colonel, ┼čeful sec┼úiei SRI din Ploie┼čti.

    Ion Stoica. Fost colonel de securitate. ├Änainte de 1989, a lucrat ├«n cadrul Securit─â┼úii Municipiului Bucure┼čti. Dup─â 1989, a fost reintegrat ├«n SRI ┼či, pentru a i se pierde urma, a fost transferat ├«n ├«n func┼úia de ┼čef al sec┼úiei SRI din jude┼úul D├ómbovi┼úa. Dup─â ce s-au mai lini┼čtit lucrurile, a fost rechemat la Bucure┼čti ┼či, odat─â cu ├«nlocuirea lui Virgil M─âgureanu, s-a pensionat. A fost imediat angajat drept consilier al lui Adrian N─âstase, al c─ârui partid se afla atunci ├«n opozi┼úie. Dup─â alegerile din noiembrie 2000 a r─âmas ├«n aceea┼či pozi┼úie. ├Än paralel, a fost ┼čef al serviciului de protec┼úie intern─â al B─âncii Interna┼úionale a Religiilor, falimentat─â de o band─â de fo┼čti ofi┼úeri de securitate. Dup─â ce Adrian N─âstase a fost numit prim ministru, a fost onorat cu func┼úia de director general adjunct al v─âmilor rom├óne┼čti.

    Ion ┼×andru. Fost colonel de securitate, cooptat dup─â 1989 ├«n Serviciul Rom├ón de Informa┼úii, ┼či trecut ├«n 1997 ├«n rezerv─â. Conteaz─â ca om al lui Mircea Gheordunescu, unul dintre adjunc┼úii SRI. Dup─â trecerea ├«n rezerv─â, a devenit ┼čeful oficiului juridic al B─âncii Interna┼úionale a Religiilor, ├«nfiin┼úat─â ┼či prezidat─â de un alt fost colonel de securitate, Ion Popescu. Economiile depun─âtorilor au fost irosite ┼či, ├«n 2000, BIR a dat faliment. Ulterior, ├«n numele lui Mircea Gheordunescu, s-a implicat ├«n privatizarea Hotelului Bucure┼čti, defavoriz├ónd numero┼či investitori corec┼úi ├«n avantajul unei veritabile mafii de escroci financiari. Ulterior, a devenit consilier juridic ┼či secretar AGA la SC Bucure┼čti-Turism SA.

    Constantin ┼×erban. Fost ofi┼úer de securitate, provenit de la UM 0110, preluat apoi ├«n structurile SRI. Fost ┼čef al sec┼úiei din T├órgu Mure┼č, p├ón─â ├«n prim─âvara lui 1998, c├ónd a fost trecut ├«n rezerv─â, sub gradul de colonel. Reactivat ├«n iulie 1998, a fost numit ┼čef al sec┼úiei SRI din Cluj.

    Bebe ┼×erb─ânescu. Fost ofi┼úer de securitate, re├«ncadrat ├«n SRI. Finul lui Dinel Staicu. Dup─â ce a renun┼úat la serviciu, a adus din str─âin─âtate echipamente de ascultare ┼či ├«nregistrare, folosite ├«n combina┼úiile dubioase ale na┼čului s─âu din Craiova.

    Ion ┼×erb─ânoiu. Fost ofi┼úer superior de securitate, general, ┼čef al Inspectoratului de securitate din Cluj. Dup─â evenimentele din decembrie 1989, a condus sistemul de protec┼úie ┼či paz─â al B─âncii Dacia Felix, care a fost ├«n scurt─â vreme pr─âbu┼čit─â ├«n faliment.

    Alexandru ┼×omlea. Fost ofi┼úer de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Dup─â trecerea ├«n rezerv─â a devenit copatronul unei firme din Centrul Civic.

    Marian ┼×tefan. Fost ofi┼úer de securitate. ├Än prezent, colonel, ┼čef al sec┼úiei SRI din Timi┼čoara.

    Ion Manole ┼×tef─ânu┼ú. Fost ofi┼úer de securitate, recuperat de SRI. La 30 noiembrie 1999 a fost ├«naintat la gradul de general de brigad─â.

    Ion ┼×tirbu. Fost ofi┼úer de securitate. ├Änainte de decembrie 1989, s-a num─ârat printre cei ce asigurau paza lui Nicolae Ceau┼čescu. Trecut ├«n rezerv─â cu gradul de locotenent colonel, a devenit director adjunct al v─âmii din Gala┼úi. ├Än prim─âvara lui 1994 a fost rechemat din rezerv─â, pentru a fi ├«ncadrat ├«n func┼úia de ┼čef al sec┼úiei SRI din Gala┼úi.

    Tudor T─ânase. ├Än 1976-1978 a fost ofi┼úer ├«n cadrul Direc┼úiei de Informa┼úii Externe. ├Än perioada 1978-1989, a lucrat ├«n cadrul Unit─â┼úii Speciale ÔÇťRÔÇŁ, din Departamentul Securit─â┼úii Statului. ├Än 1993 a fost recuperat de guvernul lui Nicolae V─âc─âroiu ┼či re├«ncadrat ├«n Serviciul de Telecomunica┼úii Speciale. S-a implicat ├«n numeroase afaceri particulare, bazate pe fonduri obscure, ├«mpreun─â cu fostul general de securitate Stelian Pintilie. ├Än mai 2001, de┼či particip─ârile sale la firme cu profil similar nu erau lichidate, a fost numit ┼čef al Serviciului de Telecomunica┼úii Speciale, cu gradul de general. Actualul guvern nu a luat ├«n considera┼úie semnalele de alarm─â ale presei.

    Alexandru T─ân─âsescu. General de securitate, trecut ├«n rezerv─â ├«n 1999. Cadru activ al fostei Direc┼úii de Informa┼úii Externe, pentru care a ├«ndeplinit mai multe misiuni ├«n str─âin─âtate, cu prec─âdere ├«n SUA. Dup─â decembrie 1989, a r─âmas ├«ncadrat ├«n Serviciul de Informa┼úii Externe, parvenind p├ón─â la func┼úia de prim adjunct al directorului acestuia. Obiect al unor frecvente campanii de pres─â, a fost ├«ndep─ârtat din serviciul de spionaj ├«n cursul anului 2000. Ulterior, a devenit consilier al directorului trustului de construc┼úii Aedificia Carpa┼úi. Acest trust construise actualul sediu al SIE de la B─âneasa ┼či directorul lui, Petre Badea, era ├«ndatorat lui Alexandru T─ân─âsescu, fiind favorizat de acesta la licita┼úie. Remarc─âm faptul c─â trustul de construc┼úii Aedificia Carpa┼úi, prin intermediul unor al┼úi ofi┼úeri din fosta Securitate, a beneficiat ┼či beneficiaz─â de comenzi importante din partea statului: Biblioteca Na┼úional─â, consolidarea Palatului Telefoanelor, sediul Sistemului de Telecomunica┼úii Speciale, refacerea Palatului Regal etc. etc. To┼úi au supt de la Petre Badea, p├ón─â c├ónd l-au adus ├«n pragul falimentului.

    Ion T─ân─âsoiu. Fost ofi┼úer acoperit de securitate, care a ac┼úionat cu prioritate ├«n spa┼úiul Benelux. Prin odraslele sale, Oana ┼či Nineta, a fost implicat ├«n afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, ├«nregistrat─â ├«n Belgia.

    Razvan Temesan. Fost ofiter acoperit de securitate în cadrul Bancii Române de Comert Exterior. Dupa decembrie 1989, a devenit directorul ei, functie în care s-a mentinut pâna când a falimentat-o. Desi a fost chemat în justitie, fiind si retinut preventiv, a reusit sa scape cu fata relativ curata. În prezent, se constata ca e implicat profund în afacerile lui Sorin Ovidiu Vântu, în calitate de consilier al contestatei Banci Roimâne de Scont. Recent, a fost propus pentru functia de director al Bancii Comerciale Române. E de sperat ca nu o va aduce si pe aceasta la faliment, ca s-o privatizam pe un euro.

    Teodor. Fost ofiter în cadrul Directiei a IV-a a Securitatii. În prezent, colonel, loctiitor de sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.

    Aurel Teodorescu. Fost ofiter de securitate din Bucuresti. Dupa decembrie 1989, a devenit comisar în Garda Financiara, sef de departament la Primaria Capuitalei, apoi director adjunct al Directiei Generale a Vamilor. A fost remarcat de presa deoarece favoriza importuri dubioase de tigari.

    Teslovan. Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1998 lucra în cadrul sectiei SRI din Harghita.

    Tinca. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a condus Centrul Operativ Zonal de la Oradea.

    Tinca. Fost ofiter inferior de securitate, recuperat de SRI în Diviziunea de filaj. Cazut în capcana cu prilejul afacerii Terasei Anda.

    Gheorghe Tinca. Conform afirmatiilor lui Mircea Raceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, a fost ofiter de securitate care a lucrat sub acoperirea Ministerului de Externe. La ├«nceputul anilor ÔÇÖ80, i-a fost refuzata viza de intrare ├«n SUA. ├Än 1994 a fost desemnat ministru al apararii. Ulterior s-a ├«nscris ├«n ApR, formatiunea politica falimentara a lui Teodor Melescanu. ├Än prezent este ambasador la Praga.

    Radu Tinu. Fost maior de securitate, adjunct al Securitatii judetului Timis, responsabil al compartimentelor de contraspionaj si dezinformare. Arestat în decembrie 1989 si anchetat în lotul Timisoara. Dupa doi ani si ceva, a fost eliberat din detentie, din lipsa de probe. Împreuna cu Valentin Ciuca, a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei. Desi a declarat ca nu ar dori revenirea la comunism, toate interventiile lui publicistice exceleaza în elogiul fostei Securitati.

    Maria Tiriboi. Fost ofiter de securitate, care avea în supraveghere Institutul de Cercetari si Proiectari Tehnologice în Transporturi. În 1992, a reaparut în institutie, de data aceasta ca ofiter SRI.

    Gheorghe Toader. Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitatii. Sub directoratul lui Ioan Talpes, a fost adjunct al sefului SIE. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Trecut în rezerva la 3 aprilie 2000.

    Constantin Toma. Fost ofiter superior de securitate. Recuperat de SRI, a fost adjunct al sefului sectiei din Bacau, apoi seful ei provizoriu, numit ca atare în ianuarie 1998.

    Alexandru Tonescu. Fost ofiter superior de securitate. În prezent, general, membru în conducerea centrala a SRI.

    Ioan Trifu. Fost ofiter de securitate. Pâna în ianuarie 2002 a condus sectia SRI Bistrita-Nasaud.

    Alin Vivian Tudose. Fost colonel de securitate în Directia a II-a de contrainformatii economice. Nu a fost semnalata reciclarea lui în SRI, dar în toamna lui 1999 a iesit în presa cu informatia ca Radu Câmpeanu ar fi lucrat pentru Securitate. Dezinformarile de aceasta natura nu sunt propulsate în public la întâmplare, ci în cadru organizat.si în functie de interesele de moment ale conducerii securiste a SRI.

    Ronmica Turcanu. Fost ofiter de securitate. Imediat dupa evenimentelor din decembrie 1989, recuperat de SRI sub gradul de colonel, a fost numit sef al sectiei SRI din Botosani. Destituit din serviciu ca urmare a implicarii sale în jocul piramidal Caritas.

    Olimpian Ungherea. Fost ofiter de securitate, încadrat initial în inspectoratul de la Craiova. Transferat la Bucuresti, a condus revista Pentru Patrie a Ministerului de Interne. Autor de romane politiste. Dupa decembrie 1989, a devenit consilier de presa al PDSR si vicepresedinte al organizatiei din sectorul 3 Bucuresti. În 1997, la un semn din culise, si-a înaintat zgomotos demisia, scriind si o carte în care Ion Iliescu era batjocorit copios..

    Marian Ureche. Fost colonel de securitate, fost adjunct al sefului Directiei I de informatii interne. Implicat în combaterea posturilor de radio care emiteau în limba româna. Dupa ce a iesit la pensie din SRI, a scris în colaborare o carte în care erau exaltate virtutile fostei Securitati. Dupa alegerile din noiembrie 2000, a fost numit director al Serviciului Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei.

    Gavrila Valean. Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitatii. În prezent, face parte din conducerea SC Alliancecoop. În 1995-1996 a fost contactat de Directia Înzestrarii Armatei, în vederea facilitarii unor exporturi dubioase de armament.

    Constantin Vâlceanu. Fost ofiter de securitate, specializat în exporturi de arnmament. În 1997 a devenit adjunct al lui Mircea Gheordunescu la conducerea Agentiei Nationale de Control al Exporturilor Strategice si de Interzicere a Armamentului Chimic (ANCESIAC). Ulterior a devenit director general al firmei Pro Romania Consult.

    Victor Veliscu. Ofiter de securitate trecut în rezerva dupa decembrie 1989. În prezent este principalul consilier al sefului SRI, Radu Timofte, fost ofiter de graniceri, fara nici o pricepere în domeniul informatiilor. În numele lui, Victor Veliscu leaga si dezleaga totul în SRI, favorizându-i permanent pe fostii ofiteri de securitate, în detrimentul absolventilor Institutului National de Informatii. Victor Veliscu este cunoscut si pentru relatiile sale deosebit de strânse cu Sorin Ovidiu Vântu, om de afaceri specializat în operatiuni frauduloase, cu tentacule întinse în întregul sistem financiar si bancar românesc. A si lucrat pentru acesta, timp de câtiva ani buni.

    Gheorghe Vicol. Fost ofiter de securitate. În 1998 era seful biroului SRI din Onesti, judetul Bacau.

    Mihai Vidican. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989, a fost încadrat în SRI, la sectia din Timisoara. Dupa un scandal privind strângerea unor semnaturi în favoarea candidaturii lui Viorel Salagean la Presedintie, corvoada la care au contribuit si sectiile SRI din Ardeal, s-a pensionat.

    Florin Viisoreanu. Fost ofiter de securitate la Giurgiu. Dupa evenimentele din decembrie 1939, a fost transferat la sectia SRI din Alexandria. Exte un exemplu tipic pentru permutarile operate la nivelul personalului din fosta Securitate, pentru a se pierde urma unor ofiteri implicati în fapte detestabile.

    Tanase Vizitiu. Fost ofiter de securitatre. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în Brigada antiterorista a SRI, în efectivele ei dizlocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992 s-a constatat ca livra informatii de serviciu revistei Europa, editata de Ilie Neacsu, pâna mai ieri deputat al PRM, sarit ulterior în barca PSD.

    Dan Vladu. Fost ofiter de securitate. În SRI a devenit seful sectorului contraspionaj din cadrul sectiei din Constanta. În primavara lui 2000 a fost remarcat filând stafful PDSR, aflat în vizita în localitate.

    Teodor Vlaicu. Fost ofiter superior de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. Înainte de decembrie 1989 a condus sectorul de contrainformatii din Cluj. Aceeiasi misiune i-a revenit si dupa înfiintarea SRI, la scara întregii Transilvanii. Fiul sau a fost încadrat în sectia SRI Cluj, desi nu avea pregatirea necesara.

    Ioan Vladut. Fost ofiter de securitate. Sub gradul de locotenent colonel, a fost unul dintre primii sefi ai Centrului Operativ Zonal Oltenia al SRI.

    Ilie Vrânceanu. Fost ofiter de securitate si fost sef al filialei Fondului National de Investitii din judetul Bistrita. Fondul a fost falimentat de Sorin Ovidiu Vântu, care si-a însusit fraudulos cea mai mare parte din banii a 300000 deponenti.

    Ion Zahiu. Fost ofiter de securitate. Dupa evenimentele din decembrie 1989, a fost cooptat în structurile SRI, fiind înaintat la gradul de colonel si avansat în functia de sef al sectiei SRI din Buzau. Dupa trecerea în rezerva, a devenit director în filiala din România a companiei DHL.

    Dumitru Zamfir. Fost colonel de securitate, în prezent general SRI, sef al serviciului care asigura si interceptarile convorbirilor telefonice. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigada. Cei care îl cunosc afirma ca s-ar fi îmbogatit prin deturnari de fonduri din bugetul SRI.

    Grigorie Zagarin. Fost ofiter de securitate. Preluat în structurile SRI a fost înaintat la gradul de colonel si, apoi, de general de brigada. S-a pensionat recent, din functia de sef al Diviziunii de contraspionaj.

    Andrei Zeno. Fost ofiter de securitate. Dupa decembrie 1989 a fost trecut în rezerva. Sub presedintia lui Emil Constantinescu l-a acuzat pe seful statului ca ar fi fost agent al unei puteri straine. Declaratiile sale au fost administrate de PRM astfel încât sa genereze un scandal cât mai rasunator. Condamnat cu suspendare, Andrei Zeno a devenit deputat PRM. Decedat.

    Etc. etc. etc.

    Semnalat de: Starea Presei

  21. BINE CA AM SCAPAT DE UN SECURIST IMPUTIT DIN CAUZA LOR SI A CLANURILOR CU CARE SAU INRUDIT NU VIN TURISTI STRAINI SI ROMANI PE LITORAL SI SE DUC LA BULGAR

  22. POATE FBI CIA NE SCAPA DE SRI CA NEA IMPUTIT TARA DIN CAUZA LOR SI A CLANURILOR CU CARE S-AU INRUDIT NU VIN TURISTI STRAINI SI ROMANI PE LITORAL SI SE DUC LA BULGAR

  23. Dou─â hoteluri de protocol, unul de cinci stele la Ol─âne┼čti ┼či altul de dou─â stele la Covasna, au fost cedate de RA-APPS Serviciului Rom├ón de Informa┼úii, respectiv Bisericii Ortodoxe Rom├óne, pentru Episcopia Harghitei ┼či Covasnei, printr-o ordonan┼ú─â de urgen┼ú─â ┼úinut─â secret─â de Guvern la momentul adopt─ârii. Prin acela┼či act normativ, publicat ├«n Monitorul Oficial pe 24 decembrie, vila Covasna, ├«n care pre┼čedintele Traian B─âsescu obi┼čnuie┼čte s─â-┼či petreac─â vacan┼úele de var─â ┼či unde a f─âcut anul trecut Revelionul, a fost scoas─â din lista imobilelor de protocol la care au acces demnitarii pentru a fi trecut─â la Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale, condus de Mircea Du┼ča.

    Cite┼čte ┼či ALL INCLUSIVE pentru demnitari. Ponta a ales PERLELE COROANEI pentru recreerea primilor oameni din stat: 3 palate, 20 de vile, un complex ├«n Delt─â ┼či un elicopter. EXCLUSIV

    Toate cele trei transferuri care se vor oficializa ├«n 30 de zile au fost f─âcute printr-o ordonan┼ú─â adoptat─â ├«n ┼čedin┼úa din 18 decembrie, cea ÔÇ×acoperit─âÔÇŁ de criza din USL pentru numirea ┼čefului TVR. OUG 114/2013 nu a fost men┼úionat─â ├«n niciun document public: nici ├«n proiectul ordinii de zi anun┼úate ├«naintea ┼čedin┼úei, nici ├«ntre cele 5 ordonan┼úe de urgen┼ú─â comunicate ca fiind singurele aprobate.

    Cadoul pentru SRI, BOR ┼či MApN a ajuns direct ├«n Monitorul Oficial, ├«n Ajunul Cr─âciunului. Guvernul justific─â ┼či ÔÇ×urgen┼úaÔÇŁ: ÔÇťo situa┼úie extraordinar─â, a c─ârei reglementare nu poate fi am├ónat─âÔÇŁ.

    Palatul cu saun─â ┼či cinematograf al lui Ceau┼čescu a ajuns la SRI pentru “activit─â┼úi specifice”

    De departe, cel mai valoros a fost cedat SRI. Este vorba de Complexul Palat Ol─âne┼čti din sta┼úiunea balnear─â cu acela┼či nume, de pe Aleea Salc├ómilor, nr. 2, a c─ârui valoare de inventar a fost stabilit─â la 45,2 milioane de lei.

    Palatului Ol─âne┼čti este unul dintre complexurile de protocol incluse ├«n aprilie de Guvernul Ponta pe lista celor 20 vile, trei palate ┼či un complex ├«n Delta Dun─ârii, rezervate exclusiv demnitarilor dup─â decizia de a vinde cele mai multe dintre activele RA-APPS. Oficial, a ajuns la SRI din ÔÇťnecesitatea lu─ârii unor m─âsuri necesare pentru asigurarea desf─â┼čur─ârii ├«n condi┼úii optime a activit─â┼úilor specifice ale serviciuluiÔÇŁ.

    Are 107.000 de metri p─âtra┼úi, caban─â, heliport ┼či parc ├«n care s-au investit recent 80.000 de euro pentru gr─âdina cu nuferi, chiar dac─â demnitarii nu au trecut dec├ót ├«nt├ómpl─âtor pe acolo. La Ol─âne┼čti, Traian B─âsescu a stat o singur─â dat─â, numai c├óteva ore, iar Emil Boc a avut dou─â opriri: o dat─â a f─âcut o ├«nt├ólnire cu prefec┼úii, a doua oar─â a r─âmas o noapte. ├Än palatul construit ├«n 1989, nici m─âcar Nicolae Ceau┼čescu nu a apucat s─â ├«┼či petreac─â vacan┼úa de Revelion ├«ndelung planificat─â ├«n acel an. Chiar dac─â nu se num─âr─â printre destina┼úiile favorite ale demnitarilor ┼či a fost ├«nchis accesului public dup─â 2006, Palatul Ol─âne┼čti are ├«n permanen┼ú─â ├«n jur de 20 de angaja┼úi ┼či a fost preg─âtit frecvent, ca ┼či alte vile similare, pentru vizite la nivel ├«nalt f─âr─â ca acestea s─â mai aib─â loc.

    Palatul Ol─âne┼čti. Sursa foto: a 1

    A┼ča-numitul corp vechi, construit de Ceau┼čescu, are 3 apartamente, piscin─â, saun─â, club, cinematograf ┼či cas─â de oaspe┼úi, cu obiecte de mobilier unicat, covoare lucrate manual ┼či o mini-f├ónt├ón─â artezian─â de por┼úelan ├«n interior. Acesta a fost extins ┼či modernizat de RA-APPS ├«n 2010.

    Potrivit ordonan┼úei, Palatul Ol─âne┼čti este preluat de SRI cu tot cu bunurile mobile care fac parte din patrimoniului cultural na┼úional.

    Biserica Ortodox─â prime┼čte ├«nc─â un SPA de la stat

    Prin acela┼či act normativ, Complexul hotelier ÔÇ×BradulÔÇŁ din Covasna ajunge la Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru Episcopia Ortodox─â a Harghitei ┼či Covasnei cu tot cu personal.

    Al doilea ca valoare din lista celor trei mari transferuri dinspre RA-APPS, Complexul Hotelier ÔÇťBradulÔÇŁ are o suprafa┼ú─â total─â de 22.763 de metri p─âtra┼úi, cu restaurant, teras─â, corpuri de cazare, mofet─â, baz─â de tratament, sp─âl─âtorie, ramp─â, teren de sport, parc amenajat ┼či p─â┼čune ┼či cas─â izvor ap─â mineral. Valoarea sa de inventar ajunge la 10,45 milioane de lei.

    Complexul Hotelier Bradul din Covasna. Sursa foto: RA-APPS

    Hotelul de dou─â stele folosit de RA-APPS pentru a aduce fonduri proprii ├«n bugetul Regiei are 186 de locuri de cazare (87 de camere duble, 2 single ┼či 5 apartamente) ┼či o baz─â de tratament pentru b─âi calde cu ape carbogazoase, mofete, cur─â intern─â cu ape minerale ÔÇô buvete, aerosoli ┼či inhala┼úii, electroterapie, fizioterapie ┼či hidroterapie ┼či masaje.

    ├Än acest caz, Guvernul a invocat, ca justificare, ÔÇťimperativul sprijinirii activit─â┼úii Bisericii Ortodoxe Rom├óne, institu┼úie fundamental─â a statului rom├ón, cu un rol esen┼úial ├«n ap─ârarea identit─â┼úii na┼úionaleÔÇŁ.

    Du┼ča ├«i sufl─â vila lui B─âsescu de la Covasna

    Ordonan┼úa din penultima ┼čedin┼ú─â de Guvern din an ├«l las─â ┼či pe B─âsescu f─âr─â vila de la Covasna ├«n care ┼či-a petrecut anul trecut Revelionul ├«mpreun─â cu familia Udrea-Coco┼č.

    Vila Covasna, fosta vil─â de v├ón─âtoare a lui Nicolae Ceau┼čescu, imobil cu subsol, parter ┼či etaj, aflat─â ├«n Covasna, pe str. Z├ónelor, nr.10, av├ónd o suprafa┼ú─â construit─â de 1.274 de metri patrati ┼či teren de 17.107 de metri p─âtra┼úi, cu o valoare total─â de inventar 5,3 milioane de lei, a fost transferat─â de RA-APPS la Ministerul Ap─âr─ârii Na┼úionale, condus de Mircea Du┼ča, care este ┼či lider al PSD Harghita.

    Explica┼úia oficial─â: ÔÇťnecesitatea stringent─â a identific─ârii ┼či transmiterii ├«n administrarea MApN a unui imobil care s─â corespund─â exigen┼úelor speciale ale cooper─ârii interna┼úionale ├«n domeniul militarÔÇŁ.

    Vila este una dintre puţinele pentru care Traian Băsescu a făcut o solicitare expresă Guvernului Tăriceanu de a nu fi inclusă pe lista imobilelor scoase la vânzare de Regia de Protocol, lucru care nu s-a întâmplat de aaltfel nici sub guvernările Boc sau Ponta.

  24. Embed:

    Destainuiri socante ies la iveala despre calvarul prin care a trecut politista din Olt, care si-a injunghiat fostul sef anul trecut, in a doua zi de Craciun.

    La o luna si jumatate de la izbucnirea scandalului sexual, femeia de 27 de ani inca se straduieste sa isi faca dreptate, in timp ce colegii ei neaga categoric toate acuzatiile lansate de ea.

    Povestea Melaniei Renghea a inceput in toamna anului 2011, cand era in pericol sa isi piarda slujba, odata cu disponibilizarile din Ministerul de Interne. Comisarul-sef Gheorghe Barbu a abordat-o atunci si – spune ea – i-ar fi oferit postul de secretara la sectia Bals. Increzatoare, Melania nu a stiut cum avea sa plateasca favorul facut. Cand s-a anuntat concursul pentru un post la sectie, in biroul femeii a venit chiar comisarul-sef Barbu, care si-a cerut plata.

    Cu sufletul greu, Melania recunoaste ca nu i-a putut spune nimic sotului. Rusinea era prea mare si in plus, ii era teama de amenintarile sefului. Teroarea avea sa continue, de data aceasta in biroul sefului sectiei Bals, Ion Sotea, sustine femeia.

    De-a lungul timpului, Melania spune ca a fost folosita de comisarul Barbu ca moneda de schimb pentru favorurile pe care acesta le obtinea de la alti politisti,SRI,SPP,STS,politicieni sau magistrati. Au urmat – sustine ea – un ofiter de la cadre, cinci colegi de la sectia Bals, prim-procurorul Parchetului de pe langa Judecatoria Bals si alte trei persoane care i-au fost prezentate ca procurori. Toti cei vizati au negat apoi orice legatura cu politista.

    Procurorii Parchetului Curtii de Apel Craiova instrumenteaza acest dosar si incearca sa lamureasca cat adevar este in acest scandalul sexual.

  25. Si asta este mizilic, influenta este mai mare, mult mai mare decat putem noi banui! Problema mea nu este asta, este normal sa poata influenta pe baza unei analize pentru binele Romaniei, anumite lucruri, problema mea este informatia ajunsa la diversi, baronei care este mai apoi transformata in averi sau eludari ale justitiei!

Leave a Reply