Un dezechilibru al microflorei intestinale este asociat cu dezvoltarea în creierul uman a plăcilor de amiloid, cunoscute şi sub numele de ”plăci senile”, care se află la originea bolii Alzheimer, a constatat un studiu realizat de o echipă internaţională, conform EFE şi site-ului Universităţii din Geneva.
Alzheimer este una dintre afecţiunile neurodegenerative care preocupă cel mai mult societăţile actuale, iar creşterea numărului de cazuri este considerată din ce în ce mai mult o problemă majoră de sănătate publică.
Doar în Europa există un milion de persoane care trăiesc cu Alzheimer şi care sunt afectate în mod direct de această boală, la care se adaugă alte câteva milioane, dacă sunt luate în considerare familiile şi mediul, care suferă de pe urma impactului acestei patologii neurodegenerative.
Echipa medicală din spatele acestei descoperiri este formată din specialişti de la Universitatea şi Spitalul Universitar din Geneva, Elveţia, care au colaborat cu oameni de ştiinţă din Italia, de la Centrul Naţional pentru Cercetare şi Îngrijire pentru Alzheimer din Brescia şi de la Universitatea şi centrul de cercetare IRCCS SDN din Napoli.
“Am demonstrat deja că microflora intestinală la pacienţii cu Alzheimer era alterată în comparaţie cu cea a persoanelor care nu sufereau de tulburări similare. În cazul primilor, diversitatea microflorei era redusă, cu o supra-reprezentare a anumitor bacterii şi o diminuare a altora”, a explicat unul dintre autorii studiului, Giovanni Frisoni, directorul Centrului pentru Memorie de la Spitalul Universitar din Geneva, care a dorit prin această cercetare să răspundă la întrebarea: “ar putea inflamaţia din sânge să acţioneze ca un mijlocitor între microfloră şi creier?”.
Se estimează că în corpul uman există aproximativ 2.000 de specii diferite de bacterii, dintre care aproximativ o sută pot fi dăunătoare.
Avansând în cercetare – cu participarea a 89 de persoane cu vârste cuprinse între 65 şi 85 de ani printre care se numărau pacienţi cu Alzheimer, persoane cu alte boli neurodegenerative şi subiecţi fără probleme de memorie – a fost identificată o asociere între un nivel de inflamaţie detectat în sânge, anumite bacterii intestinale şi Alzheimer.
Potrivit specialiştilor, există mai multe moduri în care bacteriile intestinale pot influenţa funcţionarea creierului. Unul dintre acestea survine datorită influenţei acestor bacterii asupra sistemului imunitar (de la nivelul intestinului subţire), care modifică interacţiunea acestuia din urmă cu sistemul nervos.
O altă constatare importantă a fost confirmarea prezenţei în creierul persoanelor cu Alzheimer a lipopozaharidelor – proteine care se regăsesc în membrana bacteriilor pro-inflamatorii.
Conform oamenilor de ştiinţă, rezultatele obţinute sunt incontestabile şi confirmă faptul că anumiţi agenţi bacterieni ai microflorei (cunoscută şi sub denumirea de floră intestinală) au legătură cu nivelul de “plăci senile” din creier, iar sistemul sanguin joacă rolul de intermediar între cele două, transportând proteinele de la bacterii la creier.
“Rezultatele noastre sunt incontestabile: anumite produse bacteriene ale microflorei intestinale sunt corelate cu cantitatea de plăci de amiloid din creier”, a explicat Moira Marizzoni, care se numără printre autorii studiului. “Într-adevăr, nivelurile ridicate de lipopolizaharide din sânge şi anumiţi acizi graşi cu lanţ scurt (acetat şi valerat) au fost asociaţi cu depozite mari de amiloid din creier. În schimb, nivelurile ridicate ale unui alt acid gras cu lanţ scurt, butiratul, au fost asociate cu o patologie mai puţin (favorabilă apariţiei plăcilor de) amiloid”, a adăugat Marizzoni.
Cel mai important impact al acestei descoperiri, ale cărei detalii au fost publicate în Journal of Alzheimer Disease, va putea fi observat în domeniul prevenirii, deoarece va deschide calea către noi strategii bazate pe modularea microflorei persoanelor considerate cu risc mai mare de a dezvolta această afecţiune. Acest lucru se poate face prin cocteiluri bacteriene sau produse prebiotice, cu scopul de a hrăni bacteriile “bune”.
Specialiştii au atras atenţia, însă, că va fi în continuare necesar să se aştepte până la identificarea tulpinilor bune care ar trebui să fie incluse în acest cocteil. În plus, efectul protector al acestor tratamente ar fi eficient doar dacă boala este detectată într-un stadiu incipient, motiv pentru care este vorba mai mult de tratamente preventive decât de terapii, scrie Agerpres
