Home Articole Dinu C. Giurescu, vicepresedinte al Academiei Romane

Dinu C. Giurescu, vicepresedinte al Academiei Romane

934
13
SHARE

 

Acad-Dinu-C-Giurescu

Istoricul Dinu C. Giurescu, filosoful Alexandru Surdu, inginerul agrochimist Cristian Hera şi inginerul chimist Bogdan Simionescu au fost aleşi, joi, vicepreşedinţi ai Academiei Române, pentru un mandat de patru ani, a declarat pentru MEDIAFAX Ion Păun Otiman.
De asemenea, potrivit sursei citate, Victor Voicu a fost ales în funcţia de secretar general al Academiei Române.
Istoricul Dinu C. Giurescu, istoricul de artă Răzvan Theodorescu, filosoful Alexandru Surdu, inginerul agrochimist Cristian Hera, istoricul Alexandru Vulpe, inginerul chimist Bogdan Simionescu şi inginerul Dan Tufiş au candidat, joi, pentru cele patru funcţii de vicepreşedinte al forului cultural şi ştiinţific.
Totodată, pentru postul de secretar general al instituţiei s-au înscris fizicianul Emil Burzo, inginerul Dan Tufiş şi Victor Voicu. Medicul farmacolog Victor Voicu a candidat şi la funcţia de preşedinte al Academiei Române, la alegerile care au avut loc pe 8 aprilie.
Joi a avut loc o Adunare Generală la Academia Română pentru alegerea celor patru vicepreşedinţi şi a secretarului general – membrii Biroului de prezidiu al instituţiei -, după ce, pe 8 aprilie, a fost ales în funcţia de preşedinte al forului cultural şi ştiinţific inginerul electronist şi doctor inginer Ionel Valentin Vlad.
Anterior, vicepreşedinţii Academiei Române au fost Ionel Valentin Vlad, Dan Berindei, Cristian Hera şi Marius Sala, în timp ce Ion Păun Otiman a fost secretar general al forului.
Istoricul Dinu C. Giurescu s-a născut pe 15 februarie 1927. Dinu C. Giurescu este şi politician român, este membru titular, din 2001, al Academiei Române, deputat în Parlamentul României şi vicepreşedinte al Partidului Conservator.
Academician Alexandru Surdu este filosof, doctor în filosofie şi preşedinte al Secţiei de Filosofie, Teologie, Psihologie şi Pedagogie a Academiei Române. De asemenea, acesta este director al Institutului de Filosofie şi Psihologie “Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române şi membru titular al Academiei Române din 1993.
Cristian Hera, care a deţinut şi anterior funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române, este inginer agrochimist şi doctor în agronomie şi doctor docent în ştiinţe. Acesta este preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice a Academiei Române şi membru titular al Academiei Române din 2004.
Bogdan Simionescu este inginer chimist, membru titular, din 2009, al Academiei Romane şi preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (din 1 august 2012).
Victor A. Voicu este medic şi farmacolog, membru titular al Academiei Române din 2001. A fost secretar general al Academiei din 2002 în 2006. În prezent, el este preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale din Academia Română.
Potrivit Statutului Academiei Române, preşedintele Academiei, vicepreşedinţii şi secretarul general sunt aleşi de Adunarea Generală, pentru un mandat de patru ani, putând fi realeşi o singură dată. Alegerea se face în condiţiile cvorumului, cu obţinerea a cel puţin două treimi din numărul voturilor membrilor prezenţi. În al doilea tur de scrutin se decide, în condiţiile cvorumului, cu majoritate simplă. Procedura de alegere se stabileşte prin regulament. Alegerea preşedintelui Academiei Române are loc în prima decadă din luna aprilie, după 4 aprilie, Ziua Naţională a Academiei Române.
Adunarea Generală este organul suprem de conducere al Academiei Române. Ea constituie un corp unic şi este formată din membrii titulari, membrii corespondenţi şi membrii de onoare ai Academiei Române. Academia Română este cel mai înalt for ştiinţific şi cultural al României, care reuneşte personalităţi marcante din ţară şi din străinătate, din toate domeniile ştiinţei, artei şi literaturii. Potrivit site-ului instituţiei, prin lege şi statut, Academia Română poate avea un număr maxim de 181 de membri titulari şi corespondenţi şi 135 de membri de onoare, din care cel mult 40 din ţară. Numărul membrilor titulari nu poate depăşi numărul membrilor corespondenţi pe ansamblul Academiei Române.
În prezent, Academia are 77 de membri titulari, 80 de membri corespondenţi (total 157), 86 de membri de onoare din străinătate şi 31 de membri de onoare din ţară (total 117), potrivit site-ului instituţiei.

 

 

 

13 COMMENTS

  1. Doar Monarhia Mai Salveaza Romania!

    Traiasca Majestatea Sa Regele Mihai I, Adevaratul Conducator al Adevaratei Romanii, Regatul Romaniei si nu aceasta republica impostoare adusa cu tancurile sovietice!

    • Dupa ce se termina nebunia si isteria cu alegerile din acest an, poate vrei sa cunosti un grup politic ce are ca obiective primare urmatoarele:
      1) Dezvoltarea economica a Romaniei;
      2) Unirea Romaniei cu Moldova;
      3) Restaurarea Monarhiei constitutionale si aducerea pe tron a printului Nicolae, nepotul Majestatii Sale, Regele Mihai I al Romaniei;

      Imi cer scuze pentru off-topic, d-le Radu Tudor.

    • Doar regele Mihai I ,este adevaratul rege al Romaniei!Doar reinstaurarea Monarhei mai poate salva Romania.TRAIASCA REGELE !

  2. Poate o sa va sochez , poate nu ! Nu doresc sa inceapa razboiul , dar am 40 de ani si stau in somaj din cauza mizerabililor din armata ! Nu am ce manca !!!! DECI DORESC SA INCEAPA RAZBOIUL sa ma recheme ! Punct !!! Daca nu, LA DRACU cu tara asta !

  3. Un om care merita si ..presedentia ROMANIEI.Este PATRIOT ,este un om de bun simt,are omenie,are experienta, insa este regretabil ca dansul este prea in varsta.
    Pacat ca Dnul PONTA nu-l agreiaza incat sa-l faca macar “sfatuitorul” sau personal.Ar avea si PONTA si noi romanii numai de castigat(de sfaturile socrului ar putea sa se dispenseze in aceasta perioada).

  4. Academia este Templul stiintei. A fi academician inseamna a fi stalpul de sustinere al Templului. A dobandi acest titlu, inseamna a perpetua stiinta la nivel de performanta. Acesti oameni sunt valorile fundamentale ale societatii. Fara ei, o tara ar ajunge o ruina. Astfel simt eu titlul de Academician. in ceea ce il priveste pe domnul Profesor Dinu C. Giurescu, se inscrie in panoplia elitelor romanesti, in fata carora trebuie sa ne plecam capul, sa-i veneram, sa le purtam respectul cuvenit “stalpilor” ce sustin tezaurul romanesc, comorni adunate de la fiecare minte luminata ce s-a format in acest spatiu profund spiritual. Sa ii dea Dumnezeu sanatate si viata cat mai lunga in putere, pentru a ne “infrunta” din intelepciunea domniei sale.

  5. Adevarata istorie a Romaniei am invatat-o la aceea vreme dupa manuale respective,in general tot ce apartinea scrierilor acad.C.Giurascu (tatal domnului D.C.Giurascu).Niciodata n-u am putut memora ceva din istorie referitor perioadei de dupa RAZBOIUL DE INDEPENDENTA.Doar pana aici am invatat eu Istoria.Si acum tin minte ce am invatat,si la examenul de inscriere liceu am avut ca subiect 1.Formarea statului dac in timpul lui Decebal(per Scorilo) si 2. Razboiul de Independenta.Am luat nota mare,si am intrat in clasa a IX a la liceu.Cine citea ceva scris de academician C.Giurescu nu uita niciodata.Am iubit Istoria ,as fi dorit sa merg la fac.de istorie,dar am realizat ca never for ever nu puteam memora ceva din istoria neamului referitor la perioada de dupa Razboiul de Independenta.

  6. Pe langa originea de istorici de mare clasa, domnul academician Dinu Giurescu este unul dintre cei mai mari patrioti pe care i-am cunoscut.
    A luptat din rasputeri impotriva demolarilor lui Ceausescu, se afirma in mod frecvent cu teoriile si demonstratiile privind poporul roman si drepturile noastre, cu sesizarea rapida a greselilor privind regionalizarea romaniei, cu condamnarea celor ce parca vor sa refaca dictatul de la Viena, si multe, multe altele…
    Este un monument de cultura si patriotism, si are, de la natura, harul de a se face inteles de catre toti.
    Ar fi meritat mult mai mult pe parcursul vietii, dar oricum, Academia Romana este onorata de prezenta domniei sale.
    Ii dorim sanate, viata lunga, si puterea de a ne invata in continuare cum sa fim buni romani!
    Beatrice Popescu

Leave a Reply