Iată anunțul venit de la Administrația Prezidențială:
”În urma unei inexactități de traducere în cadrul transcrierii declarației Președintelui Republicii Federale Germania, vă transmitem versiunea corectă a paragrafului:
„În domeniul combaterii corupției, s-au obținut deja rezultate substanțiale. Justiția are aici capacitatea de a fi parte a rezolvării problemei și nu parte a problemei, și aici aș dori să amintesc în mod special activitatea DNA – este un semnal nu numai la adresa mediului de afaceri, ci și a celui politic. Luăm în serios atât de importantul pilon al statului de drept în procesul de transformare și luăm în calcul inclusiv conflicte dintre cele care pot apărea în interiorul societății pentru că sprijinim activitatea celor care combat corupția și fac puternică Justiția ca a treia putere în stat – luăm în serios toate acestea.”
Precizăm faptul că serviciul de traducere a fost asigurat de către Ambasada Republicii Federale Germania la București.
De asemenea, vă transmitem varianta integrală a transcrierii declarației de presă comune a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis, cu Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck:
Declarația de presă comună
a Președintelui României, domnul Klaus Iohannis,
cu Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck
Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a susţinut luni, 20 iunie a.c., la Palatul Cotroceni, o declarație de presă comună cu Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck.
Vă prezentăm în continuare transcrierea declarației de presă comune:
Președintele României, domnul Klaus Iohannis:
„Bună ziua!
Am deosebita bucurie de a-l avea ca oaspete în România pe Preşedintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck, şi doresc să îi mulţumesc pentru faptul că a acceptat invitaţia pe care i-am adresat-o anul trecut, în timpul vizitei mele la Berlin.
Pentru România, relaţia cu Germania este una privilegiată şi de importanţă strategică. Ea se bazează pe o istorie îndelungată, ambele state fiind partenere şi aliate în cadrul Uniunii Europene şi în cadrul NATO.
L-am asigurat pe Preşedintele Gauck că România rămâne dedicată proiectului european și acordă o importanță deosebită cooperării bilaterale pentru promovarea intereselor comune la nivel Uniunii Europene. Provocările actuale cu care ne confruntăm necesită identificarea unui răspuns solidar şi responsabil.
Discuţiile cu Preşedintele Gauck au prilejuit reafirmarea caracterului excelent al relaţiilor bilaterale româno-germane, din perspectiva dialogului politic, al cooperării economice şi sectoriale, dar, mai ales, al legăturilor interumane. Am subliniat importanţa pe care o acordăm acestei cooperări și acestei relații.
De altfel, Germania este deja de mulţi ani primul partener comercial al României şi al treilea investitor în ţara noastră, iar potenţialul de dezvoltare continuă să fie unul ridicat.
Am arătat în discuţii că plasarea României în topul statelor membre cu cel mai ridicat nivel de creştere economică şi consolidarea constantă a nivelului de încredere a mediului investiţional în oportunităţile oferite de piaţa românească sunt elemente care fac ca România să prezinte un nivel sporit de atractivitate pentru investitorii germani. De altfel, pentru stimularea investiţiilor în România, voi participa împreună cu domnul Preşedinte miercuri la un eveniment economic cu reprezentanţii unor companii germane relevante.
Pe români şi germani îi leagă o prietenie profundă, care se datorează mai ales convieţuirii de secole a românilor, saşilor şi şvabilor în Transilvania, Banat şi Bucovina. Lor li se adaugă cei aproximativ jumătate de milion de români stabiliţi în Germania, a doua comunitate din Uniunea Europeană, una dintre cele mai bine integrate pe piaţa muncii, dar şi cei 11.000 de investitori germani şi tinerii aflaţi la studii.
În cadrul discuţiilor de astăzi, am abordat şi subiectul strânsei colaborări româno-germane în promovarea intereselor persoanelor aparţinând minorităţii germane din România, din punct de vedere cultural şi educaţional.
Mă bucur să constat aprecierea deosebită a domnului Preşedinte, a Germaniei, privind modelul interetnic şi intercultural românesc. Am convenit să consolidăm cooperarea noastră în cadrul unor proiecte concrete, care să vizeze, de exemplu, restaurarea bisericilor fortificate din Transilvania, care reprezintă patrimoniului saşilor, dar, în acelaşi timp, şi patrimoniul nostru comun, european.
Doresc să subliniez faptul că această vizită are o simbolică aparte. Preşedintele Gauck este o personalitate de referinţă pentru revoluţia anti-comunistă din Republica Democrată Germană şi reunificarea Germaniei. În acelaşi timp, este şi un vechi prieten al României, fiind binecunoscut interesul său autentic pentru procesul de transformare post-comunistă din ţara noastră.
De aceea, am discutat şi importanţa asumării trecutului la nivelul societăţii. În acest context, i-am vorbit despre intenția mea de a înființa cât mai curând la București un Muzeu Naţional al Comunismului. Este o iniţiativă care oglindeşte responsabilitatea noastră ca națiune și hotărârea fermă de a nu uita.
Eforturile statului german în privința păstrării memoriei experiențelor totalitare pe care le-a parcurs în secolul XX constituie un veritabil model. În consecință, sprijinul german în această materie ne-ar fi de un real folos și, de aceea, l-am rugat pe Președintele Gauck, cunoscând contribuția sa valoroasă în acest domeniu, să susțină schimbul de experiență și să ne ofere expertiza germană.
Ne dorim un muzeu construit după cele mai înalte standarde, care să devină o instituție de educație și de amintire.
Pe de altă parte, discuţiile noastre au prilejuit şi abordarea principalelor provocări şi priorităţi cu care se confruntă Europa: migraţia, funcţionarea spaţiului Schengen, evoluţiile din Vecinătatea Estică a Uniunii.
L-am asigurat pe Preşedintele Gauck de poziţia solidară a României în eforturile de gestionare a efectelor crizei migraţiei, dar şi de combatere a cauzelor acesteia. Suntem în favoarea unui răspuns european comun, iar solidaritatea ţării noastre se manifestă concret prin faptul că România este al doilea contributor la Frontex, după Germania.
În acest context, l-am asigurat pe domnul Preşedinte de valoarea adăugată pe care aderarea României la Spaţiul Schengen ar aduce-o, aceasta rămânând un obiectiv prioritar al ţării noastre.
Am abordat, de asemenea, situaţia din Republica Moldova. Menţinerea stabilităţii şi a parcursului său european, pe baza reformelor consecvente, este prioritatea noastră şi credem că acest obiectiv trebuie să fie unul al întregii Uniuni.
Nu în ultimul rând, am discutat despre apropiatul Summit NATO de la Varşovia, care trebuie să transmită un mesaj puternic de solidaritate, unitate şi coeziune în actualul context internaţional. Am reiterat în acest context poziţia cunoscută a României privind întărirea echilibrată şi proporţională a flancului estic al NATO, inclusiv a dimensiunii sale sudice, având în vedere evoluţiile de securitate din Zona Mării Negre.
În final, domnule Preşedinte, vă mulţumesc pentru vizita dumneavoastră în România, care confirmă amploarea, dar și dinamismul relaţiei bilaterale! Vă mulțumesc!”
Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck:
„Domnule Preşedinte, vă mulţumesc pentru cuvintele cordiale pe care mi le-aţi adresat, pentru primirea cordială pe care mi-aţi făcut-o dar şi pentru introducerea dumneavoastră!
Este adevărat, această vizită este o vizită la prieteni. În calitate de Preşedinte Federal, mă aflu pentru prima oară în România. Aştept cu curiozitate să văd care sunt succesele pe care România mi le va prezenta.
Am convenit ca pentru noi, germanii, este un semnal foarte important pe care îl primim atât de la statul român, dar şi de la societatea românească de a fi fideli Europei, mai ales în această perioadă dificilă.
Unii europeni se întreabă actualmente „Care mai este valoarea unităţii europene şi Uniunii Europene?” Este important să declarăm cu toţii că suntem susţinători ai Europei.
Vă mulţumesc din multe puncte de vedere pentru această ospitalitate! Avem o experienţă comună, cea a dictaturii, dar avem şi o experienţă comună în ceea ce priveşte reclădirea democrației. În toate aceste procese am fost parteneri, guvernul federal fiind aliat cu România atunci când România a dorit să adere la Uniunea Europeană.
Pe bună dreptate subliniaţi, domnule Preşedinte, bunele relaţii dintre economiile noastre. Noi ştim că Germania este partenerul numărul unu comercial al României cu un număr de peste opt mii de companii germane, cu capital german care activează aici în România şi încearcă să garanteze un succes antreprenorial.
Pentru a putea beneficia însă de potenţialul existent şi pentru a putea oferi cetăţenilor României evoluţiile de care ei au nevoie şi dezvoltarea de care au nevoie este nevoie pe lângă spiritul antreprenorial pe care noi ca stat nu-l putem oferi, avem nevoie însă şi de condiţii-cadrul legale viabile. Am ajuns la un subiect la care noi vă urmărim cu multă atenţie evoluţiile, domnule Preşedinte! Cu mare plăcere constat că sprijiniţi aceste reforme, că o face Guvernul României. În domeniul combaterii corupției, s-au obținut deja rezultate substanțiale. Justiția are aici capacitatea de a fi parte a rezolvării problemei și nu parte a problemei, și aici aș dori sa amintesc în mod special activitatea DNA – este un semnal nu numai la adresa mediului de afaceri, ci și a celui politic. Luam în serios atât de importantul pilon al statului de drept în procesul de transformare și luăm în cal cul inclusiv conflicte dintre cele care pot apărea în interiorul societății pentru că sprijinim activitatea celor care combat corupția și fac puternică Justiția ca a treia putere în stat – luăm în serios toate acestea.
Subliniaţi tradiţiile care provin din calitatea de puncte de legătură a minorităţilor, ţara dumneavoastră este un conglomerat de minorităţi şi culturi naţionale – cultura germană, minoritatea germană e una dintre ele – este unul din elementele care caracterizează ţara dumneavoastră. Cu toţii ştim că în perioada comunistă oamenii din Transilvania şi cei din Banat au trecut prin vremuri foarte grele au avut dificultăţi în a părăsi această ţară. Oameni ca dumneavoastră, domnule Preşedinte. Nu sunteţi de vină. De vină au fost alţii. Cu atât mai mult de bucurăm că există germani în ţara dumneavoastră care au considerat că aici este viitorul lor, care îşi îngrijesc limba, tradiţiile, cultura, şi vă mulţumesc pentru sprijinul pe care dumneavoastră, Guvernul României, îl acordaţi acestei minorităţi, în special minorităţii germane.
Mă bucur că aţi amintit şi de bisericile fortificate. Nu aţi pomenit ce minunat este la Sibiu. Sigur, sunteți un Preşedinte modest. Noi ne bucurăm, în orice caz, că vom avea parte şi de o scurtă vizită la Sibiu, unde vă vom urma pe foştii dumneavoastră paşi în calitate de primar. Este o activitate care a rămas în memoria cetăţenilor, rezultatele pe care le-aţi obţinut au dus la alegerea dumneavoastră în funcţia de Preşedinte. Ne bucură să vizităm oraşul Sibiu.
Spuneaţi că un număr mare de cetăţeni români trăiesc, muncesc, s-au stabilit, studiază în Germania. Da, acesta este Europa, o Europă fără frontiere. Un lucru de la sine înţeles pentru mulţi oameni. Şi din nou, iată, o informaţie, noi, toţi cei care ţinem la Europa trebuie să o apărăm atunci când alţii nu produc altceva decât veşti negative sau resentimente, sau chiar sentimente negative.
Aş dori, pe scurt, să preiau cele spuse de dumneavoastră legat de aşteptările pentru Summitul de la Varşovia. Noi toţi aşteptăm cu nerăbdare să vedem dacă deciziile din Ţara Galilor vor fi reconfirmate la Varşovia. Avem nevoie de o voce comună, avem nevoie de o poziţie comună atunci când vrem să contracarăm provocările existente. Oamenii care sunt mai aproape de zona de pericol vorbesc deseori cu o voce mai puternică despre aceste provocări, spre deosebire de cei care sunt mai departe.
Summitul se va desfăşura la Varşovia, aştept cu nerăbdare deciziile. Câteodată diplomaţia germană, atunci când este vorba de Europa de Est, este văzută cu ochi critici pentru că ea încearcă să deschidă şi să menţină deschise uşile pentru dialogul cu Rusia. Nu este vorba de defetism sau de escapatism, adică nu vrem să fugim de responsabilitatea noastră. Noi toţi ştim de unde provin provocările. Iată de ce sunt ferm convins că alături de partenerii noştri şi vecinii noştri din Europa de Est, Centrală şi Sud-Est vom găsi o decizie comună la final de Summit.
Vă mulţumim pentru faptul că aţi deschis subiectul Schengen, este un dosar pe care îl tratăm cu seriozitate, chiar dacă eu personal nu sunt membru al Guvernului şi nu vă pot oferi informaţii concrete, şi îmi doresc să o fac. Aţi pomenit subiectul Moldova. Şi aici nu îmi permit să enunţ pentru că prerogativele mele oficiale nu îmi permit.
Domnule Preşedinte, mă bucur că vizita noastră a început atât de bine, de abia aştept să văd ce va urma, aştept cu nerăbdare şi cu plăcere toate acele întâlniri interesante programate, doresc să vă transmit dumneavoastră că am venit ca prieten şi că voi pleca ca prieten. Prietenii se ascultă unii pe alţii, se ajută reciproc şi cred că aşa va trebui să fie şi în viitor.
Vă mulţumesc!”
Întrebări din partea reprezentanţilor mass – media:
Jurnalist: „O întrebare pentru dumneavoastră, domnule Președinte Iohannis. Amândoi ați menționat NATO și, cu câteva săptămâni înainte de Summitul de la Varșovia, a existat o afirmație a Ministrului de Externe Steinmeier, care a făcut vâlvă și a creat neliniște. A vorbit despre zona de Est a frontierei. Cum vedeți în România astfel de afirmații? Se consideră România părăsită într-o astfel de situație? Considerați că trebuie întărită poziția NATO aici, în această parte a Europei?”
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „În primul rând, dați-mi voie să vă spun că nu ne simțim lăsați singuri, dimpotrivă, ne simțim foarte bine sprijiniți de aliații din NATO. Nu voi comenta spusele domnului Ministru Federal de Externe Steinmeier, domnia sa va clarifica această poziție și, cu siguranță, diplomații germani vor duce mesajul clarificator mai departe. Însă, este evident că la Summitul de la Varșovia, NATO va trebui să ia niște decizii care, pe de-o parte, sunt foarte clare, pe de altă parte, e nevoie de decizii care definesc NATO pentru viitor.
Cu siguranță, este important, și am subliniat acest lucru de fiecare dată, că noi, din flancul estic, așteptăm de la aliații noștri să fim considerați aliați egali, să fie considerat întregul flanc estic important pentru NATO și să existe o abordare și o consolidare echilibrată a flancului estic. Evident că nu dorim acest lucru în detrimentul flancului sudic, dar dorim să se aplice două principii pe care le folosește NATO în ultima vreme tot mai des în explicații. Unul este principiul de bază al NATO, „28 pentru 28”, iar celălalt este principiul apărării „360 de grade”, adică se acordă importanță întregului spectru de amenințări posibile.
Jurnalist: „Aș vrea să vă întreb dacă poziția exprimată de Ministrul de Externe german va fi susținută și la Summitul NATO de la Varșovia și cum vede Germania inițiativa de a găzdui o brigadă multinațională și ideea unei prezențe navale consistente la Mare Neagră.”
Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck: „Referitor la ultima întrebare, legată de Regiunea Mării Negre, aș dori să fiu reținut. Așa cum spuneam mai înainte, nimeni nu trebuie să creadă că politica germană este una care neagă evidența. Nu vreau, desigur, să mă eschivez, însă Guvernul german își asumă responsabilitățile declarate și asta fără niciun fel de rezervă. Când politicieni de vârf fac declarații și se gândesc cam cum am putea crea un climat al discuțiilor mai favorabil, mă refer la relația cu Moscova, nu înseamnă că, concomitent, ne-am îndepărta de ceea ce înseamnă tratatele pe care le-am semnat, lucru de la sine înțeles de noi, germanii.
În ultimele săptămâni, în ultimele luni, am demonstrat că securitatea partenerilor din Estul Europei este foarte importantă pentru noi. Germania va juca în viitorul apropiat un rol foarte important militar în Lituania și, sigur, în cadrul propriei funcțiuni este parte a strategiei pentru partenerii noștri estici. Vă rog să vedeți lucru acesta în contextul celor exprimate de colegii mei politicieni. Nimeni, nici în sud, nici în est, nu ar trebui să aibă îndoieli legate de capacitatea și funcționabilitatea alianței NATO.
S-ar putea ca, din când în când, să existe enunțuri diferite dintr-o parte sau alta, dar cu toții de ce avem NATO, de ce suntem și trebuie să fim prompți atunci când este nevoie să ne apărăm. Trebuie să aveți încredere, noi, germanii nu vom pune sub semnul întrebării acest lucru.”
Jurnalist: „Domnule Președinte Iohannis, domnule Președinte Gauck, vorbeați de situația corupției. Chiar dacă există succese, realizări în acest domeniu, se pare că uitându-ne la ultimele rezultate ale alegerilor, lucrul acesta nu a ajuns până la urechile cetățenilor. O întrebare personală: domnule Gauck, spuneați ieri într-un interviu, care este părerea dumneavoastră legată de o prelungire a mandatului dumneavoastră, ați fost mai întâi în Polonia, acum întreprindeți o altă călătorie, credeți că sunteți mai dispus acum să parcurgeți astfel de călătorii față de cum erați înainte?”
Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck: „Referitor la ultima întrebare, la o distanță de jumătate de an de la preluarea mandatului găsisem deja formula în care îmi doresc să duc la bun sfârșit acest mandat, fără să mă interferez cu competențele altor organe de stat și cu, totuși, cu acel grad de recunoaștere al activității mele. Am aceeași poziție și este aceeași poziție cu care am fost atât la Varșovia, dar și în China sau în alte locuri, este aceeași poziție cu care vin și aici, la dumneavoastră, în România.
Prima parte a întrebării care se referea la constatarea precum, lucru care i-a mirat pe mulți oameni în Europa, că rezultatul alegerilor comunale s-a finalizat în așa mod încât cei care au câștigat sau mulți dintre ei aveau totuși probleme cu corupția. Sigur, nu reușim câteodată să înțelegem acest aspect. Am avut un schimb de informații în cadrul căruia am realizat și am constatat împreună că mentalitățile au nevoie câteodată de mai mult timp, atunci când ele se schimbă.
Speram în anul 1990 ca să înceapă o nouă epocă, să înceapă o nouă societate de democrați desăvârșiți și cred că a fost, totuși, o părere destul de optimistă. Dată fiind lentoarea cu care mentalitățile se schimbă, câteodată, legăturile mentale ale oamenilor atunci când este vorba de vreo dezbatere intelectuală, sunt greu de înțeles.
De aceea, oamenii îi aleg pe cei de la care ei se așteaptă ca, după alegeri, să le meargă mai bine decât le mergea înainte. Oamenii nu întreabă care sunt standardele de anticorupție valabile pentru țări dezvoltate din punct de vedere democratic, în baza unui discurs politic corect, oamenii nu își pun astfel de întrebări.
Ei se întreabă pur și simplu: „ce este bun pentru mine? ce se schimbă pentru mine mâine?”. Și așa își iau oamenii deciziile, ne place ori nu ne place. Lucrul acesta s-a văzut și la alegerile locale din România, situația este relativ volatilă, lucrurile se pot schimba însă schimba la următoarele alegeri, la cele parlamentare. Ori așa este atunci când trăim într-o societate liberă”.
Președintele României, domnul Klaus Iohannis: „Lupta anticorupție este o luptă extrem de dificilă și complicată pentru România. Este o luptă care nu se desfășoară doar în planul justiției, ci sper să se desfășoare și în planul mentalităților, doar că justiția poate să lucreze relativ mai repede decât se pot schimba mentalitățile. Este foarte complicat pentru societatea românească de a urmări de ce anumite faze ale luptei anticorupție se petrec într-un fel, dar toate aceste chestiuni nu sunt motive de șovăire, vom continua neabătuți lupta anticorupție, fiindcă această luptă este vitală pentru România. Doar o clasă politică care s-a reformat poate să fie garantul pentru o dezvoltare democratică sănătoasă și pentru o economie sănătoasă în România.
În acest sens, cred că nu trebuie supraevaluat faptul că, în unele situații, și trebuie să recunoaștem, foarte punctuale, anumiți politicieni care au anumite probleme cu legea, au fost aleși la alegerile locale. Eu sunt convins că există un sprijin larg al alegătorului român pentru lupta anticorupție și, în acest sens, cu siguranță, vom vedea rezultatele și în plan electoral.”
Jurnalist: „Ați susținut de-a lungul timpului în mod constant necesitatea menținerii sancțiunilor economice împotriva Rusiei câtă vreme Rusia nu va îndeplini în totalitate obligațiile sale în baza Acordurilor de la Minsk și nu-și va revizui comportamentul agresiv. Noi considerăm acest lucru în Estul Europei pentru că plecăm de la premisa ce ne-a învățat istoria, că Rusia profită de orice slăbiciune, de orice neclaritate. Care este poziția Germaniei?”
Președintele Republicii Federale Germania, domnul Joachim Gauck: „Poziția Germaniei, așa cum am înțeles din partea Cancelarului și din partea Ministrului de Externe, este că noi ne dorim în continuare cu fermitate ca Acordurile de la Minsk să fie respectate. Iată de ce nu există niciun motiv de îngrijorare majoră.
Dacă citim textele Ministrului german al Afacerilor Externe, veți înțelege că nu este vorba de a ne distanța de cele stipulate prin acordurile încheiate anterior. Partea germană este, la rândul ei, cea care, alături de partenerii săi, s-a luptat pentru existența și încheierea acestor Tratate de la Minsk. Când la prima încercare nu am reușit, am reluat eforturile și, iată, deci, am reușit să finalizăm acest Acord. Este vorba de un conflict care pare greu de a fi rezolvat. Trebuie să parcurgem pași mici, dar vizibili, trebuie să ne gândim care sunt acești pași și nu este însă vorba de pași care neagă într-o oarecare măsură cele stipulate la Minsk. Am căzut oarecum în această situație ingrată de a explica poziția Guvernului german, însă nu am făcut nimic altceva decât să prezint ceea ce și eu la rândul meu am citit în presă.
Deci, nu pot decât să explic acest lucru așa cum îl văd eu, fără să divulg vreun secret de stat. Gândiți-vă la ce spuneam mai înainte. Germania nu fuge. Germania se află pe o cale în care își propune să participe la creionarea unei situații. Lucru acesta este important de știut. Nu trebuie să ne dorim neapărat să păstrăm niște lucruri care au fost într-un fel sau altul stipulate”.
