Liviu Dragnea : “Astazi, cand ajung la partid, o sa o inregistrez si demisia va deveni efectiva”, a declarat Dragnea, adaugand ca “partidul, cand se va intalni in CEX saptamana viitoare, daca vor hotara sa ii ajut in continuare sa se foloseasca de experienta si expertiza mea, o sa ii ajut.”

“Nu cred ca este in regula ca eu sa fiu presedinte executiv cu aceasta condamnare. (…) Am reactionat la un fapt, foarte simplu. (…). Nu mai pot ocupa aceasta functie, in opinia mea”, a adaugat Dragnea

10 COMMENTS

  1. 25 de ani de la primele alegeri nu chiar atât de libere:
    Traian Băsescu sărbătorește astăzi victoria împotriva a 8,5 milioane de votanți,vi și morți
    Pentru a anula această Victorie a lui Băsescu împotriva votului,tinerii rămași vor trebui să voteze de la 16 ani pentru a se obișnui cu votul,pentru ce se folosește și pentru a-l folosi

  2. Vanzandu-ne zi lumina neincredere, unii in justitie si in presedinte, altii in guvern si prim ministru, in politie, ministere, sindicate, armata, neincredere in toate institutiile statului vanduta zi lumina pe toate posturile asa zise de stiri, finalmente se propaga neincrederea generalizata, neincrederea tuturor in toti!

    Dupa aceea, culmea e ca pretindem ca fiind foarte mirati, cand vedem ca toti romanii au devenit foarte agresivi, atacandu-se intre ei in spatiile media, dand cu cutitul pe strada, batandu-se in intersectii, injurandu-se si carandu-si cu nemiluita sudalme unii altora! Propagandu-se zi lumina neincredere prin toate mijloacele, chiar nu ne duce mintea sau la ce ne-am putea astepta sa rezulte?!

    Televiziunile private este normal sa nu fie interesate care este rezultanta, pentru ca ele au doar interesul sa isi vanda marfa si sa-si scoata pretul de vanzare la reclame! Totusi, ce vrem sa facem si inspre ce ne indreptam?!

    De ce am putea propaga zi lumina in toate partile neincredere sociala?! De nenorociti ce suntem, poate?!

    Toata stima si consideratia! ‘Traiti!

    • si cam ce a furat dragnea? probabil ca nu ai bine definita notiunea de furt. din citirea sentintei ( nu a motivarii ca nu a aparut inca) ae spune ca a obtinut foloase necuvenite din indemnarea romanilor sa iasa la vot!!!??? pai asta spune ca trebuie sa faca un politician atat constitutia cat si legea partidelor. infractiune e atunci cand impiedici oamenii sa voteze, asa cum au facut basistii. deci ce a furat? daca nu stii despre ce scrii n-ar fi mai bine sa te abtii?

      • Si-a furat propria identitate, el fiind de meserie inginer de transporturi de fapt. Asa incat, nu este vinovat ca s-a dat drept vice-premier, ci mai degraba ca a vaduvit transporturile patriei de expertiza lui profesionala de exceptie in domeniu. Pariu ca nu stiai! Nu?!

        P.S.: Nu iti mai ridica singur carlige la fileu! Pentru ca daca te pricepi la vorbe, ele pot fi intoarse in fel si chip, iti dai seama! Bafta!

  3. EXPERTÍZĂ, expertize, s. f. 1. Cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală ori a părților, asupra unei situații, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluționarea cauzei. ♦ (Concr.) Raport întocmit de un expert asupra cercetărilor făcute. 2. (Med.; în sintagma) Expertiză medicală = a) stabilire, în urma unui examen medical, a capacității de muncă în condițiile solicitărilor fizice și psihice din diferite profesii; b) consultație sau autopsie efectuată de medicul legist în cazuri de rănire, accident, viol, otrăvire, omor etc. – Din fr. expertise.

    Domnule Dragnea si toti cei care folositi aceasta expresie in mod gresit, incercati s-o inlocuiti cu alte expresii pur romanesti.

    • Bai @Anonim: Bine ma, pe-aici tb. sa pui si ghilimele, ca e pe basculare daca nu faci asta, nu mai intelege prostu’ ca ai spart-o in vanghelioane! Oricum, e bine ca te dai cu copy/paste!

      P.S.: Am zis eu ca pe-aici sunt numai indivizi care inteleg exprimarea numai la modul propriu, ‘telectuale!

      – “expertiza”: DEXI (Dictionarul Explicativ Ilustrat , 2007) – “aptitudine, pricepere, competenta, experienta pe care o are cineva intr-un anumit domeniu de activitate”.

    • Ia ba, @Anonimule, ca sa te duci direct in anonimatul tau, si sa nu mori prost! Ia de la Romania literara – Revista Uniunii Scriitorilor din Romania, ca tu altfel nu stii sa citesti in limba romana decat daca dai cu cautare pe internet! Habar nu ai de capul tau!

      Păcatele Limbii:
      Expertiză de Rodica Zafiu

      Între calcurile semantice din engleză, unele (de exemplu a aplica sau locaţie) trezesc reacţii, comentarii, enervări, nu numai din partea specialiştilor, în vreme ce altele trec neobservate şi sunt acceptate rapid (am mai vorbit de asemenea cazuri, între care se distinge dedicat, folosit tot mai adesea cu sensul “pasionat” sau “specializat”). Un cuvânt din cea de-a doua categorie pare a fi expertiză, care a ajuns să fie folosit, în anii din urmă, cu un sens destul de diferit de cel tradiţional, înregistrat în dicţionare. Cauza mai generală a schimbării este trecerea de la modelul francez la cel englez: un cuvânt împrumutat mai demult din franceză este “reîmprumutat” din engleză, cu alte sensuri. Forma românească nu se mai modifică, dar sensurile mai vechi şi mai noi intră în concurenţă. Condiţia este, desigur, ca termenul englezesc să fie de sursă latină sau/şi din franceza veche şi să-şi fi dezvoltat în timp, prin evoluţie internă, sensuri noi.

      Substantivul expertiză, provenind din franţuzescul expertise, este definit în DEX ca o “cercetare cu caracter tehnic făcută de un expert, la cererea unui organ de jurisdicţie sau de urmărire penală ori a părţilor, asupra unei situaţii, probleme etc. a cărei lămurire interesează soluţionarea cauzei”. Exemplele de folosire cu acest sens – propriu limbajelor de specialitate – sunt numeroase, ilustrând diverse tipuri de examinări: “expertiza contabilă reprezintă controlul registrelor, conturilor şi actelor justificative ale unei societăţi” (socecc.ro); “comisiile judeţene de expertiză medicală” (dgaspcdolj.ro); “raportul de expertiză psihiatrică” (e-juridic.ro); “ce este o expertiză tehnică a clădirii?” (inforisx.incerc2004.ro) etc.

      Or, dincolo de acest sens, tradiţional (atestat în română pe la mijlocul secolului al XIX-lea), cuvântul e destul de des întâlnit în ultima vreme şi cu înţelesul de “competenţă”, “pricepere” (proprie expertului într-un anumit domeniu): “candidatul trebuie să furnizeze documente care să ateste expertiza sa în activităţi care contribuie la îndeplinirea obiectivelor programului Socrates” (edu.ro); “CIMEC este partener în alte proiecte naţionale în curs de pregătire pentru platforme tehnologice în domeniul culturii, fiind singura instituţie culturală care are expertiză în domeniu” (cimec.ro); “Seriozitatea şi expertiza sunt atuurile pentru un nou mandat în Parlamentul European” (Servus, 10.04.2009); “C. Voicu consideră că are expertiza necesară pentru funcţia de ministru de Interne” (Realitatea românească, 29.09.2009). Adesea, pare să se producă chiar o apropiere între expertiză şi experienţă (stări asociate, desigur, prin logica acţiunilor), care face ca expertiză să intre şi mai uşor în anumite construcţii ale limbii vorbite: “Ce spune dânsul presupun că e foarte corect, eu n-am expertiza necesară pentru a valida ceea ce a spus dânsul” (Antena3, 7.04.2009); “Eu am expertiză în domeniul hoţiilor, băăăă…” (ziarulgorjului.ro).

      Noul sens din română este, evident, rezultatul unui calc semantic, al unei transpuneri a substantivului englezesc expertise. Acesta, vechi împrumut din franceză, are în engleză sensul curent “great skill or knowledge in a particular field” (The Concise Oxford Dictionary, 1999).

      Unele pagini traduse din internet (cu text paralel) lasă să se vadă foarte bine copierea sensului: secvenţei subliniate în textul românesc – “are specialişti în domeniul retailului şi în domeniile conexe şi înglobează vasta lor expertiză într-un cadru comun” (ece.com) – îi corespunde în versiunea engleză formularea “this wide-ranging expertise”.

      În franceză, sensul fundamental al cuvântului expertise (derivat din expert, la rândul său de origine latină) a rămas cel care a fost exportat şi în română (“procédure par laquelle on confie ŕ un ou plusieurs experts le soin de donner un avis sur les éléments d’un différend”; “analyse faite par un spécialiste mandaté”, Trésor de langue française informatisé, atilf.atilf.fr). În spaţiul internetului pot fi descoperite şi în franceză calcuri recente după engleză, dar ponderea lor e redusă şi exemplele provin, în genere, din pagini comerciale traduse fără prea multă atenţie şi grijă pentru stil: “consul­tance technique dans notre domaine d’expertise” (jcp-c.net).

      Care e atitudinea vorbitorilor obişnuiţi şi a specialiştilor în faţa unui astfel de calc? Cum am mai spus şi altă dată, condamnarea sa în numele unui purism tradiţionalist ar fi exagerată, pentru că tradiţia e recentă şi destul de şubredă. Se poate justifica o luptă îndârjită pentru a păstra sensurile împrumutate într-o primă etapă, acum un secol, şi a le respinge pe cele împrumutate în ultimul deceniu? Destul de greu, mai ales că fidelităţii faţă de sursa franceză i se opune faptul că engleza e cunoscută şi folosită mult mai intens de noile generaţii. Se sporeşte astfel polisemia cuvintelor, cu un risc de ambiguitate destul de mic (pentru că diferenţierea se face prin selecţia contextului). Până una-alta, e totuşi firesc şi ca folosirea sensurilor calchiate să fie simţită ca supărătoare: un abuz faţă de obişnuinţele noastre, o deviere faţă de ceea ce considerăm a fi proprietatea termenului. Calcurile semantice au această caracteristică: sunt su­părătoare pentru unii (între care mă număr, deocamdată, în cazul lui expertiză; dar fiind conştientă de subiectivitatea acestei atitudini), fireşti pentru alţii; cu mari şanse ca supărarea celor dintâi să treacă odată ce se obişnuiesc cu inovaţia. De altfel, un pas hotărâtor a fost făcut: dacă Noul dicţionar universal (NDU, 2006) nu acceptă noul sens, Dicţionarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007) îl înregistrează (“apti­tudine, pricepere, competenţă, experienţă pe care o are cineva într-un anumit domeniu de activitate”), indicând şi etimologia multiplă: din franceză şi engleză.

      Sursa: http://www.romlit.ro/expertiz

      P.S.: Am o rugaminte, cand mai iesi pe strada, sa nu uiti sa iti iei umbrela ca sa fii sigur ca nu te ploua in gat! Pa, pa!

  4. Unde nu-i cap, e vai de picioare, spune-o vorbă din popor, valabil pentru orice cetăţean politician sau nu, care nu acceptă sau evită moralitatea, demnitatea, onoarea şi respectul.

Leave a Reply