Home Articole Efectul devastator al unui razboi declansat asupra Romaniei de azi

Efectul devastator al unui razboi declansat asupra Romaniei de azi

2161
2

Multumesc realizatorului de radio Nicu Popescu pentru aceasta dezbatere placuta si utila : “Euroatlantica” –   RADIO ROMÂNIA ACTUALITATI (7 mai, ora 21:05)

Realizator: Doamnelor si domnilor, buna seara! La microfon Nicu Popescu. In laboratoarele de pe intreg mapamondul se incearca de o buna bucata de timp gasirea unui remediu la pandemia #COVID-19. Pe de o parte, #medicamente contra noului #coronavirus SARS-CoV-2, pentru a vindeca oamenii imbolnaviti si pe de alta parte, crearea unui #vaccin care sa previna infectarea cu acest agent patogen. Aparitia lui a determinat intrarea, practic, a intregului mapamond intr-o vrie din care acum cauta cu infrigurare sa iasa. Si dupa cum constatati cu totii, este foarte greu, pentru ca au fost atinse lucruri esentiale pentru oameni, fiinta umana fiind prin excelenta una sociala. Oameni au fost izolati in case, fara activitati economice, sociale, culturale si sportive, fara transporturi. Dar daca ar fi sa luam cifrele seci, cum sunt cele ale Universitatii Johns Hopkins din Statele Unite, centralizate in cursul serii, ele arata cam asa: peste 3.784.000 de pacienti confirmati infectati cu SARS-CoV-2, cu peste 264.000 de decese. In Statele Unite, peste 1.231.000 de confirmati, peste 220.000 in Spania, peste 214.000 in Italia, peste 202.000 in Marea Britanie, peste 177.000 in Rusia, 174.000, Franta, 168.000, Germania, peste 131.000 in Turcia, peste 127.000 in Brazilia, peste 103.000 in Iran – tari mari, cu populatie numeroasa, cu un mare potential economic. La noi in tara, 14.499 de persoane infectate, 6.144 declarate vindecate si externate, 886 de decese. De la inceputul pandemiei, in special din statele democratice occidentale si in primul rând din Statele Unite, s-a facut apel la o foarte mare grija in legatura cu informatiile vehiculate si a fost atentionata populatia asupra fenomenului de #fakenews, stiri false, care isi gasesc loc in aceasta perioada. Cum informatia – nu-i asa? – se spune ca inseamna putere si deci, securitate si siguranta, de la cea personala la cea statala, incercam sa deslusim aceste aspecte ale fenomenului de fake news atât din punct de vedere, teoretic, cât si practic, cu doi invitati: doamna profesor universitar doctor Alina Bârgaoanu, decan, Facultatea de Comunicare si Relatii Publice de la SNSPA. Buna seara, doamna decan!

Alina Bârgaoanu: Buna seara! Si multumesc pentru invitatie!

Realizator: Si domnul #RaduTudor, jurnalist si analist politico-militar. Buna seara!

Radu Tudor: Buna seara, dle Popescu, multumesc pentru invitatie!

Realizator: Doamna decan, am o prima intrebare pentru dumneavoastra. Se poate explica de ce s-a incercat si se incearca in aceasta perioada, in care lumea ar trebui sa puna umarul sa caute medicamente, vaccinuri, se lanseaza si se propaga atât de multe informatii false?

Alina Bârgaoanu: Primul – am ascultat cu mare interes introducerea foarte buna pe care ati facut-o la emisiune, chiar va felicit. Nu este un compliment gratuit, ci este o apreciere sincera. Si ati facut trimitere la faptul ca inca de la inceputul pandemiei au fost transmise mesaje oficiale cu privire la faptul ca #pandemia este insotita, pas cu pas, de infodemie, adica, de un adevarat bombardament informational sau mai degraba dezinformational, care amplifica pandemia, ii schimba contururile. Acum am ajuns chiar intr-o situatie in care nici nu mai stim când a inceput pandemia. Cu siguranta, pandemia va trece, adica aspectele medicale probabil ca se vor estompa, dar estimarea mea este ca #infodemia va ramâne, chiar se va amplifica. Era, cred, ca de asteptat, pentru ca de ceva timp, planeta, Uniunea Europeana, relatia transatlantica, #SUA, chiar, sunt confruntate cu aceasta problema a dezinformarii din mediul digital, sau, ca sa nu o etichetam din prima drept dezinformare, cu schimbari majore in ecosistemul de informare. Am in vedere explozia uluitoare a platformelor digitale, am in vedere faptul ca informatia circula instantaneu, intr-o maniera virala, fara a fi verificata de nimeni, am in vedere faptul ca presa mainstream – si ma bucur ca domnul Radu Tudor va avea o interventie – este si ea o victima a acestei ascensiuni uluitoare a platformelor digitale. Inca o data, sunt fenomene mult mai vechi, mai vechi insemnând – acum mi se pare vechi, dar ele sunt relativ recente – de aproximativ doi, trei, poate cinci ani, iar in criza s-a intrat cu toate aceste slabiciuni structurale, comorbiditati, cum le-am numit eu intr-un articol.

Realizator: Radu Tudor, spune-mi, te rog, când ti-ai dat seama, legat de problematica COVID-19, ca lucrurile au, asa, o tenta si subversiva, daca putem sa o numim?

Radu Tudor: Ca sa fiu foarte sincer – si salutând-o pe dna profesor Alina Bârgaoanu -, in momentul in care am vazut primele postari ale domniei sale, insistente si binevenite, in legatura cu #infopandemia, am corelat câteva dintre elementele pe care ni le-a semnalat si fost ca niste becuri aprinse in toata casa. Am reusit sa vedem la lumina toate problemele care apar. E mai mult decât necesar demersul zilnic pe care il face doamna profesor Bârgaoanu si cred ca astfel de elemente tin de trezirea unor tari, trezirea unor natiuni care se pot afunda pe nesimtite intr-un abis extrem de periculos. De ce spun lucrul acesta? Pentru ca acest razboi imens, cum a fost definita lupta impotriva pandemiei de coronavirus, este un razboi. Organizatia Mondiala a Sanatatii a spus: suntem in #razboi. Se suprapune peste un alt razboi, care exista deja si care se manifesta intr-un mod de extrem de virulent si aici, in #România. Ma refer la razboiul #hibrid, in toate dimensiunile sale. O componenta esentiala a razboiului hibrid o reprezinta manipularea, o reprezinta campaniile de fake news, pe scurt, niste minciuni foarte bine ticluite, amestecate cu sferturi sau cu jumatati de adevar, dar care au o singura tinta, dle Popescu si stimata doamna profesor Bârgaoanu – si anume, zapacirea mintilor, care sunt si asa agresate de tot felul de probleme zilnice, de spaima ca aceasta pandemie i-ar putea lovi si pe ei si un creier agresat este mult mai vulnerabil in fata unor astfel de manipulari. E de datoria noastra, in primul rând, sa o spunem cât se poate de clar ca institutiile media clasice, traditionale, recunoscute pe plan national si international sunt cea mai buna resursa de informatii clare, verificate, venite de la autoritati sau din surse care confera incredere, nu de ieri, de azi, ci dintotdeauna. Mediul online este cel care, din pacate, neavând niste reguli clare, rostogoleste si impinge, forteaza, inclusiv institutiile traditionale mass media, mainstream, sa preia sau sa fi tentate sa smulga din acest, sa spunem, domeniu de audienta al stirilor mai putin verificate, al informatiilor care sunt plasate cu un anumit interes geostrategic sau chiar al minciunilor sfruntate spuse de unii si de altii despre medicina, despre stiinta, despre evolutia omului, despre civilizatia umana. Este un amestec extrem de periculos si de toxic de minciuna care incearca sa arunce la lada de gunoi a istoriei tot ceea ce am capatat noi ca evolutie umana, sa zicem, in ultimii 150 de ani, de la vaccinuri pâna la evolutia telecomunicatiilor, care sunt astazi, iata, cruciale pentru salvarea de vieti, prin teleconferintele pe care le fac medicii români cu medicii din Statele Unite sau din Italia, de exemplu. Si aici mai putem da multe argumente. Dar cred ca o institutie atât de solida cum este Radio România si toate celelalte institutii mass media au in momentul de fata o responsabilitate mult mai mare decât in ultimii 30 de ani pentru a explica populatiei ca nu trebuie sa creada tot ce vede si ce aude si trebuie sa se indrepte acolo unde increderea a existat dintotdeauna.

Realizator: De fapt, nu pot decât sa completez ce spuneati, si doamna profesor, si tu, Radu Tudor, ca noul raport al Uniunii Europene de Radio si Televziune, EBU, arata ca radioul si televiziunea continua sa fie cele mai de incredere media in toata Europa, fiindca vorbim in primul rând de Europa, iar retelele sociale, sursa cea mai putin credibila in 85% dintre tari. Si ai pomenit de Radio România, Societatea Româna de Radiodifuziune, canalele de stiri ale serviciilor publice sunt in mod special de incredere si sunt datele care vin din tarile democratice in care, bineinteles, sursele de informare sunt extraordinar de largi. Doamna profesor, dar cum putem explica totusi ca oamenii trebuie sa inteleaga de ce trebuie sa-si indrepte atentia catre informatiile difuzate de mass-media MainStream, comparativ cu retelele sociale, ele capatând, cum ati spus si dumneavoastra, si Radu Tudor, o dezvoltare extraordinara, in ultimii ani?

Alina Bârgaoanu: L-am ascultat cu mare placere pe domnul Radu Tudor si evident ca sunt flatata de atentia acordata subiectului. Suntem in dialog constant, din fericire, pe acest subiect. Eu ma bucur in general ca exista acest dialog la nivel de #expert si aceasta era o introducere pentru ceea ce urma sa spun. Eu cred ca oamenii trebuie in primul rând sa-si stapâneasca emotiile. Dezinformarea, fake news-ul, #conspiratiile mizeaza foarte, foarte mult pe emotiile noastre negative. Exista sute de cercetari care arata ca principalul mecanism de viralitare a informatiei in mediul online il reprezinta furia si atunci, eu sunt foarte alarmata de faptul ca, de exemplu, in spatiul public românesc, parca mergem exact pentru a amplifica acest fenomen. Nu as vrea sa elaborez, pentru ca inca suntem foarte la cald, in urma unor intâmplari recente, dar ce as fi vrut sa spun? Eu cred ca principala aparare la care pot recurge oamenii – si stiu ca le cerem lucruri foarte, foarte greu de realizat – este sa incerce sa-si pastreze ratiunea, sa-si pastreze calmul, sa-si gestioneze emotiile. Repet, este un lucru pe care ni-l cerem, este foarte greu si cred ca pentru a avea succes totusi cu aceasta solicitare, cu aceasta rugaminte, pe care o facem la adresa oamenilor obisnuiti, eu cred ca, in primul rând, persoanele aflate in pozitie de leadership, in pozitie de conducere ar trebui sa recurga la aceste mecanisme. Deci, inca o data, principalul mecanism de viralizare a fake-news, a conspiratiilor, a dezinformarii digitale il reprezinta furia. Nu este vorba despre o constatare personala, nu este vorba despre o speculatie, ci este deja vorba despre un rezultat de cercetare consacrat asupra caruia exista un consens. Asta apropo de expertiza si de rezultatele pe care le ofera stiinta. Si comunicarea a devenit o stiinta. Are in spate sute, sute de cercetari. A devenit chiar un fel de matematica. Deci, inca o data, mesajele care mizeaza pe furia noastra, care ne stârnesc aceste reactii viscerale sunt principalele mesaje de care ar trebui sa ne tinem de o parte.

Realizator: Doamna profesoara, banuiec ca tineti cursuri si in aceasta perioada, chiar daca online. Cum le explicati, practic, celor mai cruzi dintre adulti, cei care sunt acum studenti, deci oameni in toata firea, dar la 18-19-20 de ani, cum le explicati acest lucru? Cum reusiti cel putin lor sa le determinati acea formare de a cauta adevarul si de a nu cadea prada impulsurilor de moment?

Alina Bârgaoanu: Din fericire, experienta pe care am avut-o eu cu tinerii este una extrem de fericita, mai ales in aceasta perioada. Studentii cu care am interactionat au dat dovada de exceptionale surse de solidaritate, de empatie. Principala modalitate prin care am reusit sa creez impreuna cu colegii mei aceasta stare de empatie, de solidaritate a fost aceea de a transmite in primul rând mesajul ca ne pasa. mesajul ca suntem impreuna in acest demers, mesajul ca nu suntem perfecti, ca platformele noastre poate nu functioneaza la perfectie. Am recunoscut faptul ca am fost luati pe nepregatite, dar, inca o data, dupa parerea mea, cred ca impreuna cu colegii mei am reusit sa transmitem semnalul ca ne pasa si inca o data, ca nu suntem perfecti, dar tocmai in imperfectiune este o sursa de umanitate. Eu cred ca acest mesaj ne-a adus impreuna si ne-a ferit de foarte, foarte multe excese, pentru ca si studentii, la fel cum suntem si noi, sunt in situatii emotionale destul de imprecise, dar a functionat. Asta eu pot sa garantez ca aceasta reteta, a-ti cunoastre limitele si a arata ca-ti pasa a functionat.

Realizator: Radu Tudor, te-ai intâlnit si in aceasta perioada cu oameni diversi, de la cei politici, pâna la specialisti in domeniul medical, in domeniul securitatii si apararii si asa mai departe. Cu ei cum poti dialoga pe aceasta tema?  .

Radu Tudor: As spune ca, cu cât este gradul de pregatire mai bun si mai serios, cu atât partenerul de discutie este mai  valabil. In mod evident, acest subiect tine nu doar de ceea ce am abordat din punct de vedere medical sau de ceea ce ne ingrijora inainte de aceasta pandemie, ci de valul urias de manipulare antioccidentala, care s-a manifestat in special pe retelele de socializare in #România, si aceasta operatiune extrem de bine planificata dupa invadarea Crimeei de catre #Rusia in anul 2014 si-a aratat roadele in ultimii cinci, sase ani in mediul online.

Realizator: Adica omuletii verzi au intrat pe mediul virtual?

Radu Tudor: Omuletii verzi din mediul virtual. E foarte bine spus, Nicu Popescu si…

Alina Bârgaoanu: Eu cred ca omuletii verzi din mediul virtual au fost inaintea celor care au fost pe teren.

Realizator: Da, dar mediul virtual nu era atât de dezvoltat la momentul acela.

Radu Tudor: E adevarat. Cred ca amândoi aveti dreptate. Nu i-am vazut noi. Ei au reusit sa se infiltreze mai bine. Au fost acolo in adormire si, din pacate, vedem acum o multitudine de site-uri, de pagini care incearca sa rastoarne valorile europene ale României, asa cum reies ele de la Alexandru Ioan Cuza pâna astazi. Ca de fapt ce este istoria moderna a României?  Este un efort imens facut cu sacrificii umane, cu sacrificii politice si economice de a racorda aceasta tara la sistemul de valori al Europei civilizate. Si toate numele importante, de la Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Ferdinand, Ionel Bratianu, toate aceste nume de fapt reprezinta niste perioade de puternic efort national pentru ancorarea României in spatiul european. Vedem aceasta agresiune puternica care vine din Estul apropiat sau din Estul indepartat si dorinta unor mari puteri de a readuce România, Europa de Est in sfera lor de influenta – evident, nu printr-un razboi cald, asa cum au facut-o, din pacate, in trecut, ci printr-un razboi, rece, hibrid, plin de stiri false si de manipulari care ce sa faca…?

Realizator: Care iti incing creierul si nu mai judeci cum trebuie.

Radu Tudor: Exact, foarte bine spus pe scurt. Si, doi: sa genereze o schimbare in mentalul colectiv atât de puternica incât aceasta schimbare, aceasta manipulare, aceste minciuni varsate impotriva Occidentului, impotriva Uniunii Europene, a #NATO, a Statelor Unite sa genereze un rezultat politic, pentru ca pentru ca Estul e pervers, Estul este foarte, foarte bun in a face rau. Ei vizeaza un rezultat. Rezultatul este crearea si aparitia unor forte populiste, extremiste si care sa fie votate de aceste minti zapacite. Pe ei nu ii intereseaza simplul fapt al stimularii nemultumirii si al rautatii, si al frustrarii, si al urii, cum foarte bine spunea doamna profesor Bârgaoanu. Pe ei ii intereseaza rezultatul politic, in asa fel incât aparitia unor partide antieuropene, antioccidentale sa genereze o schimbare dramatica de paradigma geopolitica si de securitate in zona in care ne aflam noi. Discutia cu responsabilii din zona securitatii, cu responsabilii chiar din zona medicala decurge foarte, foarte bine, pentru ca ei inteleg la un moment dat ca un coronavirus actioneaza la fel cu fake news si ceea ce reprezinta campania fake news, manipulare, razboi hibrid este de fapt o pandemie de coronavirus avant la lettre, sub forma unei agresiuni informationale, ceea ce denumeste doamna profesor infopandemie.

Realizator: Si cum putem iesi din aceasta nenorocire, pentru ca coronavirusul e o nenorocire medicala. A atacat societatea, dar infodemia, cum spuneti dumneavoastra, practic ataca constientul si subconstientul fiintei umane.

Alina Bârgaoanu: Sigur, si ataca mai ales emotiile si ataca sau sadeste /neincrederea/, indoiala. Din pacate, noi suntem in România pe un etos anti-institutii care dureaza de foarte mult timp, asa incât pe mine ce ma alarmeaza foarte mult in aceasta infopandemie este evident aceasta componenta a retoricii antioccidentale si sunt de acord ca parcursul de modernizare al României coincide cu dorinta de integrare puternica pe parcursul european. Ce ma alarmeaza poate la fel de mult si chiar corelat cu aceasta o reprezinta ascensiunea mesajelor anti-vaccinare, anti-stiinta, anti-medicina si as spune ca cele doua tipuri de retorici antioccident si anti-vaccinare chiar sunt corelate, si ceea ce ma mai preocupa este faptul ca noi pare ca nu suntem capabili de a ne aseza la aceeasi masa si de a cadea de acord asupra unui numar minim de fapte si de interese. Deci, inca o data, noi putem sa le cerem oamenilor tot ce vrem si, din fericire, eu cred ca oamenii reactioneaza foarte bine la mesajele la calm, mesaje la ratiune, dar câteodata aceste mesaje, acest mesaj la calm intârzie sa apara de la nivelul liderilor.

Realizator: Oare de ce, #RaduTudor?

Radu Tudor: M-a provocat doamna profesor, ca de obicei. Am vazut o reactie intârziata a Comisiei Europene in cazul pandemiei de coronavirus si avem in mod concret exemplul Italiei, acolo unde, simtind ezitarea, miscarea greoaie a Comisiei Europene, as spune o eroare strategica din partea presedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si a echipei sale. #Rusia si #China au simtit aceasta oportunitate si au trimis de urgenta echipaje cu asa-zisi specialisti si cu asa-zise echipamente medicale in Italia. Am avut parte de convoaie cu steagurile Rusiei, care au strabatut jumatate de Italia, din Roma pâna in Bergamo, am vazut.

Realizator: Adica partea cea mai dezvoltata a Italiei, adica nu oriunde.

Radu Tudor: Exact, am vazut o China, care desi are enorm de multe raspunsuri neoferite lumii civilizate pentru aceasta pandemie si pentru ceea ce s-a intâmplat la Wuhan, acum trimite masti si trimite avioane pe ici, pe colo. Si rezultatul care este, doamna profesor Bârgaoanu, domnule Nicu Popescu? Rezultatul este ca in ultimul sondaj de opinie peste 45%, aproape 50% din italieni au o parere buna despre China si despre Rusia si o parere proasta despre Uniunea Europeana. Rezultatul manipularii il vedem, campania de fake news a reusit si, culmea, este si un sindrom Stockolm aici, vedem si o forma de, cum sa spun, de dependenta, ca sa nu zic de indragostire, de agresor. Adica, China si Rusia care au facut enorm de mult spatiului occindental au ajuns, prin niste operatiuni de manipulare si printr-o reactie slaba a Comisiei Europene la drama medicala prin care a trecut Italia, au ajuns la astfel de rezultate. La asta ma gândesc si eu, personal, sunt destul, destul de ingrijorat, aproape pesimist la faptul ca institutiile europene au inteles, de fapt, care este enormul pericol al acestei pandemii. Din punct de vedere medical, mai devreme o sa o depasim cu un numar, din pacate, mult prea mare de morti, cu un efect dramatic asupra economiilor, dar ceea ce reprezinta adevaratul pericol este ca aceasta pandemie sa ne schimbe sistemul de viata, sa ne schimbe, sa spunem, sistemele de organizare, societatile si sa nu cumva sa fim, sa vedem o tentatie din ce in ce mai mare catre autoritarism, catre nationalism, catre populism si de aici nu as vrea sa ma duc la comparatia cu perioada interbelica, pentru ca /…/

Realizator: Dar eu pot sa fac o comparatie cu ce spuneai mai devreme, cum au ajuns extrem de repede, daca tii minte, pe aeroportul din Pristina, in anii ’90. Seamana si…

Radu Tudor: In 1998, exact, cu un desant rusesc al trupelor speciale pe aeroportul /…/

Realizator: Pe aeroport. Doamna profesor, am sa inchei cu dumneavoastra. Dati-ne un mesaj de speranta in 30 de secunde.

Alina Bârgaoanu: Eu cred ca trebuie sa ne pastram in primul rând calmul, trebuie sa ne vedem interesele si inca o data, si in România si in alte parti trebuie in primul rând sa aratam ca ne pasa, trebuie sa aratam si sa dovedim ca avem solutii. Eu cred ca se da acum o mare batalie pentru perceptia privind competenta si performanta, indiferent in ce domeniu s-ar manifesta, fie ca vorbim de domeniul medical sau de domeniul economic.

Realizator: Doamna profesor #Bârgaoanu, domnule #RaduTudor, va multumesc pentru participarea la #Euroatlantica din aceasta seara.

2 COMMENTS

Leave a Reply