Un număr de 20 de consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au adoptat, până în prezent, un memorandum iniţiat de CNS privind înfiinţarea regiunii administrative “Ţinutul Secuiesc” cu statut autonom, conducerea CNS propunând şi celorlalte consilii să procedeze la fel.
Preşedintele Consiliului Secuiesc Sfântu Gheorghe, Gazda Zoltan, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX că până acum 20 consilii locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au adoptat acest memorandum.
Din judeţul Covasna, memorandumul iniţiat de CNS privind înfiinţarea regiunii administrative “Ţinutul Secuiesc” cu statut autonom a fost adoptat de consiliile locale din municipiul Târgu Secuiesc, oraşul Baraolt, respectiv comunele Ozun şi Chichiş.
Gazda a afirmat că a trimis, săptămâna trecută, câte o scrisoare şi celorlalte 133 de consilii locale din secuime care nu au adoptat încă memorandumul, propunându-le să îl introducă pe ordinea de zi.
În iunie, prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, declara că Prefectura a atacat în instanţa de contencios administrativ patru hotărâri ale consiliilor locale, prin care era aprobat memorandumul iniţiat de CNS privind înfiinţarea regiunii administrative “Ţinutul Secuiesc” cu statut autonom, întrucât acestea contravin Constituţiei şi legislaţiei în vigoare.
La rândul său, prefectul de Covasna, Marius Popica, a atras atenţia consiliilor locale, într-o circulară, că nu este în atribuţiile lor să aprobe documente programatice privitoare la politicile statale în materia organizării administrativ-teritoriale a statului sau stabilirea limbii oficiale.
CNS ceruse, în luna februarie, celor 153 de consilii locale din secuime să adopte câte o hotărâre în care să solicite crearea unei regiuni administrative a României, denumită Ţinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care să fie trimise apoi inclusiv forurilor internaţionale.
Potrivit proiectului de hotărâre pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau să solicite Parlamentului şi Guvernului să respecte toate angajamentele internaţionale ale României adoptate în domeniul protecţiei minorităţile naţionale.
De asemenea, consiliile locale urmau să solicite crearea unei regiuni administrative denumită “Ţinutul Secuiesc”, care să aibă statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor administrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local.
De asemenea, în proiectul pe care CNS îl propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca în unităţile teritorial-administrative în care ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte zece la sută, limba acesteia să fie recunoscută ca limbă oficială, având acelaşi statut ca limba oficială a statului.
PS : De ceva timp, tot avertizez in legatura cu filiera Budapesta-Moscova in efortul de a destabiliza aceasta tara. Poate cineva, un oficial roman, un serviciu cu vreo analiza, un reprezentant al unei institutii de stat recunoaste si avertizeaza in legatura cu aceasta filiera. Si pericolul pe care-l reprezinta renasterea in forta a gruparilor extremiste maghiare in paralel cu situatia dramatica din Ucraina.
