Home Articole Guvernul si-a pus magistratii in cap !

Guvernul si-a pus magistratii in cap !

2840
4
SHARE

Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România i-au solicitat premierului Sorin Grindeanu, printr-o scrisoare comună pe data de 1 iunie 2017, să revină asupra Hotărârii de Guvern propusă de ministrul justitei Tudorel Toader, având ca obiect pretinsă ‘desecretizare’ a arhivei SIPA, și să-i solicite ministrului Toader ‘publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de miniștri și oricăror alte înscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive’.

Iata conținutul întregii scrisori:

1 iunie 2017

Domnului Sorin Grindeanu

Prim-ministru al României

Ref: Hotărâre de Guvern privind arhiva SIPA

Stimate domnule prim-ministru Sorin Grindeanu,

Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Magistraților din România va solicită să reveniți asupra Hotărârii de Guvern propusă de ministrul Justiței Tudorel Toader, având ca obiect pretinsă ‘desecretizare’ a arhivei SIPA, și să-i solicitați acestuia publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de miniștri și oricăror alte înscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive.

Lipsa de transparentă și modul de acțiune al ministrului Tudorel Toader renaște suspiciunile că Guvernul și majoritatea parlamentară care îl susține doresc să folosească arhiva SIPA pentru șantajarea magistraților.

Înaintea oricărei discuții despre soarta viitoare a acestei arhive este important să știm, din documente oficiale, ce s-a întâmplat cu ea în ultimii 12 ani. Cel puțin din datele făcute publice până în prezent, rezultă grave nereguli privind gestionarea acestei arhive.

Numai după ce ministrul justiției va face publice toate documentele privind gestionarea arhivei SIPA — majoritatea având caracter de secret de serviciu, publicarea lor depinzând, așadar, strict de voința ministrului justiției — vor fi suficiente informații în spațiul public care să permită cunoașterea stării acestei arhive în prezent, condiție necesară pentru a pemite o decizie rațională și luată în condiții de reală transparentă cu privire la soarta ei pentru viitor.

În caz contrar, suspiciunile în spațiul public privind potențialul de șantaj al acestei arhive se vor adânci, atâta vreme cât, așa cum rezultă din spusele ministrului Tudorel Toader, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Guvernului vor intra în această arhivă — așa cum au făcut-o de la data desființării SIPA — fără ca magistrații și cetățenii să știe ce au făcut aceștia efectiv în arhivă și fără să aibă vreo răspundere concretă față de activitatea lor.

Reacțiile din spațiul public confirma temerea existența ca nouă comisie instituită de ministrul Tudorel Toader va folosi informațiile din arhivă în alte scopuri decât cele declarate, câtă vreme activitatea comisiilor anterioare nu a fost pe deplin lămurită, iar stabilirea responsabilităților echipelor de inventariere nu a fost clarificată.

Modul de acțiune al ministrului justiției Tudorel Toader contravine flagrant unei cooperări oneste ce ar trebui să existe între Ministerul Justiției și corpul magistraților, câtă vreme ministrul nu a notificat Consiliul Superior al Magistraturii, că acesta să poată emite un punct de vedere cu privire la această Hotărâre de Guvern.

De altfel, pe data de 16 mai 2017, CSM-ul ceruse ministrului justiției exact aceleași clarificări privind activitățile anterioare ale comisiilor care au intrat în arhiva SIPA, lucru pe care atât presa, cât și noi, asociațiile profesionale, l-am cerut de ani de zile.

Amintim aici ca una din problemele ridicate în ‘Memorandumul privind justiția’, document programatic inițiat în 2016 de asociațiile profesionale și adoptat de peste 80% din adunările generale ale instanțelor din țară, a fost tocmai aceea a ‘nerezolvării situației fostului serviciului secret SIPA, care a urmărit și șantajat magistrați’.

Efectul hotărârii pe care vi-o asumați că Guvern, la propunerea ministrului justiției Tudorel Toader — cel puțin așa cum efectele rezultă din declarațiile ministrului, deoarece acesta nu a publicat în prealabil un proiect al hotărârii—, va fi ca informații adunate prin metode securistice, în afara oricărui cadru sau proceduri legale, să poată fi, în acest mod, legitimate și folosite împotriva justiției.

Reamintim că, sub pretextul că va întări ‘combaterea corupției’, Guvernul Năstase a inclus în propriul program de guvernare extinderea atribuțiilor SIPA pentru a garanta ‘caracterul echitabil’ al actului de justiției.

”Asigurarea unei activități de protecție și anticorupție reală, care să garanteze caracterul echitabil al actului de justiție și prevenirea corupției în rândul magistraților, prin extinderea competentelor Serviciului de Informații și Protecție Anticorupție din cadrul Ministerului Justiției’, s-a spus în programul de Guvernare din 2000 al premierului Năstase.

România a fost, probabil, unică tara declarată stat de drept care, în mod asumat, a ‘garantat’ un proces echitabil în justiție nu prin asigurarea unei independente reale a judecătorilor, ci prin acțiunea subversivă și acoperită a serviciilor secrete. Este fără precedent, într-o țară democratică, ‘garantarea caracterului echitabil al actului de justiție’ de către un serviciu secret de informații.

Perpetuarea acestor practici și mentalități de sorginte stalinistă au continuat, sub diverse forme până la celebrul ‘câmp tactic’ din justiție, și în anii ce au urmat Guvernului Năstase, motiv pentru care trebuie să înceteze. Nu ne mai putem permite ca justiția din România să funcționeze sub spectrul serviciilor secrete, așa cum era și în comunism, iar modul în care veți gestiona problema arhivei SIPA va fi semnalul pe care-l dați întregii lumi dacă vă rupeți de trecut sau îl restaurați.

Reamintim că SIPA a fost un serviciu secret înființat în 1991, condus, din 2001, de generali din fosta Securitate comunistă, unii dintre ei deconspirați că au făcut poliție politică.

De asemenea, serviciul avea în componența ofițeri care proveneanu din fosta Securitate comunistă.

Creat inițial cu scopul de a preveni corupția din justiție, SIPA a ajuns să urmărească magistrați și oameni politici folosind metode și practici ale fostei Securități comuniste, cum ar fi strângerea de materiale și informații pentru șantaj.

În 2004, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a arătat că există pericolul că informațiile adunate de SIPA să fi fost folosite pentru a șantaja magistrații și a influența actul de justiție, motiv pentru care s-a luat în considerare desființarea acestui serviciu secret.

Acțiunea ministrului justiției Tudorel Toader are ca efect legitimarea, în 2017, și a acelui tip de poliție politică, dat fiind că transmiterea acelor informații către alte structuri se va face fără a fi foarte clar care va fi filtrul folosit de nouă comisie pentru trierea acestora.

Referitor la arhivă SIPA, atât UNJR cât și AMR au solicitat de ani de zile clarificarea situației acesteia, după cum am arătat în repetate rânduri.

Materialele de presă și documentele făcute publice în această perioadă demonstrează că, din 2006 până în prezent, am avut parte de o lungă acțiune de dezinformare și manipulare a opiniei publice cu privire la această arhivă.

În loc să fi arătat buna-credință, așa cum a spus inițial, ministrul justiției Tudorel Toader arată, prin această acțiune, că ignoră cu totul serioasele probleme legitime ridicate de magistrați cu privire la arhivă SIPA, alegând o soluție ce pare focusata pe preluarea controlului politic asupra conținutului acestei arhive.

O altă problemă extrem de importanta privind arhiva SIPA a reieșit din afirmațiile publice ale fostului ministru al justiției Monica Macovei, care a arătat că au existat procurori și/sau judecători care au fost colaboratori, informatori sau chiar agenți acoperiți ai SIPA. Pentru însănătoșirea sistemului judiciar trebuie să știm numele acestora.

Vă amintim că România nu a avut o lege a lustrației, astfel ca foști agenți și ofițeri acoperiți ai fostei Securități comuniste au continuat să activeze în justiție și după căderea comunismului. Continuarea folosirii acestui tip informatori în rândul magistraților, inclusiv în perioada de tranziție, trebuie obligatoriu lămurită. Acțiunea ministrului Tudorel Toader nu oferă nici o soluție și, implicit, nici o garanție pentru deconspirarea acestora.

Nu în ultimul rând, faptul că această hotărâre de Guvern ar ‘desecretiza’ arhiva SIPA este contrazis de însăși afirmațiile ministrului justiției. Acesta a lăsat să se înțeleagă, în conferință de presa din data de 31 mai 2017, că documentele din arhivă vor fi ‘desecretizate’ astfel încât publicul să aibă acces la ele.

Suntem convinși că o persoană cu pregătirea domniei sale nu putea face confuzie între ‘desecretizare’ și ‘declasificare’. După eliminarea de la publicare a informațiilor private, la care vor putea avea acces numai persoanele în cauză, precum și a informațiilor clasificate, care prin lege sunt exceptate de la accesul liber al publicului, singurele ‘informații de interes public din arhivă SIPA’ la care publicul va avea acces vor fi eventualele foi albe din dosare.

Pe scurt, acțiunea ministrului justiției Tudorel Toader nu doar că nu oferă nici o garanție privind lămurirea problemelor legate de acțiunile și răspunderea comisiilor de inventariere ale arhivei SIPA, dar prin modul său de acțiune, lipsit de transparentă, a renăscut suspiciunile că Guvernul și majoritatea parlamentară care îl susține doresc să folosească arhiva pentru șantajarea magistraților.

SIPA este o ‘pată neagră’ pe justiția din România post-comunista, care trebuie lămurită în mod complet, pe deplin transparent, această condiție fiind obligatorie pentru credibilitatea acțiunii asumate de Guvernul pe care-l conduceți.

Reiterăm, în concluzie, solicitarea să reveniți asupra acestei Hotărâri de Guvern, pentru toate motivele expuse mai sus. Menționăm că vom face uz de toate mijloacele democratice pentru a ne asigura că nimeni, fie oameni politici, partide ori servicii secrete, nu va folosi această arhivă în interese personale sau de grup pentru șantajarea magistraților sau răspândirea de suspiciuni de acest tip.

Uniunea Națională a Judecătorilor din România,

prin președinte,

Judecător Dana Girbovan

Asociația Magistraților din România,

prin președinte interimar,

Judecător Dr. Andreea Ciuca

4 COMMENTS

  1. Ministrul Tudorel e la Sinteza zilei.perorand…
    Acest “good for nothing” ministru.
    Inutil si pagubos.

  2. In concluzie avem o gramada de magistrati care pot fi santajati datorita faptelor lor. Si ei impart dreptatea.

    garbovan e santajabila? poate ne spune si noua cu ce.

  3. Ministrul Toader a fost adus pe post tocmai pentru calitatile de Cunctator pe care le manifesta in vorba si-n faptă si-n orice împrejurare; lumea, desigur, il înjură cat poate, si unii chiar au dreptate sa-i zgâlțâie aroganta de jude “imperucat”(cu peruca, adică, dar daca tot se face abuz de barbarisme, hai sa fac si eu unul) cu care-si tratează nu numai publicul, dar si colegii de breasla mai puțin puși pe “amânări” de cauze ardente decat Înălțimea-Sa. Dar, revenind la Fabius Cunctator, generalul roman care, tot amânând lupta in camp deschis cu Hanibal, a reușit sa-si păstreze intacte armatele până s-au refăcut după dezastrele suferite sub conducerea “impulsiva” a predecesorilor săi, judele Toader pare sa fie singurul “general” in stare sa retragă din “campul tactic”, in oarecare ordine, ce-a mai rămas din contingentele de magistrați autentici/nefăcuți din securiști sau din slugi ale Securitatii, tocmai fiindcă nu se grăbește sa se ia la bătaie cu mercenarii sistemului. Omul e profund antipatic, n-are pic de carisma, e misogin cu asupra de măsura–se vede ca-l scot din papuci judecătoarele șefe de la Asociațiile profesionale, sigure pe ele si foarte elocvente, dar are mare îngăduință fata de soldațoaica de la DNA, madam Koveși, care-i datorează diploma de doctor–dar e omul situației, cel care stie ca nu poate sa atace frontal procurorii, cei mai agresivi dintre securiștii plasați in justitie, atâta timp cât însuși partidul care-l sustine e plin de partenerii de tenis ai lui Maior, Coldea si alte figuri cazone si, deci, tergiversează, o ia pe ocolite, manevrează. Vor ele, judecătoarele de cariera, sa stea in praful arhivelor ca sa sorteze gunoaiele strânse de Securitate intru șantajarea colegilor lor? Poftim, mesdames, eu unul n-am sa plâng cand o sa va mănânce tuberculoza. Asta-i problema, ca judecătorii si procurorii sunt egali ca statut? Idioților! Problema e ca nimeni nu e magistrat in tara asta, cel puțin la vârful ierarhiei, toti sunt “acoperiți”, vai de capul vostru de muieri nebune (de la Asociații) care nu vedeți ca mai intai tre sa se curețe CSM-ul de securiști si-abia apoi putem vorbi de statutul fiecărei profesiuni! Si tot asa, cazon, încuiat, prost vorbitor, judele Toader mărșăluiește neabătut spre spatele frontului, unde stau mercenarii sa vada cine învinge, ca sa treacă de partea cea bună. E o sarcină ingrată si omul si-a asumat-o; personal, as fi fugit ca de Necuratul de-asa retragere “ordonată” printr-o tara unde, atenție! tot tineretul da buluc sa se înscrie la academiile de Informații! Profesorul Toader stie si asta, ceea ce nu-l împiedică sa marsaluiasca. Si nu cred ca va fi “necruțător” cu adversarii, daca si cand ii va învinge (de obicei astfel de generali fara panaș sunt scoși din joc cand încep sa obțină rezultate si unii mai fațosi le iau locul in triumfuri), in orice caz, n-o va da jos pe Luluța nici daca i-o permit circumstanțele: e tipic pentru paternalistii ca d-sa sa încerce a proteja exemplarele nereusite ale speciei asa ca sa nu ne iluzionăm. In schimb, s-ar putea sa șteargă podelele cu vreun “vârf ” al justiției dovedit ca partener de tenis al vârfurilor Securitatii, ceea ce, iarăși, e tipic pentru un jude imperucat (citește: de moda veche) precum dl Toader, mai ales daca respectivul, sau respectiva vor fi suficient de inconștienți încât sa încerce sa-i reziste cu mijloace legale, sa-i însceneze vreun flagrant, de pilda, sau sa-l trimita in judecată cu vreun dosar facut din nimic. Oricum, marșul va dura mult, sa nu ne iluzionăm.

Leave a Reply