Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă de comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson:
”Ştim că vor exista alte provocări pentru Schengen şi trebuie să fim mai bine pregătiţi pentru a le face faţă”.
În scopul consolidării controalelor la frontierele externe ale zonei de liberă circulaţie, Uniunea Europeană se bazează pe desfăşurarea în curs a noului contingent permanent al „FRONTEX”, ce ar urma să ajungă la 10.000 de poliţişti de frontieră şi de paza de coastă în următorii șase ani.
În plus, până în 2023 Uniunea Europeană va face deplin interoperabile sistemele informaţionale pentru înregistrarea intrărilor şi a ieşirilor din spaţiul Schengen. Printre altele, Comisia Europeană a propus, în cadrul reformei sistemului de azil în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor de migranţi.
”Există o proporţie destul de importantă de oameni care intră în UE fără a fi controlaţi, fără a fi înregistraţi; este o sursă de îngrijorare pentru întregul spaţiu Schengen”, a explicat Ylva Johansson, care
intenţionează să prezinte la finalul anului și un ”cod de cooperare poliţienească în UE” pentru a extinde schimbul de informaţii şi speră în adoptarea unei consolidări a mandatului Europol.
Comisarul european a indicat că este angajată într-un ”dialog” cu statele membre care au reintrodus controale la frontiere, subliniind că această măsură trebuie să fie luată ”în ultimă instanţă” şi ”nu trebuie să fie permanentă”.
Multe ţări europene, printre care Franţa, au reintrodus în 2015 controale la frontiere ca urmare a ameninţărilor teroriste şi a crizei cauzate valurile de migranţi.
Și pandemia de coronavirus a dus la controale frontaliere, de această dată din motive sanitare, ceea ce a provocat ambuteiaje de camioane şi probleme de aprovizionare, precum şi perturbarea semnificativă a vieţii cotidiene mai ales a lucrătorilor frontalieri.
Acum, pentru a verifica aplicarea regulilor Schengen, în special controlul frontierelor externe, executivul comunitar doreşte creşterea eficienţei vizitelor surpriză în statele membre, eliminând preavizul de 24 de ore care se aplica până acum.
În total, Spaţiul Schengen reuneşte 26 de ţări cu 420 de milioane de locuitori, dintre care 22 de state membre ale UE şi patru state asociate – Norvegia, Islanda, Elveţia şi Liechtenstein.
Comisia Europeană a susținut încă din anul 2011 aderarea României la Spațiul Schengen. Candidatura Bucureștiului nu a reușit niciodată să întrunească votul Consiliului, din cauza obiecțiilor ridicate de unele state membre, scrie rfi.ro
Spațiul Schengen înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de țări. Eliminarea controalelor la frontierele interne între statele Schengen face parte integrantă din modul de viață european: aproape 1,7 milioane de persoane locuiesc într-un stat Schengen și lucrează în altul. Oamenii și-au organizat viața în funcție de libertățile oferite de spațiul Schengen, 3,5 milioane de persoane tranzitând zilnic dintr-un stat Schengen în altul.
Libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor este în centrul proiectului Uniunii Europene și este esențială pentru redresarea Europei în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19. Prin strategia de astăzi, Comisia face bilanțul provocărilor cu care s-a confruntat spațiul Schengen în ultimii ani și stabilește o cale de urmat care să mențină beneficiile acestui spațiu. Este necesară o acțiune comună la nivelul Uniunii pentru ca statele membre să facă față provocărilor actuale.
Buna funcționare a spațiului Schengen se bazează pe trei piloni: (1) gestionarea eficace a frontierelor externe ale UE, (2) consolidarea măsurilor interne pentru a compensa absența controalelor la frontierele interne, în special în ceea ce privește cooperarea polițienească, securitatea și gestionarea migrației și (3) asigurarea unei pregătiri și a unei guvernanțe solide, inclusiv integrarea tuturor statelor membre în spațiul Schengen. Pentru a încuraja încrederea reciprocă în punerea în aplicare a normelor Schengen, Comisia prezintă astăzi și o propunereCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent de revizuire a mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin mult. Aceasta este una dintre cele mai mari realizări ale UE, dar diversele crize și provocări ne-au arătat că nu putem considera Schengen ca fiind de la sine înțeles. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care garantează că spațiul Schengen poate rezista în timp, care va asigura libera circulație a persoanelor, a bunurilor și a serviciilor, indiferent de circumstanțe, pentru a ne reconstrui economiile și pentru a ieși mai puternici din situații de criză.
Vicepreședintele pentru promovarea modului nostru de viață european, Margaritis Schinas, a declarat în legătură cu acest subiect: Circulația neîngrădită în spațiul Schengen este esențială pentru modul nostru de viață european. Schengen este o mașină bine unsă, dar, ca orice mașină, pentru a rezista în timp, bazele acestuia trebuie consolidate. Astăzi trasăm o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp reziliența spațiului Schengen în fața diferitelor provocări. Desigur, spațiul Schengen nu este complet atât timp cât nu cuprinde toate statele membre. Un spațiu Schengen deschis tuturor va fi mai puternic și mai sigur.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a adăugat: Prin strategia privind spațiul Schengen, prezentată astăzi, vom fi mai puternici în exterior pentru a fi mai liberi în interior. Sistemele informatice de ultimă generație vor contribui la o mai bună gestionare a frontierelor externe, în timp ce consolidarea cooperării polițienești și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontiere. Strategia de astăzi va promova încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că fiecare stat membru își va îndeplini rolul în acest sens.
Strategia are următoarele obiective:
- Asigurarea gestionării eficace a frontierelor externe ale UE, prin constituirea corpului permanent al Poliției de frontieră și gărzii de coastă la nivel european, prin asigurarea interoperabilității sistemelor de informații pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023 și printr-o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. De asemenea, Comisia invită colegiuitorii să adopte rapid propunerea privind noul Pact privind migrația și azilul referitoare la verificarea persoanelor care trec frontiera externă fără autorizație.
- Consolidarea spațiului Schengen pe plan intern, întrucât cooperarea strânsă dintre statele membre în ceea ce privește prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este esențială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include (1) un Cod UE de cooperare polițienească; (2) modernizarea cadrului Prüm pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înmatricularea vehiculelor și (3) extinderea utilizării informațiilor prealabile referitoare la pasageri la zborurile efectuate în spațiul Schengen. Odată adoptat, noul Pact privind migrația și azilul va stabili, de asemenea, o abordare comună a gestionării migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.
- Îmbunătățirea gradului de pregătire și a guvernanței Comisia propune astăzi revizuireaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen (a se vedea mai jos). De asemenea, aceasta va convoca forumuri Schengen periodice pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind situația spațiului Schengen. În cursul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori reziliența spațiului Schengen la amenințările grave prin asigurarea unei coordonări strânse și introducerea garanțiilor necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură luată în ultimă instanță. Comisia va prezenta, de asemenea, un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de „culoare verzi”, care și-a demonstrat utilitatea, pentru traficul neîntrerupt de marfă în cazul unor crize viitoare. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre privind reintroducerea pe termen lung a controalelor la frontierele interne.
- Extinderea spațiului Schengen: Viitorul spațiului Schengen trebuie să fie marcat de extinderea la acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Această extindere va veni în întâmpinarea așteptărilor legitime ale acestor țări, fiind de altfel și o obligație legală pentru ele odată ce, în urma unor evaluări, s-a stabilit că sunt pregătite să adere la spațiul Schengen.
Un mecanism de evaluare revizuit pentru consolidarea încrederii
Pentru a promova încrederea comună în punerea în aplicare a normelor Schengen și pentru a asigura identificarea și remedierea rapidă a eventualelor deficiențe, Comisia propune astăzi revizuireaCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedent mecanismului de evaluare și monitorizare Schengen. Printre modificări se numără accelerarea procesului de evaluare și o procedură accelerată în cazul unor deficiențe semnificative care ar putea pune în pericol întregul spațiu Schengen. De asemenea, se va pune un accent politic mai puternic pe evaluările Schengen, întrucât rezultatele acestora vor fi incluse în raportul anual privind situația spațiului Schengen și vor fi discutate cu Parlamentul European și cu Consiliul. Mecanismul revizuit include o monitorizare sporită a respectării drepturilor fundamentale.
Context
În urmă cu 36 de ani, 5 state membre au convenit să elimine controalele la frontierele dintre ele. În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Normele Schengen necesită o actualizare pentru a le adapta la provocările în continuă evoluție. Pentru a construi un spațiu Schengen mai rezilient, președinta von der Leyen a anunțat în discursul său privind starea Uniunii din septembrie anul trecut că Comisia va prezenta o nouă strategie pentru viitorul spațiului Schengen.
Această strategie se bazează pe consultări ample cu deputații din Parlamentul European și cu miniștrii afacerilor interne reuniți în cadrul Forumului Schengen organizat în noiembrie 2020 și în mai 2021.
