Hotarat lucru, CSM e intr-una din cele mai negre zile ale existentei sale. Propunerile facute catre Parlament socheaza prin sensul contrar ingrijorarilor populatiei si a societatii civile in legatura cu limitarea exceselor de putere si sanctionarea greselilor facute de magistrati.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţine că se impune eliminarea din Constituţie a răspunderii materiale a magistraţilor, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice.
Propunerea CSM se numără printre recomandările de modificare şi completare a iniţiativei legislative pentru revizuirea Constituţiei României, obţinute de MEDIAFAX.
Articolul 52 alineatul (3) din Constituţie stabileşte că “Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii, inclusiv în ceea ce priveşte magistraţii care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau cu gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres, în condiţiile legii”.
În legătură cu acest text de lege, plenul CSM susţine că se impune eliminarea din Constituţie a răspunderii materiale a magistraţilor, urmând ca această problemă să fie reglementată la nivelul legii organice. În caz contrar, arată sursa citată, ar trebui reglementată, tot la nivel constituţional, şi răspunderea materială pentru prejudiciile cauzate de reprezentanţii celorlalte puteri în stat.
Prin urmare, articolul 52 alineatul (3) din Constituţia României ar trebui să aibă următorul cuprins: “Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare”.
“În privinţa statului, sistemul răspunderii obiective este unul adecvat, statul – în calitate de administrator al desfăşurării activităţii sistemului judiciar, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel funcţional şi financiar – fiind responsabil de acoperirea prejudiciilor suferite prin comiterea unei erori judiciare săvârşite prin exercitarea funcţiei cu rea credinţă sau gravă neglijenţă de către un procuror sau un judecător. În schimb, orice răspundere a unei persoane (penală sau civilă delictuală), inclusiv a magistratului, trebuie să aibă la origine ideea de vinovăţie, în speţă fiind vorba despre vinovăţie în exercitarea atribuţiilor de serviciu de către magistrat“, conform CSM.
Altfel spus, precizează membrii Consiliului, răspunderea materială a judecătorului sau a procurorului nu poate fi angajată în mod obiectiv, similar modului în care răspunde statul, ci numai subiectiv, respectiv doar în situaţia săvârşirii de către acesta a unei fapte personale grave, făcută cu intenţia de a produce un prejudiciu, ori în cazul în care acesta a comis o eroare judiciară prin care s-a produs un prejudiciului.
“Eroarea judiciară se referă, în esenţă, la o soluţie asupra fondului cauzei care nu corespunde unei realităţi juridice stabilite ulterior. Această eroare nu se datorează însă, în exclusivitate şi, uneori, nici măcar în parte, activităţii judecătorului sau procurorului. Dintre erorile judiciare constatate recent, unele dintre ele s-au datorat fie faptului că la momentul judecării şi condamnării pentru o anume faptă penală, o serie de probe nu erau accesibile (de exemplu expertiza ADN), fie au fost date în cauză declaraţii necorespunzătoare adevărului, fie s-au descoperit fapte şi împrejurări noi, necunoscute instanţei de judecată la momentul pronunţării soluţiei definitive“, susţin membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, CSM apreciază că este important ca textul privind revizuirea articolului 52 alineatul 3 din Constituţia României să întrunească standardele europene şi să respecte opiniile şi avizele date constant de Comisia de la Veneţia (Comisia pentru democraţie prin drept).
În acest sens, în Raportul Comisiei de la Veneţia se susţine că judecătorii ar trebui să poată fi traşi la răspundere doar în cazul săvârşirii unor infracţiuni; în ceea ce priveşte însă “acţiunile civile îndreptate împotriva lor pentru acţiuni săvârşite cu bună-credinţă în exercitarea funcţiei lor”, ei trebuie să fie protejaţi.
