Christine Lagarde a obținut un nou mandat de cinci ani la conducerea Fondului Monetar Internațional, a anunțat vineri 19 Februarie Consiliul de Administrație al FMI, transmit CNBC și MarketWatch.
Actualul mandat de cinci ani al lui Christine Lagarde expiră în iulie, iar desemnarea sa pentru un nou mandat era practic asigurată, în condițiile în care până în 10 februarie, când a expirat termenul limită pentru depunerea candidaturilor, nu a apărut niciun alt contracandidat.
Primul mandat al lui Christine Lagarde a început în 2011, iar următorul va începe în 5 iulie.
“În ciuda perioadelor dificile cu care se confruntă economia mondială, Christine Lagarde a întărit capacitatea FMI de a-și sprijini membrii săi cu finanțare și consiliere. Ea a jucat de asemenea un rol crucial în revitalizarea relațiilor FMI cu statele membre, inclusiv economiile emergente și statele în curs de dezvoltare”, a afirmat Aleksei Mozhin, decanul Consiliului de Administrație al FMI.
Conform unei tradiții nescrise, care datează de la înființarea Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional, în fruntea Băncii Mondiale a fost numit un american, iar europenii au desemnat persoana de la șefia Fondului Monetar Internațional. Cinci dintre directori generali ai FMI au fost francezi, doi au fost din Suedia și câte unul din Belgia, Olanda, Germania și Spania. Italia și Marea Britanie nu au avut încă un reprezentant care să ocupe această funcție.
Lagarde, fost ministru francez de finanțe, a fost inculpată in 2014 pentru ‘neglijență’ într-o anchetă asupra unui arbitraj privat contestat care a avut loc în anul 2008 între omul de afaceri Bernard Tapie și banca Crédit Lyonnais, transmite AFP.
În Franța, neglijența comisă de către o persoană cu responsabilitate publică este un delict pasibil cu o pedeapsă maximă de un an de închisoare și o amendă de 15.000 de euro.
Întrebată dacă intenționează să demisioneze din fruntea FMI, Christine Lagarde a răspuns negativ. ‘Mă întorc la Washington în cursul acestei după-amiezi’ a precizat Lagarde. Soarta sa depinde însă de Consiliul de administrație al Fondului Monetar Internațional.
În luna iulie 2011, Christine Lagarde i-a succedat în funcția de director general al FMI unui alt francez, Dominique Strauss-Kahn, după ce acesta a fost acuzat de agresiune sexuală la New York.
Christine Lagarde a fost audiată marți timp de 15 ore de magistrații Curții de Justiție a Republicii (CJR), singura instanță judiciară din Franța care îi anchetează și judecă pentru membrii guvernului pentru fapte comise în exercițiul funcțiunii.
‘CJR a decis inculparea mea pe fondul unei simple neglijențe’ a explicat Christine Lagarde într-un interviu acordat AFP în cabinetul avocatului său Yves Repiquet. ‘Am cerut avocatului meu să facă recurs la această decizie pe care o consider complet nefondată’ a adăugat Lagarde.
Inculparea lui Christine Lagarde vine după ce în luna mai directoarea general al FMI a fost plasată de justiția franceză sub statutul de martor asistat, un statut intermediar între cel de martor și cel de inculpat.
Audierile s-au axat pe rolul lui Lagarde în plata a 400 de milioane de euro /520 milioane dolari/ către Tapie, un om de afaceri controversat și apropiat al fostului președinte Nicolas Sarkozy, pe vremea când ea era ministru de finanțe al Franței. Plata a fost făcută antreprenorului Bernard Tapie ca parte a unui proces de arbitraj privat pentru a soluționa un litigiu cu banca de stat Credit Lyonnais asupra vânzării participației la Adidas în anii 1990.
Litigiul dintre omul de afaceri și Credit Lyonnais se referă la o tranzacție ce a avut loc în 1993 când Tapie a vândut către bancă participația pe care o deținea la producătorul german de îmbrăcăminte și echipamente sportive Adidas. Mai târziu, banca a vândut pachetul cu un profit semnificativ, iar Tapie a început o acțiune în justiție susținând că a fost fraudat. În urma judecării cazului într-o comisie de arbitraj, Tapie a obținut de la stat despăgubiri de 420 milioane euro, cu mult mai ridicate decât ar fi putut primi în justiție.
