Legea salarizării are ca obiectiv corectarea disfuncționalităților din sistem, prin aplicarea principiului “la muncă egală, salarii egale”, a declarat, luni, în plenul Senatului, ministrul Muncii, Lia-Olguța Vasilescu.
Vasilescu a reamintit că la Comisia de muncă a fost eliminat articolul referitor la “înghețarea pensiilor speciale, urmând ca o lege separată să stabilească modalitatea de calcul a pensiilor”.
Ea a adăugat că “singura modificare de structură s-a făcut la administrația publică locală, ca prim pas al descentralizării financiare și administrative în sensul că se dă o limită minimă — salariul minim pe economie — și una maximă — salariul viceprimarului sau vicepreședintelui de Consiliu județean, al căror coeficient apare în lege”.
“Urmează ca salariile să fie stabilite în funcție de nomenclator și ierarhie de către consiliile județene și locale, prin hotărâri de consilii județene și consilii locale. Atenție, nu de primari sau de către președinții de consilii județene, ci de consilii locale și județene! Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor și Comunelor au salutat decizia ca prim pas spre descentralizare și autonomie locală autentică”, a explicat Olguța Vasilescu.
Potrivit ministrului Muncii, impactul bugetar al legii este de 32 de miliarde de lei până în anul 2020 și de 43 de miliarde de lei până în anul 2022.
“În ceea ce privește procesele la care ne așteptăm sau nu să apară (…) este aproape imposibil să apară atâtea procese câte sunt la ora actuală, din păcate, în curs la instanțele din România, tocmai din cauza faptului că legea salarizării aflată acum în vigoare are foarte multe neclarități”, a susținut Vasilescu citata de Agerpres.
Proiectul legii salarizării personalului plătit din fonduri publice a intrat luni în dezbaterea plenului Senatului, în calitate de primă Cameră legislativă sesizată.
