Macron o face din ce în ce mai lată

Nu ştiu ce se întâmplă cu preşedintele Franţei Emmanuel Macron, dar prea bine nu e.

După ce ne-a urcat pe pereţi de nervi în primul an de invazie putinistă în Ucraina, mergând la Moscova şi repetând ca o moară stricată că “trebuie să menajăm sensibilităţile Rusiei”, acum a căzut exact în partea opusă. O ţine langa cu trimisul de trupe occidentale în Ucraina.

Pe lângă această mare trăznaie, Macron o face din nou lată şi se întreabă ce securitate vor avea state membre NATO precum România, Polonia sau Lituania dacă Rusia învinge în războiul de invazie din Ucraina. Adică dacă ne trezim cu invadatorii ruşi la frontiera noastră.

Pentru că probabil a fost plecat de pe planetă în ultima perioadă, să-i reamintim lui Macron câteva fapte simple şi clare, aici, pe Pământ. 

1. Occidentalii (ţarile NATO adică) nu trebuie să trimită trupe în Ucraina. Nimeni nu doreşte o confruntare militară între trupele NATO şi Armata Roşie invadatoare. Asta înseamnă – direct şi fără ocolişuri – al 3 lea Război Mondial. 
2. Când se întreabă tâmp ce securitate va avea România dacă dispare Ucraina şi ne vom învecina cu Rusia războinică, lui Macron ar trebui să i se reamintească faptul ca NATO, cea mai puternică alianţa politico-militară din istorie, a desfăşurat 8 Grupuri de Luptă (BG) pe Flancul Estic al NATO. Adică zeci de mii de militari, cu tehnică performantă pre-poziţionată. Pe lângă prezenţa NATO, există o consistentă prezenţă militară americană în Polonia şi România, cu câte o brigadă (3000 militari). Planurile de Apărare ale NATO, activate pentru prima oară în 75 de ani de existenţă, aprobate şi de Franţa, prevăd posibilitatea mobilizării în timp foarte scurt a 300.000 militari NATO, sub comanda SACEUR, pentru mobilizare pe Flancul Estic. Asta se va întâmpla în cazul în care Ucraina va pierde războiul. Nu a 2 a zi după înfrângere, ci cu multe luni înainte vom mobiliza trupele NATO. Dacă va fi nevoie. Sper să nu. Grupul de Luptă al NATO din România e condus de Franţa, ca naţiune cadru. Ce ne transmite Macron, că nu pe putem baza pe ţara lui şi pe Armata Franceză? Dubios mesaj. Generalul Berthelot se răsuceşte în mormânt. Sincer, este a nu ştiu câta oară când Macron dă cu bâta în baltă atunci când se aventurează pe terenul securităţii şi apărării. 
3. Singura afirmaţie raţională pentru The Economist este aceea potrivit căreia “Rusia nu poate câştiga în Ucraina”. E de la sine înţeles că e de datoria noastră, a occidentalilor, să sprijinim Ucraina să-şi elibereze teritoriul, să-i alunge pe invadatorii ruşi pe teritoriul lor. Şi pentru asta e nevoie de un singur lucru : bani, arme şi muniţie. Nu trupe occidentale, nu spaime induse în spaţiul NATO de pomană.
4. Dacă vom ştii să renunţăm la o brumă din bunăstarea şi confortul nostru, Ucraina va avea toate şansele să câştige. Dacă statele NATO (apropo, Macron, Franţa e ţară fondatoare…) vor aloca 0,1% din PIB-ul fiecăreia anual pentru Ucraina printr-un mecanism bine stabilit, asta înseamnă armament şi muniţie de peste 10 miliarde de euro pe luna pe termen nedefinit. Sunt 32 de state NATO. Franţa are un PIB de aproape 3000 miliarde euro. 0,1% înseamnă 3 miliarde euro anual, 2,5 miliarde euro lunar. Doar de la Paris. Banii pot rămâne în Franţa, cu masive comenzi date industriei de apărare care să furnizeze lunar Ucrainei nişte sute de rachete cu rază de acţiune de 300 km. Cu această rată de sprijin militar, Ucraina se va apropia vertiginos de victorie, dacă 32 de state NATO vor adopta acest model. Timp în care noi ne mâncăm liniştiţi croissantele, ne vom bea cafeaua şi ne vom bucura de vacanţe în spaţiul nostru NATO sigur şi liniştit. Doar cu 0,1% pentru Ucraina. Restul de 99,9% ne rămâne pentru burtălăul nostru…(aviz cunoscătorilor). 

https://www.economist.com/leaders/2024/05/02/emmanuel-macrons-urgent-message-for-europe

Preşedintele francez Emmanuel Macron a reiterat posibilitatea trimiterii de trupe occidentale pe teren în Ucraina, apreciind într-un interviu publicat joi de The Economist că va trebui să “ne punem problema” dacă Moscova “va reuşi să străpungă linia frontului” şi dacă autorităţile de la Kiev o cer, informează AFP.

“Dacă ruşii reuşesc să străpungă linia frontului, dacă ar exista o cerere ucraineană – ceea ce nu este cazul astăzi – ar trebui să ne punem în mod legitim întrebarea”, a declarat preşedintele francez săptămânalului britanic.

“A exclude acest lucru a priori înseamnă a nu învăţa lecţiile ultimilor doi ani”, în condiţiile în care ţările NATO au exclus iniţial să trimită tancuri şi avioane în Ucraina, iar în cele din urmă s-au răzgândit, a adăugat el.

Şeful statului francez a provocat o controversă la sfârşitul lunii februarie, afirmând că trimiterea de trupe occidentale pe pământul ucrainean nu trebuie “exclusă” în viitor. El a explicat că doreşte să restabilească “ambiguitatea strategică” în răspunsul european la invazia rusă a Ucrainei.

Majoritatea ţărilor europene, precum şi Statele Unite, s-au distanţat în mod clar de remarcile sale, chiar dacă de atunci unele au făcut un pas în această direcţie, potrivit AFP.

“Aşa cum am spus, nu exclud nimic, pentru că ne confruntăm cu cineva care nu exclude nimic”, a reafirmat Macron în The Economist cu referire la preşedintele rus Vladimir Putin. “Probabil am fost prea ezitanţi în a formula limitele acţiunii noastre cuiva care nu mai are niciuna şi care este agresorul”, a continuat el.

“Am un obiectiv strategic clar: Rusia nu poate câştiga în Ucraina. Dacă Rusia va câştiga în Ucraina, nu vom mai avea securitate în Europa. Cine poate spune că Rusia se va opri acolo? Ce securitate (va mai exista) pentru alte ţări învecinate, Republica Moldova, România, Polonia, Lituania şi multe altele? Şi în fond, ce credibilitate (vor mai avea) europenii care au cheltuit miliarde, care au declarat că acolo este în joc supravieţuirea continentului şi care nu şi-au oferit mijloacele de a opri Rusia? Deci da, nu trebuie să excludem nimic”, a insistat Macron, citat de Agerpres.