MCV : marti 13 la Bruxelles pentru majoritatea PSD-ALDE

Dupa rezolutia din Parlamentul European privind situatia statului de drept din Romania, a venit randul Comisiei Europene sa comunice continutul raportului MCV pe 2018.

Prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a declarat, marţi, prezentând raportul MCV, că, în ultimele luni, în România s-a înregistrat un regres regretabil legat de amendarea legilor justiţiei, independenţa magistraţilor şi combaterea corupţiei. El a spus că sunt opt măsuri care trebuie adoptate. Comisia Europeană recomandă, în raportul publicat marţi, suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare, suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie, respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere, îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală şi relansarea procedurii de revizuire.

”Deşi s-au făcut anumiţi paşi pentru implementarea recomandărilor, evenimentele din ultimele luni în anumite cazuri au şi inversat progresele făcute în ultimii ani. Vedem forme de regres care sunt cu adevărat regretabile. E vorba mai ales de amendarea legilor justiţiei, independenţa magistraţilor şi combaterea corupţiei”, a afirmat Timmermans.

El a precizat că, în opinia Comisiei Europene, opt măsuri care trebuie adoptate.

Prim-vicepreşedintele CE a insistat şi asupra respectării independenţei presei.

Timmermans a precizat că Guvernul trebuie să revizuiască legile şi ordonanţele din justiţie şi să ia în considerare recomandările CE, precum şi să suspende încercările de înlăturare a procurorilor de rang înalt.

”În România am văzut în ultimele 12 luni foarte puţin progres şi chiar regres. Suntem într-un maraton ar fi păcat ca pe ultima sută de metri maratonistul să cedeze”, a mai spus Timmermans.

”Problema pe care o avem e că în ultima vreme lucrurile nu doar că au încetinit, ci au regresat, dar nu vă descurajaţi. Ceea ce mă bucură e că există o tendinţă foarte puternică în societate care împinge această evoluţie”, a subliniat oficialul CE.

În cursul celor douăsprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, România a luat unele măsuri pentru a pune în aplicare recomandările formulate în raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost întotdeauna condiţionată de evitarea înregistrării unor regrese care să pună sub semnul întrebării progresele realizate în ultimii 10 ani. Intrarea în vigoare a legilor modificate ale justiţiei, presiunea la adresa independenţei sistemului judiciar, în general, şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în special, precum şi o serie de alte măsuri care subminează eforturile de combatere a corupţiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul întrebării a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, că factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra înregistrării de progrese în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei. În această privinţă, în raport se subliniază faptul că existenţa unor mijloace de informare în masă libere şi pluraliste are un rol important în tragerea la răspundere a factorilor de decizie politici pentru acţiunile lor, de exemplu în scoaterea la lumină a unor posibile cazuri de corupţie.

”Aşadar, cele 12 recomandări formulate în raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientării formulate de preşedintele Jean-Claude Juncker la începutul mandatul său de a încheia MCV până la sfârşitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, în raportul publicat astăzi sunt formulate opt recomandări suplimentare menite să remedieze situaţia actuală. În acest sens, va fi necesar ca instituţiile-cheie din România să facă dovada unui angajament ferm faţă de independenţa sistemului judiciar şi de lupta împotriva corupţiei, să recunoască rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie şi să redea statului capacitatea de a acţiona, prin pârghiile sale de control şi echilibru, atunci când există riscul unei involuţii”, este poziţia Comisiei Europene.

Cele opt măsuri recomandate de Comisia Europeană sunt:

1. Legile justiţiei

• Suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare.
• Revizuirea legilor justiţiei ţinând seama pe deplin atât de recomandările formulate în cadrul MCV, cât şi de cele formulate de Comisia de la Veneţia şi de Grupul de state împotriva corupţiei al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocările în cadrul sistemului judiciar

• Suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs care vizează procurori în funcţii-cheie.
• Relansarea procesului de numire a unui procuror-şef al DNA care să aibă experienţă dovedită în domeniul urmăririi penale a infracţiunilor de corupţie şi un mandat clar pentru ca DNA să continue efectuarea de anchete profesioniste, independente şi imparţiale în cazurile de corupţie.
• Numirea imediată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspecţiei Judiciare şi numirea, în termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei instituţii.
• Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu funcţii de conducere până la intrarea în vigoare a unui nou cadru legislativ, în conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal şi Codul de procedură penală

• Îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală.
• Relansarea procesului de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală ţinând seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE şi cu instrumentele internaţionale în materie de combatere a corupţiei, precum şi cu recomandările formulate în cadrul MCV şi cu avizul Comisiei de la Veneţia.

Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape situaţia şi va efectua o evaluare în acest sens înainte de încheierea mandatului actualei Comisii. În opinia CE, punerea imediată în aplicare a măsurilor suplimentare este esenţială pentru a readuce procesul de reformă pe calea cea bună şi pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite încheierea procesului MCV, astfel cum se menţiona în raportul din ianuarie 2017, scrie news.ro

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat marţi, la Strasbourg, că nu există în prezent nicio discuţie privind activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazul României şi că procesul de cooperare din cadrul MCV dispune de toate instrumentele pentru o schimbare de succes.

Întrebat despre posibilitatea activării articolului 7 din Tratat în cazul României, înaltul oficial al CE a infirmat că în prezent ar exista discuţii în acest sens. ‘Nu este nicio discuţie privind articolul 7 şi România. Niciuna. Avem un proces în cadrul MCV, haideţi să folosim acest proces. Este un proces de cooperare şi toate instrumentele sunt acolo pentru a avea o schimbare de succes şi a merge în direcţia cea bună’, a spus Timmermans în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Strasbourg după publicarea raportului din cadrul MCV privind România şi Bulgaria.

‘Uitaţi-vă înapoi la ultimii zece ani. Au fost mai multe guverne de compoziţii diferite şi toate s-au blocat la foaia de parcurs. Sper cu adevărat că acest guvern va respecta foaia de parcurs şi apoi putem încheia. Nu avem nevoie de nicio altă procedură pentru asta. O putem face în cadrul MCV’, a dat asigurări prim-vicepreşedintele CE.

Discuţia despre activarea articolului 7 din Tratatul UE în cazul României a apărut după ce Comisia Europeană a declanşat această procedură în cazul Poloniei în decembrie 2017, iar apoi Parlamentul European a activat art. 7 în cazul Ungariei în luna septembrie a.c., în urma unui vot în plenul reunit la Strasbourg.

Procedura de activare a articolului 7 al Tratatului Uniunii Europene este declanşată atunci când se constată că un stat membru se află în riscul de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective