Un moment istoric pentru securitatea nationala a Romaniei ca stat membru NATO are loc joi la Deveselu. Scutul American antiracheta devine operational. Cu denumirea oficiala US Aegis Ashore Missile Defense System Romania, baza din tara noastra devine una din locatiile importante la nivel mondial, gestionate de Pentagon, pentru protejarea trupelor si tehnicii militare americane, a teritoriilor si populatiilor statelor membre NATO printer care si Romania.
Acest sistem american va fi integrat in sistemul NATO si va apara de orice atac cu rachete intreg teritoriul aliat, format din 28 de tari.
Operationalizarea scutului American antiracheta de la Deveselu – impreuna cu Initiativa de Reasigurare Europeana (ERI), pentru care SUA investeste 3,4 miliarde de dolari SUA in masuri directe pentru descurajarea oricaror amenintari si agresiuni din Est la adresa NATO http://comptroller.defense.gov/Portals/45/Documents/defbudget/fy2016/FY2016_ERI_J-Book.pdf)
reprezinta cele mai concrete si ferme angajamente luate de SUA ca stat aliat pentru protejarea tututor membrilor din Estul Europei, printre care si Romania.
Iata afirmatiile Secretarului General NATO Jens Stoltenberg despre elementele Scutului American din Romania, intr-un interviu exclusiv pentru Antena 3 in Februarie anul acesta :
Radu Tudor: Domnule Secretar General, scutul antirachetă de la Deveselu, din România, va face parte din scutul antirachetă al NATO care va acoperi întreaga zonă NATO?
Jens Stoltenberg: Da, programul de apărare antirachetă al NATO este un program defensiv creat pentru a apăra aliații NATO și teritoriile acestora în fața amenințărilor care vin din afara zonei euro-atlantice. Baza din România va fi activată și va face parte din acest program foarte curând, în această primăvară, iar acesta este un pas înainte în implementarea acestui program. Aceasta arată încă o dată rolul important pe care România îl joacă în cadrul Alianței, ca gazdă a unui obiectiv-cheie pentru un program important al NATO, programul de apărare antirachetă.
Radu Tudor: Rusia spune mereu că acest dispozitiv de apărare antirachetă din România va fi unul agresiv și va fi folosit pentru atacarea Rusiei în viitor. Noi știm că aceasta este doar retorică rusească, dar care este reacția dumneavoastră la aceasta?
Jens Stoltenberg: Apărarea antirachetă este prin natura sa ceva defensiv, are legătură cu apărarea, nu cu atacul. Și apoi scopul, capacitatea și numărul de interceptări pe care se bazează această apărare antirachetă arată clar că nu este în niciun fel ceva împotriva Rusiei. Nu este ceva ce e îndreptate împotriva Rusiei, ci este un sistem de apărare care să ne protejeze în fața amenințărilor care vin din afara spațiului euro-atlantic.
Documentar privind Scutul Antiracheta in Romania
Participarea României la dezvoltarea componentei europene a sistemului american de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach / EPAA), a fost decisă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării la 4 februarie 2010. EPAA constituie contribuţia SUA la arhitectura sistemului NATO antirachetă. Ca atare, proiectul bilateral cu SUA va reprezenta o contribuţie valoroasă la programul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.
Potrivit Raportului privind revizuirea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (Ballistic Missile Defense Review Report), publicat de Departamentul american al Apărării la 1 februarie 2010 erau avute în vedere patru faze de realizare:
- Faza I :
- Protejarea unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea unui sistem radar înaintat (destinat detectării rachetelor lansate, încă din faza ascendentă a traiectoriei acestora) şi a unor interceptori SM3-IA amplasaţi pe nave. Prima etapă a demarat la 7 martie 2011, prin dislocarea în Marea Mediterană a navei USS Monterey, echipată cu sistemul Aegis, respectiv prin operaţionalizarea unui radar în Turcia, la Kurecik.
- Faza a II-a :
- Extinderea protecţiei Aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM3-IB (care să poată fi lansaţi de la sol), amplasaţi în baza de la Deveselu. Dislocarea a patru nave ale SUA tip Aegis la Rota, în Spania.
- Faza a III-a (orizont de timp 2018):Cele mai recente studii în materie indică faptul că zona geografică din care facem parte – sud-estul european – este din ce în ce mai vulnerabilă la ameninţări cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În acest context, România este – din punct de vedere strategic – în cea mai bună poziţie pentru a găzdui interceptorii tereştri din componenta sudică a EPAA.
- Pe de altă parte, România este un partener strategic de primă valoare al SUA şi un Aliat de încredere în cadrul NATO. Invitarea României reprezintă o confirmare a valorii substanţiale a acestui parteneriat şi a rolului important pe care ţara noastră îl are în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. (http://www.raytheon.com/capabilities/products/sm-3/)
Participarea României la EPAA se referă doar la amplasarea de interceptori tereştri, adică numai pe uscat.
Sistemul antirachetă EPAA este un sistem strict defensiv, neîndreptat împotriva cuiva anume. El apără împotriva oricărui atac, din partea oricui, cu rachete balistice. În textul Acordului bilateral cu SUA se menţionează în mod explicit faptul că sistemul va fi utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU.
România nu trebuie nici să cumpere rachete interceptoare SM3, nici să plătească pentru instalarea sau amenajarea locaţiei propriu-zise a acestora pe teritoriul României. Cheltuielile pentru implementarea sistemului EPAA sunt suportate de către SUA. România va pune la dispoziţie locaţia pentru interceptori.
Art.11 din Acordul din 2011 stabileşte cu claritate responsabilităţile financiare ale părţilor.Ca membru NATO, România este obligată să acţioneze, în baza Art. 5 din Tratatul de la Washington – principiul apărării colective -, oricând un membru al Alianţei este supus unui atac armat. Operaţionalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură întregului teritoriu naţional, cât şi indirect, deoarece sistemul va avea un rol important de descurajare, în măsură să diminueze riscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.
Rolul de descurajare va îndepărta riscul de atac împotriva oricărui teritoriu Aliat cu privire la care, în virtutea calităţii de membru NATO şi a obligaţiilor pe care le implică Art. 5 al Tratatului de la Washington, şi România are responsabilităţi.- Participarea României la sistemul de apărare antirachetă are o importantă dimensiune regională, în sensul că atât securitatea României, cât şi a statelor vecine este serios întărită.
- Ca urmare a evoluţiilor politice şi tehnologice, riscurile legate de posibile ameninţări cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune au crescut. Nu numai state, dar şi actori non-statali posedă sau pot intra în posesia unor astfel de tehnologii militare.
- Rachetele interceptoare de tipul celor care ar urma să fie instalate în România (SM3) nu vor avea încărcătură nucleară, distrugerea rachetelor inamice având loc prin intermediul energiei cinetice. Acordul bilateral din 2011 menţionează explicit că interceptorii sunt «non-nucleari».
Pe teritoriul României sunt instalate trei baterii, adică 24 de rachete interceptoare SM-3.
Sistemul din România este de dimensiune redusă şi nu are potenţialul de a modifica echilibrul strategic în Europa. Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor (rachetelor ostile) vor fi găzduite de alte state.- Sistemul antirachetă EPAA este un sistem strict defensiv, neîndreptat împotriva cuiva anume. El apără împotriva oricărui atac, din partea oricui, cu rachete balistice. În textul Acordului bilateral cu SUA se menţionează în mod explicit faptul că sistemul va fi utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, în conformitate cu prevederile Cartei ONU.Rachetele interceptoare de tipul celor care ar urma să fie instalate în România (SM3) nu vor avea încărcătură nucleară, distrugerea rachetelor inamice având loc prin intermediul energiei cinetice. Acordul bilateral din 2011 menţionează explicit că interceptorii sunt «non-nucleari».România nu trebuie nici să cumpere rachete interceptoare SM3, nici să plătească pentru instalarea sau amenajarea locaţiei propriu-zise a acestora pe teritoriul României. Cheltuielile pentru implementarea sistemului EPAA sunt suportate de către SUA. România va pune la dispoziţie locaţia pentru interceptori. Art.11 din Acordul din 2011 stabileşte cu claritate responsabilităţile financiare ale părţilor.
Ca urmare a evoluţiilor politice şi tehnologice, riscurile legate de posibile ameninţări cu rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune au crescut. Nu numai state, dar şi actori non-statali posedă sau pot intra în posesia unor astfel de tehnologii militare.
- Ca membru NATO, România este obligată să acţioneze, în baza Art. 5 din Tratatul de la Washington – principiul apărării colective -, oricând un membru al Alianţei este supus unui atac armat. Operaţionalizarea cât mai rapidă a sistemului antirachetă va întări securitatea naţională atât direct, prin protecţia pe care o asigură întregului teritoriu naţional, cât şi indirect, deoarece sistemul va avea un rol important de descurajare, în măsură să diminueze riscurile legate de eventuale atacuri cu rachete balistice. Rolul de descurajare va îndepărta riscul de atac împotriva oricărui teritoriu Aliat cu privire la care, în virtutea calităţii de membru NATO şi a obligaţiilor pe care le implică Art. 5 al Tratatului de la Washington, şi România are responsabilităţi.
- Participarea României la sistemul de apărare antirachetă are o importantă dimensiune regională, în sensul că atât securitatea României, cât şi a statelor vecine este serios întărită.
