Curtea Constituțională a României (CCR) consideră că interdicția ca persoanele condamnate să facă parte din Guvern trebuie să înceteze, conform legislației în vigoare, în caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.
Referitor la aspectele de neconstituționalitate formulate de Avocatul Poporului cu privire la consecințele extrapenale derivate dintr-o hotărâre judecătorească de condamnare, CCR a reținut că acestea nu constituie “veritabile critici de neconstituționalitate”, întrucât își găsesc rezolvarea prin aplicarea unor prevederi din Codul penal, scrie Agerpres.
“Astfel, ori de câte ori apreciază oportun, în funcție de materia normată, legiuitorul poate conferi condamnării penale efecte juridice care excedează sancțiunea penală, reglementând decăderi, interdicții sau incapacități care rezultă din condamnare. Aceste consecințe extrapenale care derivă din condamnare operează în condițiile și termenele stabilite de lege. O astfel de consecință extrapenală o constituie interdicția cu privire la dobândirea calității de membru al Guvernului aplicabilă persoanelor condamnate penal printr-o hotărâre definitivă, consacrată de sintagma ‘nu au suferit condamnări penale’ din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001”, se menționează în motivare.
Curtea Constituțională mai consideră că legiuitorul este cel care conferă instituției reabilitării, o cauză legală și personală de înlăturare a consecințelor condamnării, efecte ce constau în încetarea decăderilor și interdicțiilor, precum și a incapacităților care rezultă din condamnare.
“Cu alte cuvinte, consecințele extrapenale ale condamnării se produc atâta vreme cât nu a intervenit reabilitarea de drept sau judecătorească a persoanei fizice. Reabilitarea judecătorească (facultativă) constituie forma tipică a reabilitării, care se poate obține, la cerere, prin hotărârea instanței de judecată (…), în urma verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, având ca efect înlăturarea consecințelor condamnării. (…) Efectele reabilitării se produc pentru viitor. Înlăturarea consecințelor condamnării vizează nu numai materia dreptului penal (…), ci și consecințele extrapenale care au derivat din condamnare, decăderile, interdicțiile sau incapacitățile încetând odată cu rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare”, se mai menționează în motivare.
Referitor la dezincriminare, instanța constituțională precizează că aceasta nu se referă doar la consecințele penale ale hotărârilor judecătorești, ci se aplică și cu privire la consecințele extrapenale.
“Aceleași consecințe extrapenale sunt înlăturate și în cazul amnistiei post-condamnatorii. Amnistia se realizează prin lege și este o cauză care înlătură răspunderea penală, iar dacă intervine după condamnare, potrivit art.152 alin.(1) teza a doua din Codul penal, ‘ea înlătură și executarea pedepsei pronunțate, precum și celelalte consecințe ale condamnării’. Cu alte cuvinte, efectele amnistiei post-condamnatorii vizează atât sfera penală, înlăturând executarea pedepsei aplicate sau a restului de pedeapsă, în cazul în care executarea a început, cât și sfera extrapenală, înlăturând toate celelalte consecințe pe care condamnarea le-a produs”, mai arată CCR.
Pornind de la aceste considerente, instanța constituțională constată că toate consecințele extrapenale derivate dintr-o condamnare nu reprezintă decât efecte juridice inerente unei hotărâri judecătorești de condamnare penală, iar înlăturarea acestor consecințe extrapenale operează în baza dispozițiilor Codului penal. În situația în care nu ar fi aplicate aceste dispoziții, hotărârea de condamnare “va avea efecte absolute și perpetue” asupra persoanei condamnate, ceea ce ” ar încălca marja de apreciere de care dispune legiuitorul în temeiul art.16 alin.(3) din Constituție”, care se referă la posibilitatea de a reglementa accesul la funcțiile și demnitățile publice “în condițiile legii”.
“Astfel de condiționări trebuie să urmărească un scop legitim și ele însele trebuie să fie adecvate, necesare și să mențină un just echilibru între interesele concurente (…), așadar, să nu aducă atingere substanței dreptului. În schimb, prin aplicarea art.4, art.152 alin.(1) și art.165-171 din Codul penal, Curtea constată că măsura criticată are un scop legitim, respectiv cerința de moralitate, integritate, probitate și cinste de care trebuie să dea dovadă orice persoană care aspiră la accesul la funcții sau demnități publice; de asemenea, ea este adecvată în sensul că scopul legitim anterior menționat poate fi atins în mod abstract prin condiția impusă de legiuitor, necesară într-o societate democratică, în sensul că acceptanța socială a persoanei care dorește să acceadă la funcția de membru al Guvernului este cu atât mai mare cu cât aceasta a dat dovezi de îndreptare într-un interval temporal extins apreciat ca fiind suficient de către legiuitor, iar prin aplicarea normelor penale de drept substanțial referitoare la consecințele extrapenale ale condamnării, o asemenea condiție este proporțională cu scopul legitim urmărit, fiind o garanție, pe de o parte, a îndreptării persoanei, iar, pe de altă parte, a reintegrării sociale a acesteia”, se precizează în motivarea deciziei CCR.
Curtea mai apreciază că ruperea echilibrului între cele două interese protejate ar constitui “o decădere a persoanei vizate din dreptul antereferit ce va opera ad aethernam”, iar consecința condamnării penale ar fi o sancțiune civilă aflată în vădită contradicție cu un drept garantat prin Constituție, și anume accesul la o funcție sau demnitate publică.
Potrivit CCR, Parlamentului, președintelui României sau Guvernului le revine, după caz, competența “de a interpreta textul legal criticat în cadrul raporturilor de drept constituțional aplicabile, în funcție de reglementările de drept penal substanțial antereferite”.
CCR a respins pe 4 mai, ca inadmisibilă, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului, deoarece motivele invocate constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii, cât și aspecte de legiferare.
“În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului”, se arată într-un comunicat al CCR transmis AGERPRES.
Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.2 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, modificată și completată, ridicată direct de Avocatul Poporului.
Prevederile criticate au următorul conținut: “Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorate, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare”.
În 5 ianuarie, Avocatul Poporului a anunțat că a sesizat CCR cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în situație de incompatibilitate.
Potrivit Avocatului Poporului, “prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat”.
Dupa acest episod toti protagonistii sa ne lase, sa se duca o perioada la pescuit, la stiuca iar, psd daca trece motiunea, puneti frate ministri oameni “grei”, mai ales dupa aceasta “sincopa”. E valabil si pentru cealata tabara, daca nu trece motiunea. oricum lasati cu totii o imagine jalnica si foate frustranta pentru majoritatea cetatenilor Romaniei, in afara de talibanii #rezisti si cei ai psd care vad cu totul altfel lucrurile.
Imi este greata ca presedintele dorneanu a ajuns sa dea sfaturi prin motivarea curtii infractorilor cum sa ajunga la putere, are dreptate doamna Stanciu ca de cand dorneanu este la conducerea CCR si-a depasit demult atributiile aceasta curte! Da indicatii, impune ce sa faca o anumita institutie…imi provoaca voma deja acest servilism fata de infractori
Lu dragnea ii tremura curu cu ultimul dosar, nu de ala de la referendum
Foarte agresivi reprezentantii PSD si ALDE in studiourile TV din seara asta,foarte agresivi asta la TVR si A3,la RTV nu intru din principiu dar nu are tocmai acolo cum sa fie altfel.Moderatorii in seara asta sunt dati pe Mute….Inseamna ca miza e atat de mare incat au devenit toti niste “codrinistefanescu”….Mai bine dau la un film si mai intru la politica maine seara.
În niciun caz…..nu se poate accepta sub nicio motivaţie!
Să-şi ia gândul de la toate funcţiile!
Din pacate dupa toate astea Dragnea si Grindeanu nu mai pot fi premieri, si-au pierdut complet credibilitatea. Fruncea si Teleormanul s-au facut de bacanie. Cine mai urmeaza ?
Nu cred ca cineva intreg la minte mai poate lua in considerare ca acest individ poate sa fie premierul Romaniei. Nici vorba! Ne-a trecut glontul pe langa ureche….
Dragnea a inceput acum sa viseze…
Se facea ca el era prim ministru, Sevil vicepremier si Carmen Dan la interne.
La MApN e fost gestionara de la Alimentara din Bascoveni , Teleorman. La externe e desigur o secretara a sa.
Mai sunt si alte cadere evident femei din Rosierii de Vede, Licuriciu si Dragneasti de Vide care se pregatesc de guvernare.
Toate procesele de astazi ale politicienilor de la ICCJ s-au amanat pt 5 septembrie ! Nu pt maine, nu peste o saptamana, pt la toamna ! Nu unul, nu doua, toate !
Si ne plangem de procurori ? Justitia o infaptuiesc judecatorii ? Domnule Tudor, ce parere are doamna Garbovan despre durata proceselor din Romania ?
Procesul lui Dragnea e deja la a sasea amanare, plus amanarile din camera preliminara de anul trecut. Si e doar la fond.
Tara asta nu o sa se faca bine niciodata, ca trece motiunea sau nu !
De ce trebuie sa ne uitam toti in gura lui Dragnea? Sa-si dea demisia si sa lase pe altii care nu au asemenea vulnerabilitati. Apoi ce te faci ca urmeaza alte condamnari?
Dragnea e istorie, e terminat. PSD si-a pierdut sansa de a-l salva pe Dragnea odata cu Ordonanta 13. Strada e cu ochii pe ei. S-a terminat!
S-a instituit un fel de parteneriat intre CCR si infractorii de rang din Romania.Dupa Basescu 2012 a venit si randul lui Dragnea sa fie ocrotit cu multa grija nu cumva sa ramana infractorii condamnati fara drepturi in tara asta,ce ne-am fi facut !?! Dupa ce au cucerit spatiul mediatic iata-i pe mafioti cum aduc de partea lor chiar se folosesc la vedere de cele mai importante institutii importante ale Statului…Parlament,Guvern, CCR ! Toate sub msca respectarii drepturilor omului,sa nu fie cumva abuzati de Justitie ca doar nu mai traim in anii 50….
Evrika! I-au dat mâna libera lui Johannis cu sintagma “om integru”, pe care a si molfăit-o deja in adresa de voiaj lansata ieri către Parlament. Până se descurca legiuitorul, executivul si societatea civilă cu Contradicțiile dintre lege, legea morală si legea nescrisa a “acceptanței sociale”, onorabilul presedinte (onorat cu decorații multiple de toate “curțile” străine, ca si anti-corupta lui favorita, madam Koveși, deci onorabili nevoie mare amândoi) poate scapa de Dragnea liniștit si cu constinta lucrului bine facut. Lăsând laoparte chichițele legaliste si personajele politice implicate in bulibășeala “anti-corupției la romani”, unul mai prost decat celălalt, singura sintagma cu valoare de adevăr din motivația CCR rămâne “dreptul la interpretare” a tuturor celorlalte “sintagme”, drept acordat exact proștilor ante-menționați. Asta-i situația.
Parca vad ca in spatele acestei “prosteli” criza se ascund multe alte magarii care vor iesi la iveala dupa ani de zile! Cine si care vor fi vinovatii!? Normal, politicienii care se dau la fund acum prin “e probleme psd” nu avem nicio treaba sa intervenim! Pare a fi o intelegere pe ascuns sa treaca legi in favoarea politicienilor si in necomunicarea catre jurnalisti si alegatori! Sincer: ASTA VAD EU! Prea se dau in laturi ca sa nu faca nimic si prea se fac ca nu stiu! Bine ca isi incaseaza drepturile pentru aceasta perioada de colcaiala si daca ar fi in privat, “canci” venituri si loc de munca!
Dle Tudor, infractorul dragnea e cu-n picior in puscarie! Cum dracu’ sa ajunga premier? Dupa ce s-a facut de tot kkatul cu premiera mondiala in materie de motiuni, acum unii il vad premier! Cum? Cum dle Tudor?
Cum bre, Grindeanu e a ocultelor!? Care oculte bre?! Dar voi cei care denigrati un om pe care tot voi l-ati numit,din ce oculta faceti parte?! “A infractorilor” dovediti si pedepsiti sau in curs de dovedire?! Ba “dementilor”nu mai prostiti populatia,nu va mai agatati de votul oamenilor,ati fost votati in grup ca partid pe ceea ce a facut guvernul Ponta si nu pentru Dragnea sau necunoscutul Grindeanu,si nu aveti dreptul sa va bateti joc de contationali! In 4-6 luni de guvernare,ce ati realizat bun pentru acest popor?! Tot ce ati facut,a fost doar pentru “sarlatanii”vostrii din tara dandu-le salarii uriase desi pupa doar usa partidului si nimic concret in avantajul cerateanului! Cetatenii s-au ales cu amanari privind drepturile salariale si stiti despre cine vorbesc aici! Ati promis enorm de multe si se dovedesc doar a fi minciuni in practica! Tot Grindeanu si Ponta sunt vinovati?!