Agenţia chineză responsabilă pentru achiziţiile de aeronave a semnat oficial comanda pentru cumpărarea a 140 de avioane Airbus, în valoare de 17 miliarde de dolari, a anunţat vineri într-un comunicat China Aviation Supplies (CAS), transmite Reuters.
Acordul include 132 de aeronave din gama A320 şi opt avioane A350.
Toate sunt comenzi preexistente, unele includ o comandă pentru 292 aeronave anunţată mai devreme în acest an, a precizat grupului aeronautic european.
Semnarea oficială a acordului a avut loc vineri, în timpul vizitei în China a cancelarului german Olaf Scholz.
Cele trei mari companii aeriene chineze de stat s-au angajat în iulie să cumpere în total 292 avioane Airbus, cea mai mare comandă a unor operatori aerieni din China de la începutul pandemiei.
Rivala Boeing a sugerat că nu va mai face deocamdată livrări pe piaţa chineză, în contextul restricţiilor impuse pentru stoparea pandemiei şi a tensiunilor dintre SUA şi China. Modelul Boeing 737 MAX nu poate efectua zboruri comerciale în China din martie 2019, când au fost două accidente grave. Oficialii Boeing au anunţat că şi-ar putea obiectivele şi fără piaţa chineză, care în mod obişnuit reprezintă un sfert din livrările firmelor occidentale.
China este o piaţă crucială pentru Airbus şi rivalul american Boeing, având în vedere că este cea mai populată ţară de pe glob şi ambii producători de avioane au făcut eforturi pentru a-şi creşte prezenţa în China. Deşi călătoriile cu avionul în China suferă de pe urma restricţiilor impuse în contextul Covid-19, comenzile pentru noi avioane trebuie făcute, scrie Agerpres.
Preşedintele chinez Xi Jinping l-a primit vineri pe cancelarul german Olaf Scholz, iar liderul chinez a ţinut să remarce – după cum sublianiază presa oficială de la Beijing – că Scholz este primul lider UE care vine în vizită oficială în China după cel de-al 20-lea Congres Naţional al Partidului Comunist, care l-a reconfirmat pe Xi pentru un al treilea mandat şi l-a făcut practic cel mai puternic conducător al Chinei de la Mao încoace.
„Vizita va spori şi mai mult înţelegerea şi încrederea reciprocă dintre cele două părţi şi va aprofunda cooperarea în diverse domenii oferind ocazia de a întrezări intensificarea legăturilor bilaterale în viitor”, a declarat Xi Jinping, citat de agenţia de stat Xinhua.
Subliniind că anul acesta se împlinesc 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre China şi Germania, Xi a stabilit, practic, care sunt condiţiile pe care le cere pentru păstrarea unor bune legături, iar între acestea a menţionat „respectul reciproc” şi dreptul „de a fi diferit”.
„Această legătură de cinci decenii arată că atât timp cât cele două părţi urmează principiile respectului reciproc, caută un teren comun, rezervându-şi în acelaşi timp dreptul de a fi diferit, menţine schimburile şi învaţă una de la cealaltă, urmăresc o cooperare reciproc avantajoasă, legăturile bilaterale vor continua să meargă în general în direcţia corectă şi să înregistreze progrese constante”, a declarat Xi Jinping, citat de agenţia Xinhua.
Scholz şi importanţii oameni de afaceri germani care îl însoţesc au fost testaţi pentru COVID-19 la sosire, notează Deutsche Welle.
Înainte de a se întâlni cu Xi, cancelarul german a purtat discuţii cu premierul chinez Li Keqiang.
Scholz a promis un „dialog sincer” cu liderii chinezi pe o serie de subiecte, inclusiv invazia Rusiei în Ucraina.
„Ne întâlnim într-un moment de mare tensiune. În special, vreau să subliniez războiul Rusie împotriva Ucrainei, care pune multe probleme pentru ordinea noastră mondială bazată pe reguli”, a declarat Scholz, potrivit agenţiei germane de presă dpa. După întâlnirea cu premierul Li, Scholz a declarat într-o conferinţă de presă că a cerut Beijingului să îşi exercite „influenţa” asupra Rusiei.
„Am fost de acord că ameninţarea cu atacuri nucleare este iresponsabilă şi periculoasă”, a adăugat el.
Nici preşedintele Xi, nici premierul Li nu au menţionat explicit Rusia în declaraţiile lor, remarcă însă Deutsche Welle.
Luând act de „peisajul internaţional complex şi fluid” – aluzie la războiul din Ucraina -, Xi „a subliniat necesitatea ca China şi Germania, două ţări majore cu o mare influenţă, să colaboreze în vremuri de schimbare şi instabilitate şi să contribuie mai mult la pacea şi dezvoltarea globală”, arată Xinhua.
China „sprijină Germania şi UE pentru a juca un rol important în promovarea discuţiilor de pace şi în promovarea construirii unui cadru de securitate european echilibrat, eficient şi durabil”, a mai spus Xi, potrivit televiziunii de stat chineze CCTV.
Comunitatea internaţională ar trebui „să facă apel la toate părţile implicate să dea dovadă de raţionalitate şi reţinere, să aibă contacte directe cât mai curând posibil şi să creeze condiţii pentru reluarea negocierilor, să se opună utilizării sau ameninţării cu utilizarea armelor nucleare”, a mai declarat liderul chinez, citat de Agerpres.
Statele occidentale trebuie să-şi reducă dependenţele de China, însă nu pot plasa această ţară în aceeaşi categorie cu Rusia, a afirmat vineri şeful diplomaţiei Uniunii Europene, Josep Borrell, transmite Reuters.
‘Este clar că China îşi consolidează o nouă eră în politica sa externă, dar şi internă, (că) devine mult mai asertivă, mult mai mult pe un curs autonom’, le-a spus Borrel reporterilor în marja unei reuniuni a omologilor săi din statele G7, la Muenster, în Germania.
‘Este clar că vrem să ne reducem dependenţele, vrem să răspundem vulnerabilităţilor noastre, să ne creştem rezilienţa’, a adăugat el.
‘Dar, la ora actuală, multe state membre au o relaţie economică puternică cu China şi nu cred că putem pune China şi Rusia la acelaşi nivel’, a mai afirmat şeful diplomaţiei europene.
