NATO a cerut marți Rusiei să-și retragă toate trupele și armamentul greu din estul Ucrainei și să înceteze susținerea acordată separatiștilor proruși din această regiune, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, după o întâlnire avută la Bruxelles cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, transmite Reuters.
Șeful Alianței Nord-Atlantice a adăugat că i-a transmis ministrului rus îngrijorarea NATO cu privire la numărul mare de exerciții militare efectuate de Rusia într-o perioadă scurtă.
”Am discutat de asemenea nevoia de transparență, în special atunci când avem o prezență militară crescută de-a lungul frontierelor noastre. Pentru NATO, este important să facem tot ceea ce este posibil pentru a evita ca anumite incidente să scape de sub control’, a mai declarat Stoltenberg.
Întâlnirea dintre secretarul general al blocului nord-atlantic și ministrul rus de externe, prilejuită de reuniunea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, a intervenit pe fondul tensiunilor existente între Rusia și NATO ca urmare a rolului Moscovei în criza ucraineană.
NATO a întrerupt orice cooperare practică cu Rusia în aprilie 2014, ‘ca răspuns la comportamentul său în Crimeea și în Ucraina’, a amintit Jens Stoltenberg, potrivit AFP. ‘Dar liniile de contact politice rămân deschise’, a adăugat el.
Șeful NATO a amintit totodată că exista o linie de contact directă între șeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, și cei mai importanți comandanți ai NATO, generalii Knud Bartels și Philip Breedlove. Aceștia nu au mai avut însă contacte directe de un an de zile.
‘Este important să avem linii de comunicare. Acestea pot contribui la mai multă previzibilitate și pot evita neînțelegerile’, a ținut să sublinieze Stoltenberg.
Înainte de întâlnirea cu secretarul general al NATO, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia nu va evita contactele cu NATO. ‘Contactele și cooperarea dintre Rusia și NATO au fost destul de intense și elaborate, dar NATO le-a înghețat’, a afirmat el.
Agenția de presă rusă Interfax notează că, în opinia Moscovei, în prezent există câteva semnale despre o posibilă restabilire a cooperării operative între structurile militare ale Rusiei și NATO.
VERSHBOW : RUSIA VREA RESTABILIREA INFLUENTEI IN EUROPA DE EST
Adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, l-a acuzat luni pe preşedintele rus Vladimir Putin că urmăreşte să restabilească influenţa Rusiei în Europa de Est, într-o conferinţă internaţională organizată de Institutul Dunărea la Budapesta, relatează MTI.
Partenerii NATO se confruntă cu ameninţări grave, a spus adjunctul secretarului general al Alianţei Nord-Atlantice, insistând asupra faptului că suveranitatea transatlantică este deosebit de importantă în contextul anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Ea demonstrează solidaritate, a subliniat Vershbow, citând exemplul Ungariei care a mobilizat trupe în Irak, Estonia şi Republica Centrafricană.
Vershbow consideră că cea mai eficientă abordare NATO a Rusiei este consolidarea Alianţei. Un statut de membru puternic în cadrul NATO este cea mai bună garanţie, inclusiv pentru Ungaria, a avertizat el, referindu-se implicit la criticile adresate Budapestei pentru relaţiile prea apropiate cu Moscova în contextul crizei ucrainene.
Însă relaţiile NATO-Rusia se află în prezent la cel mai slab nivel atins vreodată, a continuat Vershbow, denunţând faptul că propaganda rusă transmite un masaj xenofob şi naţionalist potrivit căruia NATO şi Statele Unite atacă Rusia cu scopul de a încerca să o slăbească pentru a se dezintegra.
Astfel, sarcina politică în prezent, în opinia lui Vershbow, este să se creeze o strategie cuprinzătoare care să permită ţărilor aflate între frontierele NATO şi Rusiei să-şi păstreze suveranitatea.
Alianţa Nord-Atlantică şi Uniunea Europeană (UE) este necesar să-şi consolideze cooperarea, pentru a fi mai eficiente în contracararea dezinformărilor lansate de Rusia. Următorul Summit UE-NATO, prevăzut în 2016 la Varşovia, constituie o excelentă oportunitate în acest sens, a subliniat adjunctul secretarului general.
Întrebat cât de satisfăcătoare este prestaţia Ungariei ca stat membru NATO, Vershbow a citat contribuţia ungară la eforturile Alianţei Nord-Atlantice, de exemplu prin întreţinerea avioanelor militare cargo de tip C-17 la baza aeriană de la Papa şi particiarea la misiunile aeriene de patrulare în spaţiile aeriene ale statelor baltice. “Ungaria face treabă bună”, a apreciat el.
Însă adjunctul secretarului general al NATO şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul bugetului ungar al Apărării, exprmându-şi speranţa că vor fi adus mai aproape de pragul de 2% din PIB.
Conferinţa a fost deschisă de către fostul ministru ungur de Externe Janos Martonyi.
Vershbow a participat, de asemenea, la sesiunea Adunării Parlamentare a NATO, care s-a desfăşurat în capitala ungară în perioada 15-18 mai.
