NATO și Rusia își vor relua miercuri dialogul diplomatic pentru prima oară de la summitul de la Varșovia, în cadrul căruia Alianța a decis să desfășoare până la 4.000 de soldați în Est în scopul de a-și consolida securitatea, relatează France Presse.
Ambasadorii celor 28 de țări ale Alianței Nord-Atlantice și omologul lor rus, Aleksandr Grușko, se vor reuni după-amiază la sediul NATO din Bruxelles pentru o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, o platformă de dialog inactivă de la izbucnirea crizei din Ucraina, în iunie 2014.
“Aliații și Rusia vor discuta trei teme: criza din Ucraina, transparența militară și situația de securitate din Afganistan”, a explicat o purtătoare de cuvânt a NATO, Carmen Romero.
Și “într-un spirit al transparenței, vom informa Rusia cu privire la deciziile importante pe care noi le-am luat săptămâna trecută la Varșovia pentru întărirea securității noastre”, a precizat ea.
La summitul de la sfârșitul săptămânii trecute la Varșovia, liderii Alianței și-au reiterat “unitatea” în fața Rusiei. Aceștia au aprobat o nouă creștere a capacităților militare în Est, dând undă verde desfășurării a patru batalioane multinaționale în cele trei țări baltice și în Polonia începând din 2017.
Sub comanda SUA, Canadei, Germaniei și Marii Britanii, cele patru batalioane vor număra între 600 și 1.000 de oameni fiecare. Desfășurarea lor în apropiere de frontiera rusă a stârnit furia președintelui Vladimir Putin, care a acuzat NATO la sfârșitul lunii iunie că încearcă să antreneze țara sa într-o cursă a înarmării “frenetică” și că rupe “echilibrul militar” în vigoare în Europa de la căderea URSS.
“NATO nu constituie o amenințare pentru Rusia. Noi nu căutăm confruntarea. Noi continuăm să aspirăm la o relație mai constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac aceasta posibil”, a spus purtătoarea de cuvânt a NATO.
Pentru a protesta împotriva anexării Crimeii de către Rusia și ofensiva separatiștilor proruși în estul Ucrainei în primăvara anului 2014, Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat cooperarea practică cu Moscova, pe care o acuză de susținerea militară a rebelilor.
Această criză, care a provocat temeri printre fostele țări ale blocului sovietic care au aderat la NATO în privința propriei integrități teritoriale, a determinat cele 28 de țări ale Alianței să decidă o consolidare militară fără precedent de la sfârșitul războiului rece.
Astfel, Forța de reacție rapidă a NATO (NRF) a crescut mai mult decât dublu — până la 40.000 de oameni — cu un “vârf de lance” de 5.000 de soldați, în timp ce unele componente pot fi dislocate în termen de 48 de ore.
Alianța a trimis de asemenea avioane de vânătoare suplimentare pentru a ajuta țările baltice să-și protejeze spațiul aerian și a crescut numărul de exerciții.
În paralel, a crescut numărul incidentelor militare și autoritățile militare ruse și aliate n-au mai avut niciun schimb direct din mai 2014.
În noiembrie 2015, armata turcă a doborât un avion rusesc care, potrivit Ankarei, intrase pe teritoriul Turciei dinspre Siria, ceea ce a declanșat o criză diplomatică gravă între Ankara și Moscova, astăzi în fază de aplanare. În aprilie, aparate rusești au interceptat într-un mod “periculos”, potrivit Washingtonului, o navă și un avion de recunoaștere ale armatei americane în Marea Baltică.
La insistența unor țări precum Germania și Franța, dornice să manifeste o atitudine mai constructivă, Consiliul NATO-Rusia s-a reunit din nou la sfârșitul lunii aprilie. Dar, în finalul acestei prime reuniuni, după o pauză de peste 20 de luni, fiecare parte a rămas pe poziția ei în problema conflictului ucrainean.
Chiar dacă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat o “discuție sinceră”, el a recunoscut că întâlnirea nu a reglementat “dezacordurile profunde” între Alianță și Moscova.
Stoltenberg, iar apoi Grușko vor susține declarații în fața presei miercuri, după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, în jurul orei locale 17:00 (15H00 GMT), scrie Agerpres.
