Home Articole “Noi ne-am demonstrat răbdarea, dar Rusia continuă să desfăşoare aceste arme. Este...

“Noi ne-am demonstrat răbdarea, dar Rusia continuă să desfăşoare aceste arme. Este foarte grav”

1428
2

NATO a aprobat miercuri o serie de măsuri politice şi militare pentru a răspunde ameninţării noilor rachete SSC8 desfăşurate de Rusia cu încălcarea unui tratat semnat în 1987, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, relatează AFP.

“Ţările NATO îşi vor întări apărarea antirachetă (…) dar nu intenţionează să desfăşoare noi rachete în Europa”, a explicat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor apărării din Alianţă.

“Reacţia noastră va fi defensivă, măsurată şi coordonată”, a precizat el.

O gamă de măsuri politice şi militare a fost aprobată, dar Stoltenberg nu a furnizat amănunte, de teamă să nu afecteze eforturile diplomatice angajate.

“Aceste măsuri vor fi aplicate numai dacă Rusia refuză să revină la conformitate de o manieră clară şi verificabilă”, a mai spus el.

NATO cere ca Rusia să-şi distrugă noul sistem de rachete înainte de 2 august.

Aceste dispozitive sunt capabile să transporte focoase nucleare şi să lovească rapid oraşele europene, încălcând tratatul privind armele nucleare de rază intermediară (INF), încheiat în 1987 de Moscova şi Washington.

Acordul bilateral a permis eliminarea rachetelor balistice şi de croazieră SS20 ruse şi Pershing americane desfăşurate în Europa.

“Noi ne-am demonstrat răbdarea, dar Rusia continuă să desfăşoare aceste arme. Este foarte grav”, a avertizat Stoltenberg. “Aceste rachete sunt dificil de detectat”, a subliniat el.

SUA şi-au anunţat decizia de a se retrage din tratat dacă Rusia refuză să-l respecte. “Sfârşitul tratatului FNI va fi efectiv pe 2 august”, a reamintit Secretarul General al NATO.

“Rusia are o alegere simplă: fie se conformează şi renunţă la sistemul său de rachete, fie se adânceşte în comportamentul său agresiv şi iresponsabil”, a avertizat Jens Stoltenberg.

Un consiliu NATO-Rusia a fost convocat “săptămâna viitoare” la sediul NATO, a anunţat el. Acest consiliu este organismul de consultare creat în 2002 între cele două blocuri. Reuniunile sale se desfăşoară la nivel de ambasadori.

Alianţa Nord-Atlantică a adoptat joi prima sa politică spaţială, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, creându-se astfel un cadru ce va permite contracararea ameninţărilor vizând infrastructuri spaţiale esenţiale precum comunicaţiile şi sateliţii de navigaţie, potrivit dpa.

‘NATO a făcut astăzi un alt pas important în adaptarea noastră prin aprobarea primei noastre politici spaţiale’, a menţionat Stoltenberg într-o postare pe Twitter în cursul unei întâlniri la Bruxelles a miniştrilor apărării din ţările membre ale Organizaţiei.

Această politică vizează coordonarea eforturilor aliaţilor din cadrul NATO pentru contracararea provocărilor apărute în spaţiu. Alianţa Nord-Atlantică nu are însă ca obiectiv să-şi dezvolte propriile capacităţi spaţiale. ‘Nu planificăm să militarizăm spaţiul’, subliniase Stoltenberg miercuri, în prima zi a discuţiilor ministeriale de două zile.

NATO se bazează din ce în ce mai mult pe tehnologia spaţială, cu utilizări mergând de la comunicaţiile militare şi navigare, până la colectarea de informaţii. Dar, pe timp de război, atacurile asupra sateliţilor ar putea fi utilizate pentru a paraliza zilnic activităţi precum plăţi fără numerar sau gestionarea traficului.

Mai târziu în acest an, Alianţa Nord-Atlantică ar putea adăuga spaţiul pe lista sa de domenii operaţionale, alături de domeniile terestru, maritim, aerian şi de cel cibernetic, care a fost adăugat în 2016. Aceasta ar permite Alianţei să aloce resurse suplimentare şi să trateze atacurile spaţiale similar celorlalte domenii.

În cursul sesiunii de joi, ministrul apărării interimar al SUA, Mark Esper, urma să-i informeze pe cei 28 de omologi ai săi din NATO asupra tensiunilor recente între Statele Unite şi Iran, care au escaladat după atacurile asupra unor petroliere în Golful Oman şi doborârea unei drone americane de către Teheran, scrie Agerpres.



ERDOGAN SE ARUNCA IN BRATELE RUSIEI

Ţările NATO nu ar trebui să se sancţioneze unele pe altele, a afirmat miercuri preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, în timp ce Washingtonul îşi manifestă exasperarea în legătură cu intenţia Ankarei de a achiziţiona sisteme de rachete antiaeriene ruseşti S-400, relatează AFP.

“Să nu uitaţi că Turcia este o ţară din NATO. America este o ţară din NATO. După câte ştiu, ţările membre ale NATO nu se sancţionează unele pe altele”, a declarat Recep Tayyip Erdogan în faţa presei pe aeroportul din Ankara de unde se pregătea să decoleze spre summitul G20 din Japonia.

Preşedintele turc urmează să aibă sâmbătă o întrevedere cu omologul său american, Donald Trump, în marja summitului de la Osaka, iar pe agenda întâlnirii se află achiziţionarea de către Turcia a rachetelor ruseşti.

Statele Unite au acordat Turciei termen până la 31 iulie pentru a renunţa la achiziţie, pe care Washingtonul o consideră ca incompatibilă cu noul avion american multirol F-35, avut, de asemenea, în vedere de Ankara pentru înzestrarea aviaţiei sale militare. În caz contrar, SUA vor adopta sancţiuni contra Turciei.

Recep Tayyip Erdogan s-a arătat încrezător în rezultatul discuţiilor. Relaţiile turco-americane sunt bazate pe “un parteneriat strategic”, a spus el, adăugând că nu are impresia că Washingtonul va sancţiona Turcia dacă nu renunţă la proiectul său.

Liderul de la Ankara a repetat că acordul cu Moscova este “încheiat” şi că sistemul de apărare antiaeriană este “în curs de livrare”.

Recep Tayyip Erdogan a declarat în această săptămână că Turcia va intra în posesia rachetelor S-400 în iulie.


NATO’s position on the INF Treaty

The Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty, or INF Treaty, is crucial to Euro-Atlantic security. It eliminated a whole category of nuclear weapons that threatened Europe in the 1980s. All NATO Allies agree that the SSC-8/ 9M729 missile system developed and deployed by Russia violates the INF Treaty and poses a significant risk to Alliance security. Allies continue to call on Russia to return to full and verifiable compliance. At the same time, NATO is preparing for a world without the Treaty.

Soviet President Mikhail Gorbachev and United States President Ronald Reagan sign the INF Treaty at the White House, Washington, DC, in 1987. A historic moment for Alliance security.

NATO’s position on key events

The INF Treaty was signed on 8 December 1987 by the United States and the former Soviet Union, and entered into force on 1 June 1988. It required both countries to eliminate their ground-launched ballistic and cruise missiles that could travel between 500 and 5,500 kilometres (between 300 and 3,400 miles) by an implementation deadline of 1 June 1991.

Ambassador Eileen Malloy, chief of the arms control unit at the U.S. Embassy in Moscow at the destruction site in Saryozek in early 1990.

By the deadline, the two countries had together destroyed a total of 2,692 short- and intermediate-range missiles: 1,846 Soviet missiles and 846 American missiles. It marked the first elimination of an entire category of weapons capable of carrying nuclear warheads.

But in recent years, Russia has developed, produced, tested and deployed a new intermediate-range missile known as the 9M729, or SSC-8. The 9M729 is mobile and easy to hide. It is capable of carrying nuclear warheads. It reduces warning times to minutes, lowering the threshold for nuclear conflict. And it can reach European capitals.

In July 2018, NATO Allies stated that after years of denials and obfuscation by the Russian Federation, and despite Allies repeatedly raising their concerns, the Russian Federation had only recently acknowledged the existence of the missile system without providing the necessary transparency or explanation. A pattern of behaviour and information over many years has led to widespread doubts about Russian compliance. NATO Allies said that, in the absence of any credible answer from Russia on this new missile, the most plausible assessment would be that Russia is in violation of the Treaty.

In December 2018, NATO Foreign Ministers supported the finding of the United States that Russia is in material breach of its obligations under the INF Treaty and called on Russia to urgently return to full and verifiable compliance with the Treaty.

Allies have remained open to dialogue and have engaged Russia on its violation, including at a NATO-Russia Council meeting on 25 January 2019. Russia has continued to deny its INF Treaty violation, has refused to provide any credible response, and has taken no demonstrable steps toward returning to full and verifiable compliance.

As a result of Russia’s continued non-compliance, on 1 February 2019, the United States announced its decision to suspend its obligations under Article XV of the INF Treaty. This means that the United States could terminate the Treaty within six months of this date if Russia has not come back into compliance.

Also on 1 February 2019, NATO Allies said that unless Russia honours its INF Treaty obligations through the verifiable destruction of all of its 9M729 systems, thereby returning to full and verifiable compliance, Russia would bear sole responsibility for the end of the Treaty. NATO Allies also made clear that NATO would continue to closely review the security implications of Russian intermediate-range missiles and would continue to take steps necessary to ensure the credibility and effectiveness of the Alliance’s overall deterrence and defence posture.

On 15 February 2019, NATO Secretary General Jens Stoltenberg recalled at the Munich Security Conference that “it was on this very stage, at the Munich Security Conference in 2007, this was the place that President Putin first publically expressed his desire for Russia to leave the INF TreatyA treaty that is only respected by one side will not keep us safe”.

The Alliance will do everything that is in its remit to encourage Russia to return to compliance before 2 August 2019. NATO’s focus is to preserve the INF Treaty.

On 26 June 2019, NATO Defence Ministers urged Russia once again to return to full and verifiable compliance. Should Russia fail to comply, they also considered potential NATO measures, such as exercises, intelligence, surveillance and reconnaissance, air and missile defences, and conventional capabilities. NATO will also ensure that its nuclear deterrent remains safe, secure and effective.

Defence Ministers confirmed that NATO has no intention to deploy new land-based nuclear missiles in Europe. NATO will not mirror what Russia does, and does not want a new arms race.

Allies are firmly committed to the preservation of effective international arms control, disarmament and non-proliferation.

“By fielding multiple battalions of SSC-8 missiles, Russia has made the world a more dangerous place.”
Jens Stoltenberg, NATO Secretary General

Missiles banned under the INF Treaty

A Soviet inspector examines a BGM-109G Gryphon ground-launched cruise missile in 1988 prior to its destruction.

Under the INF Treaty, the United States and Russia cannot possess, produce or flight-test a ground-launched cruise missile with a range capability of 500 to 5,500 kilometres, or possess or produce launchers of such missiles.

The INF Treaty gives precise definitions of the banned ground-launched ballistic and cruise missiles:

  • An intermediate-range ballistic missile (IRBM) is a ground-launched ballistic or cruise missile having a range capability between 1,000 and 5,500 kilometres. The term “ballistic missile” means a missile that has a ballistic trajectory over most of its flight path.
  • A shorter-range missile means a ground-launched ballistic or cruise missile having a range capability between 500 and 1,000 kilometres. The term “cruise missile” means an unmanned, self-propelled vehicle that sustains flight through the use of aerodynamic lift over most of its flight path.

Timeline

  • 8 December 1987: Signing of the INF Treaty.
  • 11 May 1991: Destruction of the last missiles covered under the Treaty.
  • July 2014: The United States first raises its concerns with Russia about the missile system.
  • 11 July 2018: NATO Allies declare that Russia appears to be violating the INF Treaty.
  • 20 October 2018: The United States announces its intention to terminate the Treaty.
  • 4 December 2018: The United States declares Russia in material breach of the Treaty.
  • 4 December 2018: NATO Foreign Ministers support the US finding on Russia’s violation.
  • 25 January 2019: NATO Allies urge Russia to return to compliance at a NATO-Russia Council meeting.
  • 1 February 2019: The United States announces its decision to suspend compliance with the INF Treaty.
  • 1 February 2019: NATO Allies issue a statement on Russia’s failure to comply with the INF Treaty.
  • 14 February 2019: NATO Defence Ministers call again on Russia to come back into compliance.
  • 26 June 2019: NATO Defence Ministers agree that NATO will respond, should Russia fail to return to compliance, and consider potential measures.

2 COMMENTS

  1. VLS MK-41(3×8 rachete la deveselu si 3×8 peste 2 ani la radzikowo) lanseaza lacm-uri nucleare tomahawk.adica inf-ul este incalcat de vreo 3 ani.teoria ca doar aegis poate apara europa de rachetele iraniene(!!!!) a fost demontata tocmai de …americani anul asta cand au mutat o baterie de thaad(deci putea si asta sa ne apere) sa suplineasca aegis ul aflat in modernizare.oare in ce consta “modernizarea” deveselu?

Leave a Reply