Trei pacienţi aflaţi în stare gravă la Secţia de Terapie Intensivă a Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti au primit, pe 1 mai, tratament cu plasmă provenită de la români vindecaţi de COVID-19. Primele rezultate sunt încurajatoare, scrie adevarul.ro
Peste 30 de ţări din lume, printre care şi România, experimentează în acest moment terapia cu plasmă convalescentă, ca parte a tratamentului împotriva COVID-19, boala care a făcut până acum peste 200.000 de victime în toată lumea. Plasma convalescentă se obţine de la pacienţi vindecaţi de noul coronavirus, o singură persoană vindecată putând salva – prin donare – trei pacienţi aflaţi în stare gravă. În România sunt circa 4.800 de persoane vindecate de noul coronavirus, care, teoretic, ar putea deveni donatori de astfel de plasmă salvatoare.
Terapia cu plasmă completează tratamentul medicamentos Primele trei doze de plasmă convalescentă au fost deja administrate în premieră la trei pacienţi aflaţi în stare critică care se află internaţi la Secţia de Terapie Intensivă a Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti. Dr. Adrian Marinescu, medic primar la Institut, spune că administrarea plasmei a mers bine şi că efectele se vor vedea în zilele următoare. „Pentru fiecare pacient în parte se alege doza potrivită şi varianta cea mai bună, pentru că sunt mulţi factori care trebuie luaţi în calcul, având în vedere că este un pacient în stare gravă şi aici vorbim de multe dezechilibre care sunt la nivelul organismului”, a explicat doctorul.
Pentru a putea fi administrată prin perfuzie acolo unde este nevoie, plasma convalescentă este testată la fel ca orice produs din sânge – pentru HIV, hepatită, sifilis etc. – la centrele de transfuzii unde sunt aparatele de plasmafereză. Patru astfel de aparate există până acum în România – la Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Piatra Neamţ – printr-o donaţie venită din partea unei firme care importă imunoglobuline. „Ar fi important ca donatorii să meargă la centre“ Primii donatori de la Bucureşti au fost medici care au mers să doneze la Centrul de Transfuzii. „Din câte ştiu eu, s-au făcut două colectări de plasmă prin plasmafereză. Doi pacienţi au dat 600 de mililitri de plasmă. S-ar mai face, dar, deocamdată, nu mai există plasmă. Deci, ar fi important ca donatorii să înceapă să se ducă către centre. Un astfel de pacient vindecat poate reveni la donare prin plasmafereză la fiecare 10 zile maximum, timp de trei-patru săptămâni, în funcţie de nivelul de anticorpi”, a spus Florin Hozoc, directorul firmei care a donat aparatele de plasmafereză. Prin comparaţie, dacă plasma s-ar recolta prin donare de sânge, nu s-ar putea obţine decât o doză de plasmă – adică 200 de mililitri – din 450 de mililitri de sânge. „Şi l-ai pierdut pe acel donator, care nu mai poate reveni la donare decât după şase săptămâni, când nivelul de anticorpi este mult mai mic şi nu mai are sens să recoltezi”, mai spune Hozoc. Potrivit acestuia, colectare prin plasmafereză se face la Bucureşti, deocamdată, la persoaneele care au vene foarte vizibile.
Rezultate vizibile în 48 de ore „Din informaţiile pe care le am eu, până la ora asta, pacienţii care au primit tratamentul cu plasmă au arătat deja îmbunătăţiri. Mâine (duminică, 3 mai – n.r.), la 48 de ore de la administrare, se va face prima consemnare oficială în documentul de monitorizare care va stabili dacă există o îmbunătăţire semnificativă a stării de sănătate. Cea mai importantă este o scădere a viremiei – a concentraţiei de virus în organism – şi o creştere a concentraţiei de oxigen în sânge. De obicei, în alte ţări care au aplicat tratamentul, în 48 de ore, concentraţia de oxigen în sânge era suficient de mare încât să reducă nevoia ca pacientul să fie ventilat mecanic”, adaugă Florin Hozoc.
Terapia cu plasmă sangvină nu este nouă Noul coronavirus nu are un tratament specific. Până la găsirea unui vaccin care să prevină îmbolnăvirea, medicii tratează persoanele infectate cu antiviralele pe care le au la îndemână. Terapia cu plasmă imună nu este nouă, a mai fost aplicată şi în alte infecţii virale cu rezultate mai mult decât satisfăcătoare. În ultimele două decenii, tratamentul cu plasmă a fost folosit şi în SARS şi MERS, precum şi în gripa pandemică provocată de A(H1N1). Ea este testată acum şi pentru noul coronavirus pentru că el poate fi diferit ca mod de acţiune.
Potrivit BBC, Agenţia Americană pentru Securitatea Alimentelor şi Medicamentelor – FDA – a autorizat de urgenţă folosirea medicamentului Remdesivir pentru tratamentul împotriva COVID-19. Aceasta înseamnă că el poate fi folosit în spitale pentru persoanele aflate în stare gravă. Medicamentul este folosit, de regulă, pentru a trata bolnavii de Ebola şi ar scurta perioada de recuperare de la 15 la 11 zile, potrivit studiilor.
