România se pregăteşte pentru “o lovitură de imagine” pe plan internaţional, odată cu organizarea, în premieră pentru o ţară din Uniunea Europeană, a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor (ITU) – PP22.
Evenimentul major, ajuns la cea de-a 21-a întrunire, va avea loc în perioada 26 septembrie – 14 octombrie, la Palatul Parlamentului şi va aduna la start aproximativ 2.000 de invitaţi din toate colţurile lumii.
Pe acest subiect, Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a stat de vorbă cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Vlad Stoica.
Care este scopul unei astfel de conferinţe, de ce în România, ce se va întâmpla concret pe durata celor trei săptămâni de discuţii în “parlamentul” industriei mondiale de telecomunicaţii şi cum vor profita autorităţile române să promoveze ţara noastră din punct de vedere turistic, cultural şi social, sunt doar câteva dintre temele punctate în discuţia cu şeful instituţiei care monitorizează piaţa locală telecom.
AGERPRES: Cum a ajuns România să organizeze cea de a 21-a ediţie a Conferinţei Plenipotenţiarilor Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor ?
Vlad Stoica: În anul 2018, la Conferinţa Plenipotenţiarilor ITU din Dubai, delegaţia României a purtat discuţii prealabile cu oficialii ITU gândindu-se că ar fi bine dacă România ar găzdui evenimentul. Deci, în primă fază a fost vorba despre discuţiile informale din Dubai. Ulterior, pornind de la această idee, un an mai târziu, ANCOM împreună cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale au generat o serie de discuţii la nivel guvernamental cu toate celelalte instituţii ale statului şi şi-au asumat depunerea candidaturii pentru organizarea acestui eveniment.
Desemnarea României drept ţară-gazdă a avut acordul unanim al statelor-membre ITU. Nu a mai fost altă candidatură depusă, fiind şi un anumit context, anume că nu s-a mai făcut un astfel de eveniment de mult timp în Europa, de fapt de vreo 30 de ani. Toate cele 48 de ţări membre în Consiliul ITU au votat pentru găzduirea acestui eveniment de către România, după care a început partea mai tehnică.
În primă fază, ITU ne-a dat un “caiet de sarcini”, în care se menţionau anumite condiţii pentru organizarea evenimentului. S-au solicitat echipamentele necesare, numărul de săli de care au nevoie, dimensiunile acestora, numărul de participanţi pentru fiecare sală, servicii de pază şi protecţie, ce reguli trebuie să respectăm. Agreement-ul de ţară a fost semnat în 2021 şi de atunci ne-am apucat de treabă.
Noi am căutat să folosim orice oportunitate pentru a avea un eveniment de succes, asumat de Guvern, pentru a cărui organizare noi suntem integratorul.
AGERPRES: În ce fel va ajuta acest eveniment major piaţa de profil din România, mă refer aici la investiţii noi în sectorul IT&C, proiecte comune cu alte ţări, dezvoltare de infrastructură, semnarea parteneriate sau protocoale.
Vlad Stoica: În primul rând, organizarea acestui eveniment ne aduce în vizorul tuturor ţărilor pe zona de tehnologia informaţiei şi comunicaţii. Practic, toate societăţile comerciale de pe întreg globul se uită la ce reglementează ITU, pentru că acestea depind de evoluţiile pe care le stabileşte Organizaţia Naţiunilor Unite prin ITU, pentru următorii patru ani. Ceea ce se va întâmpla în România va conta şi pentru organizaţiile internaţionale. Aici mă refer atât la societăţile comerciale mari, cât şi la cele de stat.
În acest caz, vorbim despre reglementări inclusiv pe zone mai puţin civile, cum ar fi sateliţii şi locul lor pe orbită. Toate aceste chestiuni sunt stabilite la ITU. De exemplu, Elon Musk, atunci când vrea să ridice sateliţi de telecomunicaţii, trebuie să ţină cont de reglementările ITU. Apoi, noi avem strict pe zona comunicaţiilor cei patru operatori mari cunoscuţi deja. Normal că şi ei vor dori să fie prezenţi la eveniment, la fel ca şi companii din zona de IT sau echipamente.
AGERPRES: Spuneaţi că, pe lângă cele patru companii de telecomunicaţii de la noi, şi statul va fi interesat. În ce sens?
Vlad Stoica: Noi avem o colaborare foarte bună cu Ministerul Cercetării, Digitalizării şi Inovării, cu domnul ministru Sebastian Burduja. Nu se poate digitalizare fără comunicaţii. Degeaba avem laptopuri performante, tablete performante dacă nu se face conectarea lor la un sistem integrat. Digitalizarea cu adevărat înseamnă “share”-uirea de informaţii în timp real, în mare parte şi folosirea acelor informaţii pe un device digital. Acestea sunt în strânsă legătură. Comunicaţiile, din punctul meu de vedere, sunt ca şi combustibilul la maşină. Nu poţi să spui că ai o maşină performantă dacă o ţii în parcare şi doar te uiţi la ea. Îţi trebuie resursa, adică infrastructura care înseamnă autostrăzi, combustibil, utilităţi.
De fapt, comunicaţiile trebuie să fie baza evoluţiei digitale. Pentru asta trebuie găsite oportunităţi. Este vorba despre a asigura şi predictibilitate, să existe proiecte, strategii şi facilităţi pe care statul va trebui să le acorde pentru a impulsiona investiţiile şi a le face atractive. Totuşi, să nu uităm că obiectivul principal al unei societăţi comerciale este să facă profit. În acest sens, statul trebuie să asigure acest echilibru între cum să facă o societate profit, în orice domeniu ar fi, şi cetăţean. Scopul oricărei societăţi comerciale este să vândă cât mai scump, iar statul trebuie să intervină şi să spună “Cetăţenii mei trebuie să aibă parte de servicii corecte, la preţuri bune, dar astfel încât şi tu să poţi să îţi faci profitul”. Acesta este un echilibru.
Desigur, nu este simplu pentru că ai, pe de o parte, societăţile comerciale care îşi doresc investiţii, facilităţi, iar pe de altă parte dorinţa acestora de a vinde la preţuri cât mai mari ca să obţină un profit cât mai mare. România trebuie să păstreze acest echilibru, astfel încât să fie atractivă din punct de vedere investiţional, dar în acelaşi timp şi cetăţeanul să primească servicii sau produse de calitate la preţuri corecte, în aşa fel încât el să le cumpere.
Cel puţin în ceea ce priveşte ANCOM, până acum, pe zona noastră de responsabilitate, am reuşit să găsim calea unui echilibru, dar, bineînţeles, întotdeauna este loc de mai bine…
AGERPRES: Revenind la evenimentul de la Bucureşti, v-aş întreba care sunt costurile totale şi de unde vin banii ?
Vlad Stoica: Banii vin de la stat. S-a întocmit o hotărâre de Guvern în urmă cu aproape o jumătate de an, prin care s-au alocat 88 de milioane de lei către mai multe instituţii care se ocupă de organizare. Noi, pe de o parte, Ministerul Culturii, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului, Ministerul Afacerilor Externe, Camera Deputaţilor, Senat. Toate instituţiile ajută, inclusiv STS şi SPP. Din banii alocaţi de către Guvern pentru eveniment, fiecare instituţie, pe baza necesarului, a primit o sumă de bani.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
AGERPRES: O situaţie inedită, mai ales în contextul actual, este cea legată de candidaţii la şefia Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, care provin din SUA şi Rusia. Întrebarea este dacă din partea Rusiei candidatul va fi prezent fizic la Bucureşti sau care va protocolul mai exact?
Vlad Stoica: Domnul Houlin Zhao, actualul secretar general al ITU, nu mai are posibilitatea să candideze pentru al treilea mandat, conform regulilor organizaţiei. Acum, pentru această funcţie şi-au depus candidatura două persoane, respectiv Doreen Bogdan Martin din SUA şi Rashid Ismailov din Federaţia Rusă. Uzual, candidaţii pentru cele cinci funcţii de conducere participă fizic la lucrările conferinţei. Momentan, nu avem listele nominale. Ştiu că, până în acest moment, sunt înscrişi peste 1.800 de delegaţi, dar cred că o să depăşim acest număr.
Nu avem informaţii care să ne spună că şi-ar fi retras cineva candidatura. Candidaturile sunt depuse, se va merge înainte şi se va vota în Plenul ITU. Toate delegaţiile sunt aşteptate să participe, iar delegaţia Federaţiei Ruse este înscrisă pe lista participanţilor.
AGERPRES: Care este contribuţia ANCOM la buna desfăşurare a Congresului ITU de la Palatul Parlamentului?
Vlad Stoica: O dată, noi suntem interfaţa cu tot ceea ce înseamnă ITU, şi suntem implicaţi în activitatea lor prin faptul că avem oameni care lucrează la ITU, în sensul în care prezidăm anumite comisii şi comitete. Oamenii noştri sunt foarte prezenţi în lucrările ITU de la Geneva, participă la grupurile de lucru care se organizează fie la Geneva, fie în diverse alte ţări.
Ne-am asumat mai multe lucruri. De exemplu, facem evenimente, am construit sala plenară, cu ajutorul celor care au câştigat procedura de achiziţie, la Parlament. La un eveniment atât de mare apar şi inadvertenţe, dar cu bună-credinţă am reuşit să trecem peste acestea şi să ajungem cu majoritatea detaliilor la final.
Pe durata evenimentului, voi prezida diverse şedinţe, mese rotunde cu şefi de delegaţii, voi avea multe întâlniri bilaterale. Voi fi gazdă împreună cu ministrul de resort, domnul Burduja, la multe evenimente şi vom ţine speech-uri de bun venit. Vom lua cuvântul şi pe chestiuni tehnice împreună cu echipa de la ANCOM. Suntem o echipă întreagă care ne vom ocupa de eveniment şi voi avea lângă mine specialişti pe diverse domenii.
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Există planuri de promovare a României din punct de vedere turistic şi cultural din partea autorităţilor, cu ocazia PP-22? În ce constau acestea?
Vlad Stoica: Categoric, da. Ministerul Culturii va organiza o serie de evenimente culturale de promovare. De asemenea, Primăria Capitalei va oferi delegaţilor acces liber la muzeele pe care le administrează. În perioada celor trei săptămâni, Primăria va derula evenimente, cum ar fi Festivalul Internaţional de Teatru, Festivalul Internaţional de Jazz, iar în baza parteneriatul cu ei, membrii delegaţiilor au acces gratuit la acestea.
De asemenea, Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului va organiza excursii pentru membrii delegaţiilor în diverse zone de interes. După care o să fie operatori, firme de IT care au posibilitatea să se promoveze, să se facă cunoscute în cadrul evenimentului, să participe la diverse mese rotunde în afara lucrărilor conferinţei. Este şi o bună ocazie ca multe ţări să facă diverse evenimente proprii, pe cyber security, 5G, sateliţi etc.
Sunt multe evenimente pe care le organizăm. Tot Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului va promova, de exemplu, Castelul Bran sau Salina Prahova. Ministerul Culturii promovează Muzeul Naţional “Dimitrie Gusti”, apoi spectacole precum “Noaptea de Sânziene”, la Opera Română.
Pe lângă acestea, sunt evenimentele sociale. În afară de ţara-gazdă care organizează, cutumiar, un eveniment social pentru toţi delegaţii, de care s-a ocupat Ministerul Culturii, fiecare ţară organizează fie la hotelul unde este cazată sau chiar la Palatul Parlamentului şi invită membrii din celelalte ţări la evenimente proprii de promovare.
AGERPRES: Cu ce se va alege România după încheierea acestui eveniment?
Vlad Stoica: Vrem să arătăm tuturor, în primul rând din punctul de vedere al imaginii externe, că vom conta şi că ne asumăm lucruri mai mult decât alţii. În ultimii ani, Conferinţa Plenipotenţiarilor ITU a fost organizată în Dubai, Coreea de Sud, Mexic, Turcia…
Noi avem o poziţie importantă în ITU. Avem preşedinţia unor comisii, suntem membri în Consiliu şi sper din toată inima să rămânem în continuare acolo, în contextul în care avem o piaţă a comunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor bună, chiar foarte bună faţă de altele, scrie Agerpres.
