Un articol preluat integral din Satu Mare online. Oare chiar atat de idioti sa fie cei din ANAF?!
Scandal pe Someș, la capătul județului! Doi inspectori de la centrul din Oradea (!!!) al Agenției Naționale de Administrare Fiscală au descins joi la ultimul bac funcțional din județul Satu Mare, care face legătura peste Someș între Pomi și localitățile din județul vecin, Maramureș.
Luându-și prea în serios rolul, s-au pus pe controlat actele podarului care ține în funcțiune de o viață întreagă bacul vital pentru legătura dintre comunitățile locale învecinate și au găsit sursa marii evaziuni fiscale din țara asta: bătrânul Ioan Coț n-are casă de marcat!
I-au și pușcat imediat o amendă de 6.000 de lei, atenționându-l că aceasta e valabilă numai dacă o plătește în termen de 24 de ore, în caz contrar valoarea acesteia urmând să crească.
E destul de evident că bătrânul n-avea de unde să scoată peste noapte 60 de milioane lei vechi din bănuții pe care-i plătesc țăranii ce trec râul cu ștraful să-și lucreze pământurile pe malul celălalt sau nepoții din Baia Mare care vin duminică să-și viziteze bunicii.
De-altfel, hârțogăria pentru administrarea bacului trece printr-o firmă cu acte în regulă, cu contabilitate și tot ce trebuie, iar cei care apelează la serviciile podarului primesc și bonuri fiscale, pe care apar și sumele plătite. Numa’ casă de marcat nu este pe malul Someșului, în mijlocul câmpului!
Ca să fie sigură treaba, inspectorii ANAF s-au întors și vineri, cu mașina cu girofar, să-l întrebe dacă a plătit amenda sau nu. Atâta i-a trebuit lui Moș Ioan Coț! A chemat doi consăteni, fiecare cu câte-un tractor, a legat bacul de tractoare și a strigat: „- Noa, Ghiță, Sanyi, amu sus la deal”!
Dintr-o smucitură, bacul a zburat din apă, iar acum se odihnește la mal. La ora la care se publică acest material, pe ambele maluri se formează cozi cu mașinile și utilajele oamenilor care așteaptă să treacă dincolo, după o zi de muncă pe câmp.
Și mai tare fază e că domnii de la ANAF au rămas și ei blocați pe malul greșit și l-au întrebat pe bătrânul podar că noa, amu ei cum or ajunge dincolo? Ioan Coț le-a răspuns, arătându-le în zare, în aval de Someș: „- Vedeți drumeagu’ ăla prin tufișuri? Noa, dacă mereți tot drept pe ăla, ajungeți până la Seini, care-i pe malul celălalt, ghinion! Dar mai e o speranță, totuși! Ăștia au promis că vor face un pod acolo, cică e gata și proiectul și studiul de fezabilitate sau ce dracu’. Până ajungeți voi acolo, e posibil să fie gata și podul. Drum bun”!
