Home Articole Ordonanta interceptarilor : “Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penala”

Ordonanta interceptarilor : “Organele SRI nu pot efectua acte de cercetare penala”

3065
12
SHARE

A fost publicata Ordonanta de Urgenta pe interceptari. Iata pasajul despre SRI publicat pe www.juri.ro :

2. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Organele Serviciului Roman de informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest. Prin exceptie, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penala speciale conform art. 55 alin. (5), (6) Cod procedura penala pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor aceluiasi cod.”

Iata intreg continutul ordonantei :

Ordonanta de Urgenta:

„Avand in vedere faptul ca la data de 16 februarie 2016 Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, constatand faptul ca textul criticat contravine prevederilor constitutionale cuprinse in art. 1 alin. (3) conform carora Romania este stat de drept, in care drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt garantate si ca sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului‘ supusa controlului nu respecta conditiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii,

Luand in considerare faptul ca proba in sine (supravegherea tehnica) nu este afectata de criticile de neconstitutionale retinute de Curte, dar, fara punerea in acord a legislatiei cu normele constitutionale considerate a fi incalcate nu ar fi posibila pe o durata care nu poate fi estimata, recurgerea la probe de acest fel in cadrul urmaririi penale, astfel incat, in activitatea de realizarea interesului social general pe care sunt chemate sa il apere organele judiciare, se creeaza premisa unei lacune operationale,

Tinand cont de imprejurarea ca activitatea unitatilor de parchetar fi in mod serios afectata in absenta sprijinului tehnic si a resurselor umane specializate pentru managementul unei infrastructuri de comunicatii, atat din punct de vedere al operativitatii efectuarii actelor de urmarire penala, cat si sub aspectul administrarii unui probatoriu complet pe baza tuturor metodelor de investigare prevazute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala,

In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie o situatie extraordinara, a carei reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

ART. I

Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Alineatul (2) al articolului 57 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

‘(2) Organele de cercetare penala speciale efectueaza acte de urmarire penala numai in conditiile art. 55 alin. (5) si (6), corespunzator specializarii structurii din care fac parte, in cazul savarsirii infractiunilor de catre militari sau in cazul savarsirii infractiunilor de coruptie si de serviciu prevazute de Codul penal savarsite de catre personalul navigant al marinei civile, daca fapta a pus sau a putut pune in pericol siguranta navei sau navigatiei ori a personalului. De asemenea, organele de cercetare penala speciale efectueaza, in cazul infractiunilor contra securitatii nationale prevazute de Titlul X din Codul penal si infractiunilor de terorism, punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica.’

2. Alineatul (1) al articolului 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

‘(1) Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie efectuata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei’.

3. La articolul 142, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1/1), cu urmatorul cuprins:

‘(1/1) Pentru realizarea activitatilor prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a) –d), procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei folosesc nemijlocit sistemele tehnice si proceduri adecvate, de natura sa asigure integritatea si confidentialitatea datelor si informatiilor colectate.’

4. La articolul 142 alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

‘(2) Furnizorii de retele publice de comunicatii electronice sau furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligati sa colaboreze cu procurorul, organele de cercetare penala sau lucratorii specializati din cadrul politiei, in limitele competentelor acestora, pentru punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica.

Art. II. – Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Dupa articolul 30 se introduce un articol nou, art. 301, cu urmatorul cuprins:

‘(1) Semestrial sau ori de cate ori este nevoie, presedintele sau unul dintre judecatorii anume desemnati de catre acesta verifica modul de punere in aplicare in cadrul Centrului National de Interceptare a Comunicatiilor a supravegherilor tehnice realizate de organele de urmarire penala

(2) Verificarea prevazuta la alin. (1) se face in conditiile prevazute prin Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.’

2. Articolul 66 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

‘(1) Ministerul Public este autorizat sa detina sisa foloseasca mijloace adecvate pentru obtinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea si descoperirea informatiilor privitoare la infractiunile date in competenta parchetelor, in conditiile legii.

(2) Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.

(3) Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informatiile, neprelucrate, detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.

(4) Nerespectarea obligatiilor prevazute la alin. (2) si (3) atrage raspunderea juridica potrivit legii”.

3. Dupa art. 66, se introduce un articol nou, art. 66/1, cu urmatorul cuprins :

‘Art. 66/1 – (1) In vederea desfasurarii activitatilorprevazute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, in cadrul Ministerului Public pot functiona, prin detasare, ofiteri sau agenti de politie judiciara, sub directa conducere si controlul nemijlocit al procurorilor, in limita posturilor aprobate potrivit legii.

(2) Detasarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara se dispune, la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de catre ministrul afacerilor interne, pe o perioada de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani, cu acordul acestora.

(3) Numirea in functii a ofiterilor si agentilor de politie judiciara de la alin. (1) se face prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Incetarea detasarii ofiterilor si a agentilor de politie judiciara se poate dispune inaintea perioadei prevazute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie .

(5) Pe durata detasarii ofiterii si agentii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o insarcinare.

(6) Dispozitiile procurorilor sunt obligatorii pentru ofiterii si agentii de politie. Actele intocmite de acestia din dispozitia scrisa a procurorului sunt efectuate in numele acestuia.

(7) Ofiterii si agentii de politie judiciara prevazuti la alin. (1) au drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru ofiterii de politie si agentii de politie, cu exceptiile prevazute in prezenta lege si beneficiaza, in mod corespunzator, de drepturile prevazute la art. 11 si 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

(8) ofiterii si agentii de politie judiciara detasati in conditiile alin. (1) isi pastreaza salarizarea avuta la data detasarii.

(9) Atributiile prevazute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile si raspunderile ce revin ofiterilor si agentilor de politie judiciara detasati se exercita de procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Atributiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiterii si agentii de politie judiciara detasati se exercita de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(10) Dispozitiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, republicata, se aplica in mod corespunzator in raport de activitatea ofiterilor si agentilor de politie judiciara.

(11) Pentru ofiterii si agentii de politie judiciara detasati in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Directiei Nationale Anticoruptie sunt aplicabile dispozitiile prevazute in legile speciale aplicabile acestora.’

Art.III. Legea nr. 508/2004 privind infiintarea, organizarea si functionarea in cadrul Ministerului Public a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Litera b) a articolului 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

‘b) conducerea, supravegherea si controlul actelor de cercetare penala, efectuate din dispozitia procurorului de catre ofiterii si agentii de politiejudiciara organizati in cadrul structurilor specializate in combaterea criminalitatii organizate, la nivel central si teritorial, aflati in coordonarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism,oridetasati in cadrul directiei. Ofiterii si agentii de politie judiciara detasati efectueaza numai activitatile prevazute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala.’

2. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

‘Art. 5 -Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se incadreaza cu procurori, specialisti in domeniul prelucrarii si valorificarii informatiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic si in alte domenii, ofiteri si agenti de politie judiciara, personal auxiliar de specialitate, personal economic si administrativ, in limita posturilor prevazute.’.

3. Dupa articolul 9, se introduce un articol nou, art. 91, cu urmatorul cuprins:

Art. 9/1-(1) In vederea desfasurarii activitatilor prevazute de art. 142 alin. (1) din Codul de procedura penala, in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism functioneaza, prin detasare, ofiteri sau agenti de politie judiciara, sub directa conducere si controlul nemijlocit al procurorilor directiei, in limita posturilor prevazute de lege.

(2) Detasarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara se dispune la solicitarea procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism de catre ministrul afacerilor interne, pe o perioada de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii din 3 in 3 ani, cu acordul acestora.

(3) Numirea in functii a ofiterilor si agentilor de politie judiciara de la alin. (1) se face prin ordin al procurorului sef alacestei directii.

(4) Incetarea detasarii ofiterilor si a agentilor de politie judiciara in cadrul directiei se poate dispune inaintea perioadei prevazute la alin. (2) prin ordin motivat al procurorului sef al directiei.

(5) Pe durata detasarii ofiterii si agentii de politie judiciara nu pot primi de la organele ierarhic superioare nici o insarcinare.

(6) Dispozitiile procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt obligatorii pentru ofiterii si agentii de politie. Actele intocmite de acestia din dispozitia scrisa a procurorului sunt efectuate in numele acestuia.

(7) Ofiterii si agentii de politie judiciara prevazuti la alin. (1) au drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru ofiterii de politie si agentii de politie, cu exceptiile prevazute in prezenta lege sibeneficiaza, in mod corespunzator, de drepturile prevazute la art. 11 si 23 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 45/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

(8) Salarizarea ofiterilor si agentilor de politie judiciara prevazuti la alin. (1) se realizeaza potrivit dispozitiilor legale aplicabile ofiterilor si agentilor de politie judiciara din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie.

(9) Atributiile prevazute de lege pentru ministrul afacerilor interne privind drepturile si raspunderile ce revin ofiterilor si agentilor de politie judiciara detasati se exercita de procurorul sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Atributiile privind acordarea gradelor profesionale pentru ofiterii si agentii de politie judiciara detasati se exercita de ministrul afacerilor interne, la propunerea procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

(10) Dispozitiile art. 6 din Legea nr. 364/2004 privind organizarea si functionarea politiei judiciare, republicata, se aplica in mod corespunzator in raport de activitatea ofiterilor si agentilor de politie judiciara.

4. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

‘Art. 11 – Functia de procuror, agent sau ofiter de politie judiciara ori de specialist in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.’

5. La alineatul (1) al articolului 23 dupa litera c) se introduce o noua litera, lit. d), cu urmatorul cuprins:

‘d) 40 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara, cu suplimentarea in mod corespunzator a numarului maxim de posturi prevazut pentru Ministerul Public.’

Art. IV – Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 33 din 3 martie 1992, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 8 se introduc doua alineate noi, cu urmatorul cuprins:

‘(2) Pentru relatia cu furnizorii de comunicatii electronice destinate publicului, Centrul National de Interceptare a Comunicatiilor este desemnat curolul de a obtine, prelucra si stoca informatii in domeniul securitatii nationale. La cererea organelor de urmarire penala, Centrul asigura accesul nemijlocit si distinct al acestora la sistemele tehnice in scopul executarii supravegherii tehnice prevazute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de Procedura Penala.

(3) Conditiile concrete de acces la sistemele tehnice al organelor judiciare se stabilesc prin protocoale de cooperare.’

2. Articolul 13 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Organele Serviciului Roman de informatii nu pot efectua acte de cercetare penala, nu pot lua masura retinerii sau arestarii preventive si nici dispune de spatii proprii de arest. Prin exceptie, organele Serviciului Roman de Informatii pot fi desemnate organe de cercetare penala speciale conform art. 55 alin. (5), (6) Cod procedura penala pentru punerea in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, conform prevederilor aceluiasi cod.”

http://juri.ro/guvernul-a-publicat-ordonanta-privind-unele-masuri-pentru-punerea-in-executare-a-mandatelor-de-supraveghere-tehnica-dispuse-in-procesul-penal-oug-si-nota-de-fundamentare?utm_source=newsletter&utm_medium=email&utm_content=Newsletter-318447-20160314&utm_campaign=Guvernul+a+publicat+ordonanta+privind+unele+masuri+pentru+punerea+in%250A+executare+a+mandatelor+de+supraveghere+tehnica+dispuse+in+procesul+penal

12 COMMENTS

  1. Cumva sună a stat poliţienesc? Să ne gîndim ceva mai concis:**Terorismul este doar pretextul pentru a justifica această supraveghere pe scară extinsă. Este vorba de manipulare diplomatică, spionaj economic şi control social. Este vorba de putere şi nu există nicio îndoială că supravegherea în masă sporeşte puterea guvernului**
    Ce terorism tati? Care terorism oameni buni? În Franţa şi chiar în alte ţări care este adevăratul terorism se ascultă telefoanele în masă şi tot au fost atacuri masive! E strict afacere grasă pentru unii cu sacul fără fund! Am mai scris:
    – Ce-ar fi să renunţăm la mijloacele de comunicare ”magnet capcană” cît mai rapid posibil?(fiecare decide ce va face)
    Doar aşa rămîn societăţile de telefonie mobilă fără obiectul muncii şi imediat falimentare! :)) poate ne vom trezi obligaţi să plătim pierderile prin boicotarea acestor societăţi din cauza pierderilor, cum se practică la gaze, energie, electrică, apă potabilă sau nu(plăteşti apa furnizată de societate fără a o folosi pentru că deja achiziţionezi apă de la supermark). Halal ”drepturi ca lux teoretic” după cum spune madam ministra justiţiei. Cumpărăm apa din supermarket şi suntem obligaţi să plătim şi pierderile societăţii de furnizare a apei potabile sau nu!

  2. Foarte clar! Nu pot dar totuși pot… În anumite condiții.
    Sau, mai pe românește – pot fi desemnate ca organe de cercetare penală, organe care nu pot efectua cercetare penală.
    Dar pot lua Viagra și-atunci organele s-ar putea să poată.
    .
    Clar sau ce?!
    Doooaaaaamnaaa Prună!… Demisia!

    • Daca intr-un an au fost date 40.000 de mii mandate de ascultare, in mod practic daca fiecare dintre cei ascultati vorbeste cu alti zeci sau sute de cunoscuti in timpul perioadei de ascultare vor fi ascultati la randul lor si acestia. Deci alte sute de mii sau milioane de interceptari. Informatiile obtinute in urma acestor interceptari vor fi analizate, fisate si arhivate de catre SRI. Dupa acest principiu SRI va reusi in cel mai scurt timp sa intercepteze practic toata populatia Romanie care vorbeste la telefon sau traficheaza pe net si sa afle totul despre familiile acestora si prietenii lor. Cu ce se ocupa, optiunile politice, viciile, bolile lor etc, etc…. Ceeace inseamna ca practic SRI va controla la blana Romania si vor fi lasati sa performeze in viata sociala, politica si economica doar acei cetateni ce rezoneaza in cuget si simtiri cu SRI, SRI care va deveni astfel efectiv stapanul de facto al Romaniei.

      • Aici nu cifrele sunt în discuție – oricum pentru a disemina atât de multă informație ar fi nevoie de sute de mii de operatori.
        Aici e în discuție un principiu – poate sau nu poate Securitatea să se amestece în Justiție?
        Da, da… Securitatea. Hai să nu o mai bălărim cu denumiri fițoase gen SRI sau altele.

  3. Din cate am inteles DNA are doar 20 de ofiteri specializati acum. Nu inteleg cum lumea se asteapta ca acestia faca interceptari si celelalte actiuni conexe de strangere de informatie fara ajutorul SRI ? Nu sunt nici cate unul pentru fiecare judet, d-apoi pentru fiecare peste 200 de orase.

    Cred ca sunt mari interese ca DNA sa incetineasca.

    Tariceanu, UNPR si prin extensie si PSD nu ar fi mai bine sa vina cu o lege RAPID care sa puna in acord decizia CCR si celalalte inca 30 de decizii ignorate pana acum in loc sa critice ipocrit ? Ei au majoritate in Parlament.

  4. Se zvoneste ca specialistii judiciaristi sunt f.putini iar in MAI deja e deficit.De asemenea, se doreste angajarea ne specialitilor din sursa externa ceea ce va duce la scaderea per ansamblu a actului de justitie, deci e bine pt. infractori.Mai bine pt. infractori e si trecerea ordinii publice la autoritatile locale.Deci Primarii sunt baroni cu politie in subordine.Se urmareste disolutia fortei coercitive ? E chestiune de siguranta nat.

  5. Tare. Toți la tv s-au grăbit sa huleasca ministru, la Razvan Dumitrescu barem se legau și de modul cum se îmbracă și cum arata geanta. Și pt ce? Jurnaliștii nu înțeleg un lucru: libertatea de exprimare merge pana acolo când se lezează libertățile și drepturile altcuiva. Cu alte cuvinte era dreptul ei sa se îmbrace cum are chef. Punct

      • Cat timp imaginea nu îi e afectată. Atenție! libertatea nu e absoluta nicăieri lume. Exista totuși niște hotărâri CEDO f clare pe libertatea de exprimare cât cum se întinde chiar și pt oamenii liberi/extraordinar de frumoși și liberi, indiferent de categorie de ‘liberi’, ar trebui studiate – dl Liviu Popescu are un curs succint și interesant, de recomandat! 🙂

  6. Decizie solomonică : SRI nu saltă pe nimeni de pe strada, n-are beciuri speciale unde sa “coroboreze” (citește: scoate Prin fals “înec “, metoda de interogație agresiva a americanilor, intre timp abolită in SUA) informația de la corupți, cu cea obținută de la teroriști, in schimb poate continua sa facă toate astea sub pulpana Parchetelor, ca si mai înainte, doar ca la modul legal. AMR si UNJR pot sa se spele pe bot de “neconstituționalitatea” ordonanței, Europa poate sa-si vina in fire după șocul cu “drepturile omului sunt un lux teoretic” lansat de muierea in halat flaușat de la Justiție (by the way, materialele flaușate au fost all the rage la Paris anul trecut, iar halatul coanei Pruna e de fapt un pardessus ultimul răcnet, numai “modelul”, Pruna însăși, e de vina ca arata ca la nebuni), totu-i OK, cetățeni. Mai ales, Ciolos nu mai trebuie s-o dea afara pe tzatza in halat/pardessus flaușat fiindcă tare nu-i place sa dea afara miniștrii pe care i-a “ales” cu mâna lui, a zis-o deja, nimic nu-l supăra mai tare decât sa i se conteste acțiunile si choice-urile, Parlamentul sa-si bage mințile in cap si sa-i înghită prefecții, miniștrii si femeile de serviciu, daca le-a numit cu gurița lui peltica, sa stea naibii in cutia puterii legislative daca tot vrea independența. Si, mai ales, sa nu-l facă sa piardă timpul cu drumuri la Casa Poporului cand el are treaba sa vâneze fumătorii pe coridoarele de la palatul Victoria intre 2 drumuri la Bruxelles-pur si simplu nu se face sa deranjezi un om ocupat!

Leave a Reply