Home Articole Premierul Norvegiei este o femeie. Mama a doi copii

Premierul Norvegiei este o femeie. Mama a doi copii

6503
26
SHARE

Pentru ca am apreciat mereu profilul Norvegiei de tara foarte solida din punct de vedere economic, am fost curios sa vad cine conduce un guvern care accepta deviatii atat de mari ale institutiei ce are grija de copiii din tara respectiva.

Nu mica mi-a fost surprinderea sa vad ca premierul Norvegiei este o femeie. Mama a doi copii. Erna Solberg se numeste. Oare acest respectabil politician si sef de guvern s-a intrebat o secunda cum ar fi sa-i fie luati copiii si dati spre adoptie altei familii?

Daca tot invart milioane de euro anual, n-ar fi totusi un demers de bun simt ca partidele politice din Romania, prin niste barbati sau femei politicieni, sa publice o scrisoare deschisa in presa norvegiana adresata acestei femei prim ministru?  Exista profesionisti care pot redacta in cel mai transant dar si civilizat limbaj european aceasta scrisoare, ce poate fi publicata contra cost in presa norvegiana.

De ce atata lipsa de imaginatie si imobilism in politica si administratia romaneasca?

De ce nu se activeaza nici un fel de mecanism serios si modern de comportament politic si comunicare publica?

De ce nici un grup de politicieni nu a descins pina azi la Oslo? Sa vorbeasca deschis, sa organizeze conferinte de presa, contacte cu societatea civila si politicienii de acolo? Totul se bazeaza pe eforturi de la distanta?!

De ce, de ce, de ce….

 

 

26 COMMENTS

  1. Doamna prim ministru norvegian si-a crescut copii in litera si spiritul legilor Barnevernet, de aia ii mai are.
    In privinta intrebarilor ele raman. Oricum pe politicienii nostri nu-i intereseaza decat soarta lor si numai a lor restul poa’ sa se duca la vale.

    • Ar putea sa ii intereseze soarta cetatenilor norvegieni? Toti membrii acelei familii au cetatenie norvegiana. Doar copiii au primit in decembrie, adica dupa izbucnirea scandalului, cetatenie romana de la ambasada dar sa vezi dracie. Nu au renuntat la cea norvegiana iar Norvegia nu accepta dubla cetatenie. Sa protestam sa schimbe aia legile si sa accepte dracu si dubla cetatenie? Poate schimbam noi tot sistemul legislativ din Norvegia sa implementeze si ei minunatul sistem legislative romanesc. Sa devina si ei tara civilizata.

      • Va salut , Dl Radu Tudor.
        Barnevernet -ul este super imun , este cum era Basaul in timpul mandatului. MULTI DIN ANGAJATI , CHIAR FOARTE MULȚI , SUNT COPII CARE AU FOST ABUZATI .

    • Evident norvegienii astia gandesc ca niste pedofili bolnavi. Numai un pedofil se poate gandi ca un parinte care isi imbratiseaza copilul o face dintr-un interes pervers.
      Un om normal nu se gandeste la asta.
      Probabil Norvegia e o tara cu traditie in pedofilie cu foarte multi dementi din astia si atunci abuzurile astea au dus la o alta extrema, evident fascist-dementa.
      Sau probabil s-au casatorit prea mult intre ei si sunt deja dementi. Cosanguinizarea duce la asemenea nebunie dar si rea vointa, teroare si santaj la nivel de institutie de stat.

      – Separarea fratilor este deja o barbarie fara margini si norvegienii nu cauta nicio solutie in directia asta. Doar un exemplu.

      Deci sunt societati chair mai rele decat fascistii, comunistii, talibanii si ISIS. Si asta in Europa. E cutremurator.

  2. Ce ziceti de asta…

    I have to express my concern because citizens must pay attention and react when an event like The Bodnariu family case occur. Being a Romanian, born and raised in communist Eastern Europe, who praised the western side of the continent for all its social and ecomomic achievements, such a situation seems unbelievable. The Bodnariu situation made me search information about Norwegian Child Care Institution (Barnevernet) and what one can read is really scaring. Frightened because of the way the Bodnariu family is treated I visited the official Barnevernet site. Almost everything a fine and well educated human being would desire to read about such subjects is there. Well written words indeed, but the deeds show quite a different reality. Actually you might believe a two-sided mirror is able to stare at you.
    They’re talking about help within the home and familiy group conference BEFORE taking children away. Let me qoute this: ”If there is a risk that a child will suffer material harm by remaining at home, the child welfare service has the power to make an emergency temporary decision to move a child. In such cases, the County Social Welfare Board shall consider and approve the decision within 48 hours.” That’s certainly a rule, their own rule and many times it isn’t considered compelling.
    So one would be entitled to see some preliminary stages in order to help families correcting their possible mistakes before parting children and parents. I didn’t see any of that in regard to Bodnariu family. Why remove the children unexpectedly? Why using a dark car? Why drag out unwillingly boys and girls (I saw horrifying videos.)? What about mens legis of Norwegian Child Care Law? It allows such conduct? I wonder what would say a dedicated psychotherapist of this. There isn’t any counselling for both children and parents to accept properly the separation. What if doing things like Barnevernet (national or municipal) does is one more trauma for those involved? I tried to find and read more about the rules and regulations that govern Child Care in Norway, the specific criteria, the degree of their fulfillment when deciding to remove children. Ididn’t succeed, probably because I cannot understand Norwegian.
    A lot of problems and concerns, but not many answers. Therefore I would like to stand against:
    – the sudden and traumatic actions of Child Care in Norway;
    – the disrespectful manner of treating Bodnariu children (brothers and sisters separated, changing their social environment – schools, kindergardens, a baby left without breastfeeding and the voice of his mother – nobody gave evidence that she treated him badly);
    – the disrespectful manner of treating Bodnariu adults ( they cope with the pain one day at a time, unable to think what the future will be like, they fear when the phone is ringing, not knowing if it will bear a good or a bad news, seeing other families hurts them by remembering);
    – the inexistence of a prevoius inquiery based on the priciple of hearing both sides involved, thus almost presuming Bodnariu parents guilty;
    – the doubts cast over important western values.

    There are some other questions that bother me;
    – how does Barnevernet appreciate its results (are there many cases lost in Court or are there studies regarding the development of the children they cared for)?
    – are the official statistical figures describing truthfully the Barnevernet phenomenon?
    – why this independent agency demands so much discretion although the children are frequently old enough to understand that they are taken away? The parents also know, and you cannot hide such an event at work, it is noticed at school, in the neighbourhood. I really believe that when someone thinks and does everything correctly usually wants to shout about loud and clear.

    Although The Enlightenment philosophers believed that democracy is a system based on checks and balances, it is quite trendy recently to give some branches and institutions absolute independence. But nobody should hide behind that not to face the consequences of any wrongdoings.

    Am trimis-o catre Ambasada lor. Problema e ca inca ar mai fi lucruri de spus despre sistemul lor si nu stiu daca folosesc limbajul si argumentele potrivite. Am pus doar corpul scrisorii, fara formulele de adresare si incheiere.

  3. http://lbhn-1602388572.eu-west-1.elb.amazonaws.com/stire/20721152

    ”Mircea Toplean, psiholog clinician: Sa separi copiii de parinti in urma unor marturisiri facute chiar de copii areun efect devastator IN PRIMUL RAND asupra copiilor denuntatori

    Să zicem că lucrezi la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC), la serviciul de abuz și primești o sesizare de abuz de genul celei ajunse la Barnevernet în noiembrie 2015.

    Ce faci?

    Tu, psiholog, împreună cu alți funcționari la DGASPC, asistenți sociali, te deplasezi urgent la fața locului pentru a face evaluare rapidă a situației.

    Ce te interesează la un prim contact cu cazul respectiv? Starea fizică a copilului: dacă are nevoie de îngrijiri medicale, dacă a mâncat, dacă e îmbrăcat corespunzător. Următorul pas pe care îl faci – tot la fața locului – este liniștirea copilului, securizarea lui emoțională. Trebuie, deci, să-l ajuți să simtă (NU să înțeleagă) că dacă până atunci a fost martorul sau victima unor lucruri îngrozitoare (pentru care el personal nu are nicio vină), de acum înainte totul va fi bine, mult mai bine; se vor găsi soluții – pentru el, pentru părinții lui, pentru frații lui, pentru toată lumea. Pare simplu, dar nu e.

    Subliniez importanța eficienței mesajului transmis: tot ceea ce te interesează la acest moment este starea de bine a copilului. Faci absolut tot ce poți ca să diminuezi haosul. Inutil să specific că demersurile funcționărești care implică direct copilul trebuie reduse la minimum. Orice exces de birocrație și orice demers formal pe de o parte, orice scandal și orice formă de răvășeală pe de altă parte compromit confortul emoțional al copilului, și așa fragilizat.

    Când copilul se relaxează, se poate trece la pasul următor: îl scoți din mediul familiei și îl aduci – împreună cu TOȚI cei implicați – într-un spațiu al DGASPC. Între timp, cu ajutorul asistenților sociali, se încearcă obținerea mai multor informații care să edifice cazul (declarații de la membrii familiei, de la vecini, eventual de la școală etc.)

    Până aici, toate bune, toate corecte și (relativ) simple. Ne aflăm în termenii legii.

    DGASPC este obligată prin lege să angajeze psihologi care să se ocupe de evaluarea corectă și completă a cazurilor; iar psihologii au, evident, obligația de a aborda cazurile în termeni psihotraumatologici: ei analizează cu instrumentele și abilitățile specifice specialiștilor ceea ce s-a constatat. Foarte rar se întâmplă ca cele constatate la prima vedere de nespecialiști să se suprapună cu cele analizate ulterior de specialiști. În lipsa acestui efort de interpretare a indicilor traumatici, balamucul nu are niciun sens.

    Legea nu se aplică mecanic. Oricine poate sesiza și amenda, conform legii, un comportament nepotrivit, dar nu oricine îl poate analiza în coordonatele sale reale.

    Și de aici încolo – repet, în virtutea legii – rolul psihologului devine unul cheie. Trauma (orice traumă) se circumscrie prin relația dintre două lucruri: evenimentul propriu-zis (în cazul nostru bătaia) și o trăire subiectivă care e, într-adevăr, mai greu de delimitat, dar asta nu înseamnă că joacă un rol secundar în circumscrierea traumei, dimpotrivă, îi este definitorie. Ce vreau să spun este că trauma psihică nu se constată pur și simplu, ea se vădește în relația dintre un eveniment și răspunsul subiectiv la acel eveniment (în delimitarea răspunsului e nevoie într-adevăr de experiență și dexteritate terapeutică).

    Plecând de la aceste coordonate, se va constata destul de repede că nu există traume identice. Dificultatea oricărui caz de abuz constă, deci, în 1. circumscrierea gravității traumei și 2. luarea unor decizii ulterioare astfel ca acelui copil traumatizat să-i fie mai bine, nu mai rău. Ambele demersuri sunt dependente de context, e aproape imposibil să iei decizii-standard.

    Și acum miza textului: e bătaia un motiv suficient pentru a separa copilul de părinte?

    Există copii care pot fi marcați de o strângere mai fermă a mâinii și există copii pe care o bătaie zdravănă îi lasă aproape indiferenți. Orice specialist cu cunoștințe de psihotraumatologie va face diferența între bătaie ca instrument (mai mult sau mai puțin discutabil, dependent de context cultural etc.) și atitudinea de fond a părintelui față de copil. Distincția asta nu ține de preferința sau de orientarea terapeutului, ci de obligația de a nu decide pripit atunci când ai în față un caz de abuz cu consecințe potențial dramatice pentru viitorul copilului respectiv. Ai obligația de a înțelege și de a analiza corect indicatorii traumei.

    Or, în cazul agresării fizice a copiilor trebuie menționat faptul că nu bătaia în sine e cea care traumatizează în primul rând, ci atitudinea care însoțește gestul agresiv – să zicem nerăbdare, furie, dispreț, chiar ură. Specialistul are, deci, obligația de a porni în circumscrierea traumei dinspre atitudine înspre comportament și nu invers. Orice psiholog onest are suficiente argumente teoretice pentru a face distincția între părinți cu atitudine abuzivă, terorizantă care nu și-au bătut copiii în viața lor, și părinți care și-au bătut copiii fără însă a-i copleși printr-o atitudine parentală ostilă și demotivantă.

    Te-ai gândi că atunci când o instituție al cărei rol este protecția copilului ia o decizie radicală (separarea copiilor de părinți) pornind de la un indicator traumatic anume – în acest caz bătaia – are un dosar doldora de informații, a făcut o evaluare complexă a cazului și a inclus în acel dosar analiza detaliată și a altor indicatori traumatici, în afara bătăii, fără de care niciun specialist care se respectă nu ar vorbi de o traumă în toată regula. Ei bine, informatiile publice arata că lucrurile n-au stat deloc așa în cazul Bodnariu-Barnevernet. Am aflat de curând că, după separarea copiilor de părinți, nimeni nu a mai vorbit cu surorile Bodnariu, cele care și-au “dat de gol” părinții. Cu alte cuvinte, exact copiii în jurul cărora ar fi trebui să graviteze ancheta care lămurește amploarea traumei în funcție de care ar trebui să se ia o decizie sau alta, au fost trecuți cu vederea .

    Se pare că instituția la care ne referim respectă legea întocmai, jertfindu-i chiar pe cei în numele cărora acea lege este respectată. Ai crede că menirea acestei instituții este aceea de a proteja copilul, nu legea în numele căreia îl protejează . Ai crede că rolul echipei de specialiști este acela de a face tot ce-i stă în putință pentru ca acelui copil să-i fie ma bine. Ai crede că deciziile radicale ar trebui să fie ultimele la care să se recurgă, după ce s-au luat deja toate celelalte măsuri potențial salvatoare/remediante, și asta tocmai pentru că, prin radicalitatea lor, primele fac și mai mult rău. Se pare că în cazul Barnevernet n-a fost așa.

    Mai e aici un aspect pe care mulți îl trec cu vederea: să separi copiii de părinți în urma unor mărturisiri făcute chiar de ei, de copii, are un efect devastator asupra tuturor, ÎN PRIMUL RÂND asupra copiilor denunțători . Aceștia vor trăi cu un copleșitor sentiment de vinovăție. Vinovăția că și-au trădat fatal părinții generează cu ușurință un nucleu nevrotic, poate chiar psihotic. La trauma inițială se vor adăuga în curând altele, mult mai grave și mai greu de reparat.

    Și tot despre bătaie, dintr-o perspectivă principială. Să nu se înțeleagă de aici că sunt pentru aplicarea corecțiilor fizice, însă nu pot să nu constat că vehemența celor care văd în palma la fund o crima abjectă apare adesea compensatoriu, printre acei părinți care nu reușesc să gestioneze franc și eficient relația cu propriul copil.

    Aduc în discuție un singur scenariu, unul devenit destul de frecvent în România urbană de azi: părintele care se simte vinovat în fața copilului său, părintele care care se teme de copilul său și, prin urmare, îl răsfață. Pentru că stă toată ziua la serviciu (are de plătit rate la mașină și vacanțe), părintele ajunge seara acasă, paralizat de frică și copleșit de vinovăție în fața propriei odrasle. Cum s-o mai supere? Odrasla lui e singura sursă de afecțiune genuină, de fapt, singura sursă de bine suprem.

    În virtutea unui mecanism extrem de insidios de spaimă și culpă în fața propriului copilul, părintele devine incapabil de decizii structurante, formatoare . Copilul pe care l-a nedreptățit trebuie re-îndreptățit acum compensatoriu, din plin. De aceea îl răsfață și-i îndeplinește absolut toate dorințele, renunțând la cea mai mică tușă disciplinară de teamă să nu-și pună odrasla în situația (inevitabil stresantă) de a se revolta. Acest părinte nu-și poate vedea copilul cu fruntea înnegurată. Ar fi prea mult pentru el. De fapt, pentru amândoi. Palma la fund, în ecuația asta, pare într-adevăr inacceptabilă.

    Și atunci se naște retorica aceea compensatorie: “lasă copilul să se exprime!” pare a fi singura grijă pe care acest tip de părinte – nu mă feresc să-i spun hipster – o are (și e mândru că o are fiindcă îi pare extrem de onorabilă). Părintele hipster nu-și dă seama că, în felul acesta, nu-și încurajează deloc copilul “să se exprime” fiindcă exprimarea coerentă presupune ea însăși existența unei structuri . De fapt, copilul este încurajat să dea curs tuturor impulsurilor sale inevitabil haotice.

    Părintele hipster uită – sau n-a știut niciodată – că orice copil, pe lângă nevoia de independență, mai are și altele – complementare, NU opuse: nevoia de disciplinare, de limitare, de structurare, de repere clare. De ce sunt acestea ignorate? Fiindcă pun părintele în situații complicate, jenante, iritante, stresante, lipsite de gratificație. Părintele hipster are nevoie să se uite în oglindă și să vadă un om minunat, un părinte oripilat de barbariile care au loc în familiile balcanice, un părinte aliat cu Barnevernet care scrie fudul și condescendent pe forumuri: “Bine le-a făcut” și “Îi bați, ți-i ia.”

    Cred cu tărie că nu bătaia este problema numărul 1 în familiile urbane din România. Ci răsfățul, incapacitatea părintelui de-și asuma un rol structurant în viața copilului său.”

  4. Dna premier si familia dsale constituie, probabil, modelul ideal de “celula” a societatii (nici o aluzie la universul carceral!) cu femeia moderna, politician de succes (persoana cu cariera plina ochi de respinsabilitati) dar femeie si mama “dedicata” in acelasi timp. Unde am mai auzit noi de asta? Oops! Exact in discursul defunctei dne Ceausescu si-a temutului Birou 2 care sustinea propaganda feminista a anilor ’80 in Republica Socialista Romania de pe urma careia ne-am ales cu “atragerea femeilor in organe” (citat exact din discursul nu mai stiu carui mahar UTC la ultima Plenara a organului respectiv care a facut sa cada sala pe jos de ras, iarta-ne Doamne, ca nu stiam mai mult pe atunci) pe baza de cv “procreator”(dadea bine sa fii maritata si cu copii pentru accesul la functii). Deci, daca e sa se delege niste politicieni pt a conversa cu madam premierul Norvegiei ar fi potrivit ca delegatia sa fie compusa din femeile “politice” cu acelasi profil, de pilda cucoana de la PNL al carei nume imi scapa, care s-a remarcat prin faptul ca a nascut sambata pt a nu-si strica (jeopardize) saptamana de lucru. Ciolos nu are ce cauta pe-acolo, nevasta-sa nici atat (luteranii si scena, brr!) cat despre fosta Prima Doamna (am inteles ca s-a renuntat la formarea acestei institutii in jurul dnei Johannis, chestie de timing se pare) n-are copii si iese din combinatie din start, iar dna Firea si-asa are prea multa publicitate–nu ramane decat ca PNL-ul sa furnizeze tot: delegatia si sefa. Daca Gorghiu avea cap de politician, cum tot insista unii ca are, pana acum era la Oslo manandu-si din spate cele 30% oitze aspirante la functii, ca fulgerul.
    Personal, cred ca-i mai buna initiativa Gadea-Ursu: regele se ocupa cu actele de dreptate absoluta (ca uns al Domnului), “organele” nu pot trece peste “capul” natiunii, iar Johannis, dupa figura cu inertia din speta Rarinca, se cam stie ce sentimente nutreste fatza de abuzurile din justitie: Null sau Nil, cum vreti, dar tot 0 inseamna.

  5. MIZA procesului familiei Bodnariu

    De ce nu spuneti ca familia Bodnariu este penticostala, la fel ca si “fratii ” Titus Corlatean, Ben Oni Ardelean si Mihai Gadea? Am numit cativa promotori vocali ai acestui caz pentru a vedea poza de ansamblu.

    In Norvegia religia majoritara 96% este cea luterana (protestanti) … iar penticostalii sunt neo-protestanti si sunt vazuti destul de prost.
    Dupa separarea Bisericii de stat in 2012 legalizarea predicilor laice a deschis drumul pentru o gamă largă de biserici creştine neo-protestante. Una dintre acestea este Mişcarea Penticostală care nu este pe “placul” autoritatilor din cauza indoctrinarii religioase crestine. Suna cunoscut? Norvegia nu face diferenta intre indoctrinari religioase crestine sau musulmane!!!

    Aceasta este MIZA procesului familiei Bodnariu, pe care o sa-l piarda, din pacate pentru ei …. 🙁

    ps: Petitia catre Regele Harald nu are niciun efect. El este Capul Bisericii in Norvegia.

      • Poti sa explici cum draku pana in decembrie 2015 copiii erau DOAR cetatenii norvegieni si peste noapte au primit cetatenie romana?
        Asta in contextul in care constitutia norvegiana nu accepta dubla cetatenie sau cetatenie multipla. 🙁
        LEGAL,la data inceperii anchetei, cei cinci copii erau cetatenii norvegieni,asa ca nu cred ca sunt mari sanse sa faca Romania ceva … si asa cum am spus mai sus cazul este clar.
        Asta nu inseamna ca nu exista abuz acolo sau ca familia merita asa ceva,dar mi-e sila de manipulari si patriotisme populiste de doi lei! 🙁

        • Le-au transcris certificatele de nastere in romaneste prin Ambasada Romaniei la Oslo ca sa-si poata salva copii intr-un fel…Bogdan- Dobitocule!!!!

          • Mai educatule 🙁 … intrebarea nu se referea la modul tehnic de a obtine certificatele … ci la faptul ca nu i-au interesat de Romania pana nu au intrat in rahat …

            RAHAT … pe intelesul tau inseamna : “cate o palmuta la fundulet sau cate o urechere din cand in cand” … sunt declaratiile lu’ taticu’ date inclusiv in acte oficiale autoritatilor.
            Oricum o miscare neinspirata (ma refer la certificate ) pentru ca prin incercarea de adoptie a copiilor de catre unchi,in Romania,au recunoscut implicit acuzatiile: noi suntem rai,dar unchiul o sa fie bun … 🙂
            Chiar asa prosti ii credeti pe norvegieni?
            Desteapta miscare a securistilor din MAE! 🙂

            In Norvegia,Danemarca,Australia si poate ca ori mai fi si altele,nu ai voie ca parinte sau tutore legal nici macar sa ridici tonul la copil…. se numeste abuz … ca ne place sau nu.
            Copilul poate suna la politie si poti fi arestat fara prea multe fandoseli.

            In loc sa ne ocupam de miile de copii violati,batuti,infometati si chiar ucisi din tara noastra, facem noi ordine in Norvegia.
            Am vazut mentalitatea romaneasca in cazul violatorilor din Vaslui si nu numai… 🙁

  6. Eu nu inteleg cu atatea televiziuni si ziare interesate de ce nu avem si versiunea norvegiana si a Barnevernet ?

    Tot ce avem e versiunea Bodnariu unde admit niste greseli, propaganda si mici franturi din deciziile instantelor norvegiene.

    De ce nu avem un interviu sau 2-3 intrebari din partea premierului Norvegiei mentionat de exemplu ?

  7. Nimeni nu a rdicat urmatoarea problema : ce s-ar fi intimplat in situatia in care autoritatile pentru protectia copilului din Romania ar fi ridicat nu cinci, dar macar 2-3 copii ai unei familii straine (de ex. Franta, Spania, Germania, SUA, Rusia, Cehia, ba chiar Norvegia, ca de Israel nici nu vreau sa pomenesc) care s-a stabilit in Romania si ar fi invocat aceleasi motive pe care le invoca autoritatile noi? Care ar fi fost reactia internationala si cum ar fi aratat emisiunile de stiri ale posturilor TV din Occident?

  8. Domnule Radu Tudor sunteti unul dintre putini oameni din Antena 3 pe care ii admir alaturi de Carmen Avram.Acum revenind la oile noastre consider ca EU este marea teapa a Romaniei si piatra de mormant daca nu apar la conducere cativa oameni de sacrificiu capabili sa duca tara mai departe.Consider ca suntem intr-un razboi real atacati pe toate fronturile,economic teritorial si social.Dintr-un popor asuprit de comunism am ajuns masa de manevra si experimente(UE FMI)Daca maine s-ar vota iesirea din UE as pune 10 de da!!!

    • Informat, 10 de da, sau neinformat? Comentariul imi dovedeste ca hara n’aveti. EU-28 nu include Norvegia! Asa ca, mai bine dati solutii pentru chestiune, nu comentarii aiurite. Bietu’ de dvs.! Stiti multe si ati gandit adanc!
      P.S. Dle Tudor, perfect de acord, am citit legea norvegiana in original. Nu este nici o noutate ca lb. norvegiana este foarte aproape de cea suedeza care-mi este perfect accesibila. Scris, vorbit, citit conform EQF. Asa ca, as fi prudent in afirmatii si as tine cont de comentariul lui Bogdan. Stiu, din nou o sa ma cenzurati. Apropos, un An Nou Fericit si mai Intelept (dupa putirinta, ca altfel geaba vointa)!

  9. Am înţeles demersul Antena3, am semnat petiţia, dar după părerea mea românii care se hotărăsc să locuiască în străinătate ar trebui să se informeze mai bine cu privire la legile şi regulile din țările respective. Reportajul de aseară de la “Sinteza zilei “, cu privire la Elvetia a fost cutremurător . Pentru noi ,Norvegia , Elvetia, reprezentau culmea civilizatiei. Nu ne-am fi imaginat niciodată asemenea barbarism în nişte ţări cu un nivel de educație atât de ridicat.E o lecţie dureroasă pentru toţi cei care vor să plece , să fie atenţi unde pleacă şi ce-i asteaptă acolo.Uneori proverbul “afară-i vopsit gardul şi înăuntru-i leopardul “se potriveste şi la case mai mari.

    • Well, pana nu faci cunostinta cu putregaiul la el acasa, nu realizezi ce valori ai pierdut de dragul banilor. Vorbele noastre din batrani, “fie painea cat de rea, tot mai buna-n tara mea” si “paste iarba pe care-o cunosti” sunt pe cat de adevarate, pe atat de amare pentru milioane de romani care sufera si tac, de rusine.

  10. Intrebare: De ce autoritatile Romane, nu se implica?
    De ce?! Pentru ca ai nostri politicieni TREBUIE sa se alinieze directivelor date de cei care inca stau in spatele cortinei. Am senzatia, ca sa nu zic aproape certitudinea ca lumea este condusa de o minoritate deviata mental-sexual. Sub teza falsa “a respectarii drepturilor omului” de fapt se netezeste calea, pas cu pas, a preluarii controlului total si la vedere, de catre cei inca ascunsi in spatele cortinei. Minoritatea, se vrea a deveni majoritate. In subsidiar, sta de fapt respingerea-excluderea femeii din mentalul masculin si transformarea acesteia doar in “dispozitiv de prelucrare a spermei”. Notiunea de familie este anulata pas cu pas prin atacul sistematic, mai mult sau mai putin vizibil, asupra perceptelor crestine, prin implementarea in sistemul educational al unei legislatii care sesizabil sau nu, creeaza “omul nou” dorit de minoritatea in discutie. Relatiile sexuale intre masculi, in antichitate(v.greaca) erau o mandrie, o calitate a celor din varfurile societatii. Cu cat aveai mai multi iubiti, cu atat erai mai valoros. Cei ce se limitau doar la relatii cu femei, erau considerati de proasta calitate, pleava societatii. Se pare ca, in ciuda emanciparii femeii si legalizarii acestui proces, tendintele sunt de revenire la ceea ce s-a crezut a fi fost eradicat. Acceptarea femeii ca avand drepturi egale este doar o spoiala. Avantul emanciparii acesteia a devenit insuportabil si trebuie stopat. Existenta familiei ca si celula de baza a societatii, in care rolul femeii este determinant, a devenit o piedica in calea acestor deviati si trebuie eliminata. Metodele folosite sunt multiple si trecute neobservate de populatiile tinute ocupate cu mizeriile servite zi dupa zi, mizerii imbracate in ambalaje frumos colorate si insotite de lozinci manipulatoare, distrugatoare in esenta lor. Este un flagel ce se extinde, ce ne acopera pas cu pas. Toleranta dusa in derizoriu, naste monstri.

  11. Acum 2 ani, intr-un vid de stiri, la inceput de 2014, televiziunile mai mult sau mult mai putin cu respect fata de dontologia profesionala, pentru a arata cat de stricat e invatamantul romanesc(corecta deductia dealtfel) au linsat mediatic o femeie din sistem doar pe seama unor barfe si facaturi( a se citi filme trucate) pe motiv ca a cerut spagi de la o mamica frustrata de ideea ca acea femeie NU vrea bani si onoruri. NICIUNUL din pareristii care isi fac veacul prin televiziuni si la un breaking news sunt pe faza si se pricep de la legile americane pana la preceptele religiei pigmeilor, nu au zis nimic de prezumptia de nevinovatie.EA nu era tot din Romania, nu avea dreptul sa fie si ea considerata nevinovata pana la decizia instantelor? Mai va aduceti aminte de emisiunile radio ale lui Buzdugan cand punea o intrebare telefonica cuiva si lipea in redactie un alt raspuns si il facea de rasul romanesc pe interlocutor?.Cand in Romania vor exista televiziuni si media in general CORECTE, iar justitia nu o mai fac pareristii, atunci lumea civilizata ne va baga in seama.

  12. De ce?de ce? de ce? Raspuns :Fiindca in ROMANIA pana astazi n-am avut decat politicieni/conducatori/parlamentari in marea lor majoritate interesati numai de ….PUTEREA,AVEREA,BANII lor,interesati si avizi de putere,avere,bani,vile ,masini,mosii.Explicatia este logica:Cine a fost abuzat in copilarie va abuza la randul lui,cine a fost sarantoc in copilarie si a ajuns astazi mare conducator,politician,parlamentar ii va merge mintea numai spre furt /imbogatire si nu-i va pasa deloc de cei care l-au ales/votat.

  13. Despre Barnevernet Norvegia ( Protectia Copilului)

    Observ ca aceasta Societate de sine statatoare de „Protectia Copilului”din Norvegia,Barnevernet, independenta total de Stat si de guvernul Norvegiei ( un fel de Vatican al copiilor din Norvegia), are un Modus Operandi propriu ( ca orice borfas si Mafie de pe la noi) si anume:
    1. Societatea Norvegiana-Barnevernet, se orienteaza la familii cu copii multi peste 3 ( familiile care au mai mult de 3 copii in ziua de azi sunt pocaiti , tigani si musulmani).
    2. Cadrul didactic de la gradinite , scoli este pus sa observe si sa-i interogheze ca fostii securisti sub acoperire de la noi, pe copii, insistand si insinuand (in conversatie cu copii) pe aspecte sexuale si agresiuni fizice sau psihice . Copilul poate raspunde orice, unii chiar au o imaginatie foarte bogata de la desene sau filmele vazute.
    3. Cei care pastreaza legatura cu Societatea de Copii -Barnevernet, anunta imediat ca au gasit un punct nevlalgic la acesti copii si Securistii Societatii Barnevernet, vin si-i iau cu o forta, pe copii de langa parintii lor, avand o atitudine inimaginabila de tip nazist, . Apoi sunt plasati la familii colaborationiste, care sunt platiti foarte bine, si care se afla la o distanta cat mai mare, peste 300 km, fata de parintii, astfel incat , sa devina foarte greu de realizat intalnirea lor. Se mizeaza pe uitare , vizitele fiind din ce in ce mai rare si timpul petrecut cu copii din ce in ce mai putin ( 2 ore, apoi 1, apoi ½ ore).
    4. Inainte sa se dezbata si sa se ancheteze cazul respectiv, Societatea-Barnevernet, incepe Procedura de adoptie Internationala!!!! Hopaaaaa…am descoperit Americaaaa…pai pentru aceste adoptii internationale Societatea Barnevernet care vinde copii din Norvegia, fac sume exorbitante , de neimaginat din aceste „adoptii” Asa aceasta Societate Barnevernet, norvegiana devine foarte PROFITABILA pentru statul Norvegian si din acest motiv , guvernul nu se amesteca.
    Barnevernet, este o Societate Privata care aduce PROFIT!!!

    Revin cu amanunte…
    Cine sunt Actionari societatii de rapit cipii- Barnevernet din Norvegia:
    – autoritățile norvegiene care reprezinta statul norvegian
    – șapte jucători privați, care dețin acțiuni consistente la această societate. Dintre acești șapte judecatori, unul – o celebră familie suedeză, Wallenberg pe numele ei – învârte roata. De remarcat că Jacop Wallenberg, reprezentant de vază al familiei suedeze, este și membru în Comitetul Executiv al grupului Bilderberg.
    Bugetul Barnevernet a ajuns să atingă, în 2014, conform datelor publicate de ziarele din Oslo, în jur de 550 de milioane de euro!

Leave a Reply