Premierul Sorin Grindeanu spune că este optimist, având în vedere creşterea economică înregistrată de România, precizând însă că “nu se îmbată cu aburii euforiei” şi vrea ca Executivul să rămână conectat foarte bine la realitate.
În interviul acordat miercuri AGERPRES, şeful Executivului afirmă că prima rectificare bugetară din acest an va avea loc în luna august.
El consideră că, deşi unii şi-ar dori “un cutremur la Palatul Victoria”, Guvernul este “extrem de stabil”, are susţinerea PSD şi a Coaliţiei.
Grindeanu vorbeşte despre relaţia cu preşedintele Klaus Iohannis, despre ce şi-ar dori de la Opoziţie, dar şi despre o serie de acte normative adoptate în Parlament, precum cele referitoare la DGPI şi tarifele RCA.
AGERPRES: Domnule prim-ministru, INS a anunţat că economia României a crescut. Comisia Europeană însă şi-a revizuit în scădere estimările referitoare la creşterea economiei româneşti. De ce apar aceste discrepanţe – între modul în care ne vede Comisia Europeană şi modul în care ne vedem noi înşine?
Sorin Grindeanu: Singurul organism abilitat la noi în ţară să facă prognoze, şi de data aceasta nu vorbim de prognoze, ci de date reale după primele luni ale anului, singura instituţie este Comisia Naţională de Prognoză şi, vă repet, şi INS de data aceasta, care lucrează cu date reale, cu tot ceea ce înseamnă venituri, creşteri economice, venituri în plus pentru populaţie, încasări, toate lucrurile, toţi indicatorii pe care dumneavoastră îi cunoaşteţi au spus că avem această creştere de 5,7% – cea mai mare creşterea din Uniunea Europeană. Ceea ce sau s-a vorbit la începutul anului, s-a vorbit despre prognoze şi la fel ceea ce spuneţi dumneavoastră este o prognoză. Ceea ce este real, în schimb, este ceea ce a dat INS-ul şi anume 5,7% creştere economică. Este un lucru bun, este un lucru care ne bucură, dar în niciun caz nu suntem neatenţi în continuare, suntem extrem de conştienţi de faptul că trebuie să aplicăm în continuare măsurile pe care le avem de adoptat. Toate aceste l
ucruri să ştiţi că înseamnă plus pentru fiecare cetăţean, fie că vorbim de venituri mai mari în buzunarul fiecărui român, fie că vorbim de peste 100.000 de locuri de muncă de la începutul anului şi până acum, ceea ce iarăşi înseamnă lucruri bune, ca să vă dau doar două exemple.
AGERPRES: Dar de unde vine această creştere pe care a anunţat-o INS?
Sorin Grindeanu: Ca urmare a tuturor măsurilor pe care le-am aplicat de la începutul anului şi până acum, fie că vorbim de măsuri de relaxare fiscală, pe care le cunoaşteţi, ceea ce a dus la un mediu de afaceri prietenos, poate cel mai prietenos din Europa în momentul acesta, fie că vorbim de un consum mai mare datorat veniturilor mai mari pe care le au românii, venituri care vin nu doar din salarii, ci şi din pensii. Pot să vă spun că salariul mediu pe economie, comparativ cu anul trecut, a crescut cu aproximativ 16%. Suntem aproape la 3.200 de lei. 16% mai mult faţă de anul trecut, iarăşi eu cred că este un lucru care să ne bucure şi care întăreşte ce am spus la începutul anului, şi anume că toate aceste măsuri vor duce la creştere economică, la ceea ce am prezentat până la urmă în Parlament şi când am vorbit de bugetul pe anul 2017. Aşa cum dumneavoastră ştiţi, pe datele date de Comisia Naţională de Prognoză noi ne-am propus o creştere de 5,2. Iată, după primele luni avem
5,7.
AGERPRES: În ciuda acestui parcurs pozitiv, este foarte des invocată o posibilă remaniere guvernamentală. Preşedintele PSD a avansat chiar şi un termen – luna iunie. Este oportună şi necesară o remaniere în Cabinetul dumneavoastră?
Sorin Grindeanu: În primul rând, eu n-am văzut ca preşedintele PSD să avanseze un termen, sincer.
AGERPRES: Un termen de discuţie atentă…
Sorin Grindeanu: Discuţii să ştiţi că eu ca prim-ministru am în fiecare zi cu fiecare dintre membrii echipei pe care o conduc şi mă văd individual cu ei. Discutăm pe fiecare domeniu în parte şi încercăm şi reuşim, iată, după datele de care aminteaţi şi dumneavoastră şi eu, încercăm să guvernăm aşa cum ne-am angajat că o să o facem în faţa românilor.
AGERPRES: Deci, nu consideraţi că ar fi oportună o remaniere?
Sorin Grindeanu: Doar o secundă. Pornim de la ceva, de la ce discutam mai devreme şi anume că România are cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană. Să ştiţi că de aici plec în evaluarea pe care o fac şi am mai spus-o şi o mai repet. Monitorizez constant activitatea miniştrilor care fac parte din Cabinet. Cred că totuşi vorbim mult prea repede de remanieri şi eu n-am văzut pe cineva care să spună, pe mine, ca prim-ministru, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, preşedintele ALDE, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, să spună ceva legat de remanieri. A apărut aşa, dintr-odată, ca şi discuţie publică. Conduc un Guvern care are o susţinere largă în Parlament.
Avem datele oficiale furnizate de către INS. Sunt lucruri bune şi, dacă îmi permiteţi o comparaţie cu fotbalul, nu ştiu dacă cineva face schimbări în minutul 15, când conduci cu 3 – 0. Cam aşa suntem în momentul ăsta, dar asta nu înseamnă, repet, că nu vom continua în acelaşi mod. Serios, analizăm fiecare măsură pe care dorim să o luăm, monitorizăm şi monitorizez şi eu şi membrii Coaliţiei, bineînţeles, fiecare măsură pe care dorim să o luăm.
Eu ştiu că unii şi-ar dori un cutremur la Palatul Victoria, dar eu îi asigur că doar lor le fuge pământul de sub picioare. Guvernul pe care-l conduc e extrem de stabil, are susţinerea PSD, are susţinerea Coaliţiei, aşa cum ştiţi, şi ne vedem mai departe de lucrurile pe care le avem de făcut pentru români.
AGEPRES: Vă apropiaţi de jumătatea primului an la conducerea Guvernului. Dacă ar fi să acordaţi o notă Cabinetului dumneavoastră, care ar fi aceea?
Sorin Grindeanu: Nu cred că sunt eu cel în măsură să dau note. Modul în care e evaluat Guvernul cred că, mai degrabă, sau în mod sigur, cetăţenii trebuie să facă lucrul ăsta şi eu cred că e evaluat constant. Şi asta vedem şi în anumite sondaje de opinie. Oamenii au în continuare încredere în Guvern, ceea ce e un lucru bun, ceea ce confirmă până la urmă şi creşterea economică, repet, 5,7%, cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană arată că această încredere este justificată.
AGERPRES: Deci, practic ar fi un Guvern al premianţilor?
Sorin Grindeanu: Nu, eu sunt un om aşa cum mă cunoaşteţi destul de aşezat, ponderat, nici nu trec de la o extremă la alta foarte uşor. Aşa sunt şi aproape toţi colegii mei din Guvern şi nu numai. Şi din Coaliţia care susţine acest Guvern. Iar, în continuare vreau să abordăm, şi aşa o să şi facem lucrurile, în acelaşi mod, aşezat, calm, văzând şi analizând foarte bine măsurile pe care le avem de luat şi, dacă lucrurile aşa cum au început în primele luni vor continua, şi n-am niciun fel de motiv să nu cred că lucrurile vor continua în aceeaşi formă, în acelaşi ritm, eu sunt convins că încrederea românilor nu doar că se va menţine, ci va şi creşte.
AGERPRES: Pentru că vorbiţi despre aceste sondaje şi despre încrederea românilor, dumneavoastră, personal, credeţi că veţi rezista până la capătul mandatului?
Sorin Grindeanu: Asta e o chestiune care revine, a trebuit să răspund la această întrebare şi la începutul mandatului, nici nu intrasem bine în Palatul Victoria că trebuia să răspund la această întrebare. Am venit cu Programul de guvernare în Parlament, când am primit votul Parlamentului. Noi am primit votul pentru un program de guvernare pe patru ani. Sunt lucruri care în forma asta se desfăşoară, asta nu înseamnă că jocul democratic, pe parcursul celor patru ani, nu poate să aducă schimbări pe care le ştim cu toţii, s-au întâmplat la fiecare ciclu electoral. Nu ştiu dacă a fost vreun ciclu electoral care să fie de la un capăt la altul, cu două sau trei excepţii. Dar, eu vă spun că în momentul în care am fost votaţi, şi o spun cu toată tăria, când am fost votaţi în Parlament, am prezentat un program de Guvernare, după cum bine ştiţi, pe patru ani. Iar în acest moment, subliniez, Guvernul pe care îl conduc are susţinere largă în Parlament şi are susţinerea Partidului Social
Democrat, cel care a câştigat alegerile, şi a Coaliţiei.
AGERPRES: Cine este în prezent mai puternic în PSD, dumneavoastră, care aveţi cheile de la Palatul Victoria, sau domnul Dragnea?
Sorin Grindeanu: În PSD există un preşedinte, pe numele lui Liviu Dragnea. La Palatul Victoria există un prim-ministru, Sorin Grindeanu. Nu se pune în forma asta problema. E, iarăşi, o întrebare care tot revine. Să ştiţi că, contrar a ceea ce poate e obişnuită România, poate sunt obişnuiţi românii şi au fost obişnuiţi în aceşti ani ca tot timpul să existe discuţii de multe ori între preşedintele în funcţie şi primul-ministru. Avem cazuri, Traian Băsescu-Călin Popescu-Tăriceanu. Lucrurile nu stau aşa. Lucrurile stau în cu totul alte coordonate. Şi anume. Şi eu, şi preşedintele partidului din care fac parte ne dorim un lucru, ca ceea ce am spus că trebuie să facem, să facem. Pentru asta ne-au votat oamenii, nu cine are chei sau nu are, iar la mine apropos de chestiunea asta, e uşa tot timpul deschisă şi asta o ştiu cu toţii, că vorbim de primari, că vorbim de preşedinţi de consilii judeţene sau de deputaţi sau de senatori. Deci, nu e nevoie de cheie şi eu cred că în acelaşi mod e şi la Parlament. Dar chiar ţin să subliniez lucrul ăsta. Nu se aleargă pe culoare diferite sau nu aleargă pe culoare diferite primul-ministru şi preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Pe amândoi, şi asta v-o spun eu ca prim-ministru, ne interesează să facem ceea ce am spus că avem de făcut în aceşti patru ani.
AGERPRES: Victor Ponta spunea că PSD nu are opoziţie, fapt care nu ar fi benefic pentru Guvern? Vă mai sfătuiţi cu domnul Ponta?
Sorin Grindeanu: Domnul Ponta, şi domnul Năstase, şi domnul Iliescu şi domnul Geoană sunt foşti preşedinţi ai partidului din care fac parte şi sunt oameni care au experienţă în a guverna, sunt oameni care au experienţă şi politică, sunt oameni cu care de fiecare dată când am ocazia vorbesc. Şi vorbim, de asemenea, despre lucruri care să ducă la o guvernare bună, la o guvernare coerentă, la îndeplinirea până la urmă a acelor promisiuni pe care le-am făcut în campanie. Nu ne animă lucruri care nu sunt de tipul a ceea ce vă spuneam. Adică, în aceşti parametrii discutăm, dacă avem ocazia. Nu foarte des avem ocazia de a discuta, e adevărat.
AGERPRES: Referitor la Opoziţie, cum vedeţi rolul jucat de preşedintele Iohannis pe scena politică, având în vedere şi faptul că PNL are alegeri interne, iar Dacian Cioloş încearcă să îşi consolideze Platforma România 100?
Sorin Grindeanu: Poate nu o să vă placă ceea ce spun sau nu o să placă românilor, dar eu vă spun ce am spus în faţa Asociaţiei Comunelor din România sau a Municipiilor sau a Oraşelor – am fost peste tot. Eu îmi doresc ca în aceşti trei ani care au mai rămas până la alegeri – vorbim de alegerile locale – sau trei ani şi jumătate până la alegerile parlamentare, să lăsăm un pic deoparte politica şi să facem administraţie. Fie că vorbim de administraţie locală, fie că vorbim de cea centrală. Aproape de fiecare dată în cei 27 de ani de după Revoluţie am stat foarte bine cu toţii şi nu fac … PSD, PNL, PD, deci, nu vreau să particularizez, s-a stat foarte bine la gălăgie, la a face zgomot şi s-a stat mai puţin bine la a face lucruri (…) pentru români şi o să-mi păstrez acelaşi mod de a face mai mult decât a comunica, de a face lucruri pe care să le simtă românii în buzunarele lor prin creşterea veniturilor, să crească economia, aşa cum s-a întâmplat în primele trei luni, decât
să spun că vreau să fac lucrul acesta. Şi în modul acesta am guvernat în aceste luni şi aşa vreau să se întâmple lucrurile în continuare, pentru că pe români nu poţi să-i minţi. Atâta timp cât au venituri mai mari poate să spună Opoziţia sau Puterea ce vor în media şi să comunice ce vor, pentru că românii văd dacă au venituri mai mari sau venituri mai mici, văd dacă trăiesc mai bine sau trăiesc mai rău.
Revenind, nu mă interesează ce face PNL şi nu mă interesează ce face USR. Un singur lucru mă interesează, dacă au de gând să facă Opoziţie să facă Opoziţie constructivă. Mă ajută şi ne ajută acest lucru, în rest este treaba lor să-şi aleagă pe cine vor şi este normal să-şi gestioneze lucrurile cum consideră de cuviinţă. Apelul este la o opoziţie constructivă care ne ajută, nu o opoziţie doar de dragul de a face opoziţie la guvernare. Este şi un sfat dacă vreţi, pentru dânşii.
AGERPRES: Domnul preşedinte Iohannis se încadrează la Opoziţie, vă face opoziţie sau este un mediator?
Sorin Grindeanu: Eu cu … sau Guvernul cu Administraţia Prezidenţială, acum nu vreau să personalizez, în acest moment avem o relaţie corectă, constituţională. Şi nu am motive să cred că vor devia lucrurile de la ceea ce s-a întâmplat în primele luni ale Guvernului pe care îl conduc. Nu am până acuma. Sigur, eu nu cred că uită că provine din PNL. Nu a făcut-o niciun fost preşedinte al României, fie că vorbim de Traian Băsescu, Ion Iliescu şi până la urmă nici nu este normal să uiţi, dar nu văd să se implice, nu am semnale de acest tip, nu am văzut să spună că susţine un candidat sau altul în alegerile interne din PNL. Poate nu am urmărit eu. Repet, nu sunt foarte familiarizat cu ceea ce vor să facă unii sau alţii în interiorul lor şi nici nu mă interesează foarte mult.
AGERPRES: Aţi vorbit despre USR, dar nu despre platforma fostului premier Dacian Cioloş…
Sorin Grindeanu: Este în politică şi nu ştiu? Că nu înţeleg? S-a înscris, este partid politic? Asta s-ar traduce ştiţi cum: cam cum a fost la alegeri. Vrei să fii prim-ministru, dar nu candidezi. Eşti şi cu USR şi cu PNL, dar mi-e greu. În momentul în care se va înscrie şi va face politică şi va veni în faţa cetăţenilor să fie votat, atunci putem discuta. Restul sunt lucruri care nu ţin de … Nu poţi să reprezinţi dacă nu candidezi. Vrei să fii primar? Cum? Te duci în faţa oamenilor, te votează sau nu, mai încerci peste patru ani, poate peste patru ani te votează, dar să vrei să fii fără să candidezi, să vrei să faci politică fără să ai partid, să vrei să fii ceva să nu fii în Parlament, nu, nu aşa sunt regulile democraţiei. Aşa că nu am ce să comentez. Platforme. Dacă se vor înscrie, îşi vor face partid politic, foarte bine. Suntem într-o ţară care respectă regulile democraţiei şi eu zic că spre viitor vom fi la fel.
AGERPRES: Statul român a rămas în continuare dator celor care au donat anul trecut pentru achiziţionarea sculpturii ‘Cuminţenia Pământului’ – unul dintre proiectele mari ale Cabinetului Cioloş. Ce se va întâmpla?
Sorin Grindeanu: Am cerut domnului ministru Vulpescu să clarifice acea situaţie, pentru că a rămas cumva aşa, în ceaţă. Chiar l-am întrebat în urmă cu vreo două sau vreo trei şedinţe de Guvern. Înţeleg că nu-i foarte simplu, că a fost un proces mai greu de evaluat ca să nu spun altcumva, şi chiar aştept. M-a asigurat că va veni cu evaluarea, dar cum să vă spun, eu înţeleg ce a vrut să facă Guvernul Cioloş, înţeleg aşa ca şi concept, un proiect în jurul căruia să se strângă energiile pozitive şi toţi românii să contribuie la achiziţionarea acelei opere de artă. Din păcate, au gestionat prost. Nu vorbesc de nerespectarea legii şi aşa mai departe. Eu vorbesc de ideea în sine. Au gestionat prost şi a ajuns acest proiect un fiasco şi a făcut mai mult rău decât bine.
AGERPRES: Dar ce veţi face dumneavoastră în continuare? Veţi găsi nişte bani pentru a fi daţi înapoi oamenilor?
Sorin Grindeanu: Nu, eu aştept acea analiză înainte de a lua decizii că facem într-un fel sau altul, analiză pe care sper că într-un final Ministerul Culturii o va prezenta Guvernului.
AGEPRES: Când va avea loc prima rectificarea bugetară din acest an?
Sorin Grindeanu: În august, conform legii.
AGERPRES: Va fi pozitivă sau negativă?
Sorin Grindeanu: La cum sunt lucrurile până acum, sunt optimist. Dar nu mă îmbăt cu aburii euforiei… Sunt cu picioarele într-un lighean cu apă rece, tot timpul vreau să fim conectaţi foarte bine la realitate şi asta v-o spun la o zi după ce INS nu a făcut prognoză, a prezentat realitatea. Şi poate că ar fi trebuit să fiu mai bucuros, mai euforic apropo de aceste date. Nu sunt, sunt în acelaşi mod în care am fost şi până acum.
AGERPRES: Aţi alocat 2% din PIB pentru Apărare, există riscul reducerii bugetului Apărării la rectificare? Ce achiziţii majore veţi face ca să nu existe acest risc şi ca să nu fie pierduţi banii?
Sorin Grindeanu: Sunt mai multe lucruri pe care le-aţi atins în această întrebare. Suntem primul Guvern, după ce România a devenit ţară membră NATO, care respectă ce s-a angajat România să facă şi anume să ajungă la 2% din PIB pentru Apărare. În al doilea rând, şi v-am spus asta încă de la început, ne dorim ca aceşti bani, care sunt mai mulţi de data asta decât au fost în trecut, în primul rând să fie cheltuiţi în interiorul României. Ce înseamnă lucrul ăsta? Să revitalizăm industria naţională de Apărare. Că lucrul ăsta se face pe ceea ce avem acum ca şi industrie naţională sau prin diverse asocieri între companii româneşti sau companii străine, important este că mare parte din această sumă să fie cheltuită în România, pentru că sunt banii românilor şi pentru că îmi doresc să revitalizăm această ramură a economiei, pentru că îmi doresc noi locuri de muncă, deşi sunt, şi chiar trebuie să o mai spun o dată, sunt bucuros că de la începutul anului avem peste 100.000 de noi locur
i de muncă. Până la sfârşitul anului ar trebui să avem peste 200.000 din ceea ce ne-am propus. Dar, la acest ritm în care am început, pot să spun că asta este o ţintă pe care o vom atinge.
Revenind, e normal să-mi doresc lucrul ăsta şi nu eu, ci noi, cu toţii, pentru că vorbim de banii noştri, ai tuturor. Contractele pe domeniul Apărării au un specific aparte, nu e ca şi când te duci la un magazin de mobilă şi îţi cumperi mobila, plăteşti şi îţi vine acasă. Sunt contracte multianuale, nu peste noapte se întâmplă dotările respective. Au banii, au deschiderea, au, nu credite de angajament, ci credite bugetare, deci sunt bani direct, au aprobarea Parlamentului, ceea ce a lipsit, a lipsit să spunem pe sfârşitul anului trecut, când s-a dorit înzestrarea cu acele corvete şi n-a existat aprobarea Parlamentului. Dar mai este ceva, dincolo de condiţia de a cheltui aceste sume în industria naţională şi a încerca să o creştem, toate aceste dotări trebuie să se facă în acord cu angajamentele pe care România şi le-a luat ca ţară membră NATO. Nu să facem dotări de dragul de a face dotări, ci pe ceea ce ne-am angajat, tot acest tablou al Alianţei din care facem parte, să fac
em.
AGERPRES: Dar concret, ce achiziţii veţi face? Aţi aprobat în Guvern un Memorandum, a mers la Parlament, Parlamentul şi-a dat acordul. Ce achiziţii veţi face, ştim doar despre aceste corvete?
Sorin Grindeanu: Fără să intru în detalii, deşi ştiu, am avut întâlniri chiar ieri şi săptămâna trecută şi săptămânile trecute cu ministrul Apărării, cu cei din Ministerul Apărării, cu cei care sunt direct implicaţi în aceste lucruri. Că vorbim de blindate, că vorbim de corvete, că vorbim de rachete, că tot am văzut tot felul de luări de poziţie ale unora care nu ar trebui să vorbească…
AGERPRES: Vă referiţi la ambasadorul SUA?
Sorin Grindeanu: Nu, mă refeream la cei care au ieşit şi au spus că avem deja contract. Nu ştiu, cred că un secretar de stat sau altcineva de la Ministerul Apărării…
AGERPRES: Şeful Statului Major?
Sorin Grindeanu: Nu ştiu, dar nu era treaba lor să vorbească despre lucrurile astea. Toate acele lucruri pe care le vom achiziţiona trebuie să îndeplinească aceste condiţii, sau în mare parte, pentru că nu putem nici peste noapte să producem rachete în România, dau un exemplu, intercontinentale sau eu mai ştiu de care. Nu. Deci, mare parte din aceste lucruri ne dorim să fie făcute în ţară la noi.
AGERPRES: Sunteţi mulţumit de activitatea ministrului Apărării?
Sorin Grindeanu: Fiecare, şi n-o să particularizez, ceea ce vă spuneam la începutul discuţiei noastre, fiecare din miniştri care fac parte din echipa pe care o conduc e evaluat. E evaluat vizavi de activitate. În momentul în care am, să zicem, lucruri care trebuie a fi îndreptate, nefiind vorba aşa punctual de ministrul Apărării sau de alţi miniştrii. După această evaluare, care ar putea fi să spunem negativă, sigur că mă duc, prezint lucrurile în Coaliţie, discut cu cei care susţin acest Guvern. Până acum n-a fost cazul.
AGERPRES: Referitor la achiziţiile majore. În ce stadiul e procesul de achiziţionare a uneia sau mai multor aeronave pentru zborurile speciale? Le mai achiziţionaţi?
Sorin Grindeanu: Cele pentru Administraţia Prezidenţială, Guvern şi …. Nu sunt priorităţi pentru noi, în acest moment.
AGERPRES: Deci, nu o să mai achiziţionaţi în acest an o aeronavă?
Sorin Grindeanu: Am spus că nu e prioritate. Ce e prioritate pentru guvernul pe care-l conduc şi pentru compania Tarom, care e până la urmă o companie fanion pentru ţara noastră, este încercarea de a înnoi flota Tarom-ului, nu avioane pentru Guvern sau pentru Preşedinţie. Asta îmi doresc în primul rând. Şi, în paranteză fie spus, aşa cum aţi şi informat dumneavoastră, sunt două aeronave noi la Tarom, două aeronave care vor intra săptămânile viitoare pe cursele Tarom. Un lucru bun, un început foarte bun.
AGERPRES: Ministrul Justiţiei a anunţat că va desecretiza arhiva SIPA. Care ar fi beneficiile desecretizării din punctul dumneavoastră de vedere? Aţi avut o discuţie pe acest subiect cu domnul Toader?
Sorin Grindeanu: M-am întâlnit ieri cu domnul Toader, l-am convocat la Guvern. Nu doar din acest punct de vedere. Am dorit şi am avut discuţia cu dânsul legată de următoarele lucruri. Unu – pe de o parte, proiectul legii de modificare a Codului penal şi Codului de procedură penală, cel care a fost în dezbatere publică şi care este finalizat. Eu sper ca mâine să fie aprobat, să aibă aprobare acest proiect în şedinţa de Guvern. Am discutat despre legile justiţiei.
AGERPRES: Când vor fi aprobate în Guvern?
Sorin Grindeanu: Dacă nu la şedinţa de săptămâna viitoare, în mod sigur peste două săptămâni pentru că sunt finalizate din ce mi-a spus domnul ministru şi aceste legi şi, sigur, am atins şi subiectul legat de desecretizare. Nefiind familiarizat şi neştiind despre ce e vorba, eu am văzut că a avut o poziţie publică astăzi domnul ministru, pe care o susţin şi e conformă cu ceea ce am discutat ieri. Aceste lucruri se pot face respectând legile în vigoare. E cât se poate de simplu. De ce? Pentru că e important să înlăturăm orice umbră care poate plana asupra actului de justiţie din România şi în acest caz ştim despre ceea ce vorbim, iar în instanţe sau la instanţe, singurul lucru care să fie, să conducă aceste instanţe e legea, nu altceva. Şi sunt foarte curios că am văzut dezbaterea publică de exemplu de cei care au avut acces, dacă s-au făcut anumite copii şamd. Astea sunt lucruri pe care românii trebuie să le afle, pentru că e normal, e absolut normal. Partea cealaltă, de ase
menea o susţin, cu respectarea, aşa cum am spus, a prevederilor legale în vigoare.
AGERPRES: De ce este importantă Legea privind răspunderea magistraţilor?
Sorin Grindeanu: Pentru că face … N-o să le placă magistraţilor ceea ce spun, dar e necesară. Sunt şi dânşii oameni care până la urmă trebuie să aibă un cadru care să-i facă răspunzători vizavi de actul de justiţie pe care îl îndeplinesc. Eu cred că nu inventăm noi lucrurile astea. Sunt legi care funcţionează peste tot în lume. Nu aş vrea să intru în amănunte, dar înţeleg şi ştiu foarte bine, mi-a spus ieri domnul ministru Toader, în pachetul care va veni maxim peste două săptămâni, parte din acest pachet este şi această lege de care vorbeaţi dumneavoastră şi e un lucru bun. Eu consider că acest proiect sau aceste proiecte, ca să fiu mai clar, sunt lucruri necesare şi, sigur, vor fi dezbătute în Parlament.
AGERPRES: DNA şi-a declinat competenţa în dosarul care viza Ordonanţa 13, cauza fiind acum la Parchetul General. Aţi fost chemat până în prezent la DNA sau la Parchet în această speţă?
Sorin Grindeanu: Nu am fost, dacă aş fi fost chemat, în mod sigur aţi fi aflat, adică nu cred că lucrurile ar sta altcumva. Şi-a declinat, ştiu, dar înainte de asta a fost o decizie a Curţii Constituţionale care aşeza lucrurile pe reperele Constituţiei, fără să intru în foarte multe amănunte, dar pe care dumneavoastră le cunoaşteţi. N-am fost.
Sorin Grindeanu: Este nevoie de o lege a graţierii care să facă parte din acel pachet de care tot vorbeam, pentru că doar o lege a graţierii, fără să vorbim – de exemplu, şi ştiu că există un proiect în acest moment, dar spun doar ca şi exemplu, nu înseamnă că… Parlamentul e suveran, decide – un proiect de lege pentru măsuri alternative poate fi un lucru pe care să-l luăm în calcul. De ce? Pentru că avem cele şase luni pe care CEDO ni le-a dat pentru a veni cu o soluţie, nu pentru a face peste noapte, a construi penitenciare şamd.
AGERPRES: O să cereţi CEDO prelungirea termenului de 6 luni?
Sorin Grindeanu: Nu, în aceste 6 luni în mod sigur se va veni cu acel pachet care să satisfacă cerinţele CEDO, în mod clar. Dar pot să vă dau un exemplu. Să ştiţi că mi-e greu să înţeleg şi i-am spus domnului ministru să-mi detalieze. Mi-e greu să înţeleg ca un penitenciar nou să coste 150 de milioane de euro. Un penitenciar în care ar trebui să fie o mie de deţinuţi. Dacă facem un calcul, înseamnă cam 150.000 per deţinut, ca şi cost. Mi se pare un pic cam mult că, dacă stăm să ne gândim la 150 de mii s-ar putea să poţi să construieşti câte o căsuţă pentru fiecare. Astea sunt lucruri care vin din spate. Şi i-am spus ieri domnului ministru să se uite foarte atent. Că, la 150 de milioane de euro la cât s-au făcut studiile de către unii din trecut, poţi să faci trei sau patru sau chiar mai bine. Eu înţeleg că trebuie să asiguri un grad de siguranţă conform legii şi toate lucrurile care ţin de aceste chestiuni. Dar, parcă e cam mult per deţinut 150. 000 de euro când vorbim de o
singură construcţie.
AGERPRES: Revin la colaborarea dintre Guvern şi Parlament şi vă întreb cum comentaţi decizia Senatului de excludere de la numirea a şefului DGPI a CSAT? Este un demers cu miză politică prin care se încearcă limitarea atribuţiilor preşedintelui?
Sorin Grindeanu: Noi am susţinut, noi ca şi Guvern, în forma pe care o ştiţi, adică cu avizul CSAT. Nu vreau foarte mult să comentez, Parlamentul e suveran în deciziile pe care le ia, fie că vorbim de chestiunea asta, fie că vorbim de alte legi la fel de dezbătute în Parlament. Fiecare parlamentar, că e senator sau deputat, are dreptul să facă amendamente. Că ele sunt votate sau nu, e cu totul altă discuţie. Dar, sunt lucruri care ţin de organizare, sunt lucruri pe care cei din Parlament le-au văzut într-o anumită formă. Nu aş vrea să comentez foarte mult.
AGERPRES: Deci, nu vi se pare justificată afirmaţia Administraţiei Prezidenţiale referitoare la miza politică din spatele acestei decizii?
Sorin Grindeanu: În mod sigur, Guvernul nu are miză din acest punct de vedere. Nu aş vrea să comentez foarte mult.
AGERPRES: Proiectul de lege privind tarifele RCA a fost adoptat ieri de Camera Deputaţilor…
Sorin Grindeanu: Da, şi îi felicit (…). Au reuşit şi cei de la Comisiile de buget-finanţe, dar în special Comisia de buget-finanţe de la Camera Deputaţilor, într-un timp relativ scurt, la rugămintea noastră, să aibă dezbaterile necesare în comisie, să existe votul final ieri, pentru că avem acel termen pe care dumneavoastră îl cunoaşteţi. Acum avem o lege, eu sper ca în cel mai scurt timp să fie promulgată de către domnul preşedinte Iohannis şi să ajungem să umplem acel gol.
AGERPRES: Mai există pericolul de infringement?
Sorin Grindeanu: În acest moment, nu.
AGERPRES: Dar, credeţi că mai există pericolul să crească preţurile poliţelor RCA? Am văzut nemulţumiri în acest sens.
Sorin Grindeanu: Conform cu ceea ce avem ca şi asigurări, conform a ceea ce s-a aprobat inclusiv ieri în această lege, nu.
AGERPRES: Referitor la proiectul legii salarizării, Guvernul a dat aviz pozitiv cu amendamente. Este adevărat că ministrul Finanţelor nu susţine acest proiect de lege?
Sorin Grindeanu: Nu, eu le-am cerut la ultima şedinţă de Guvern, fiind o iniţiativă parlamentară, aşa cum ştiţi. Nu este o iniţiativă care a plecat, ca şi proiect de lege, de la Guvern. Am cerut de la doi miniştri, ministrului Finanţelor, Viorel Ştefan, şi doamnei Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, să fie prezenţi la dezbaterile din Parlament, astfel încât să aibă tot timpul explicaţiile pentru fiecare întrebare, pentru fiecare amendament, pe care sunt convins – şi aţi văzut că s-au depus foarte multe în aceste zile – sunt convins că aceste amendamente au nevoie, şi aceea le-am cerut să fie acolo, au nevoie de prezenţa dânşilor, pentru a oferi explicaţiile necesare. Deci nu, domnul ministru susţine legea.
AGERPRES: Acest proiect a stârnit numeroase nemulţumiri în rândul categoriilor diferite de angajaţi, cel mai recent al celor de la ANAF şi Finanţe, care au intrat în grevă. Ce mesaj le transmiteţi?
Sorin Grindeanu: Pentru toţi spun lucrul ăsta, toate categoriile, nu doar pentru cei de la ANAF sau cei de la Garda de Mediu, pentru că şi acolo a existat un protest. Ce ne dorim prin această lege noi, de aceea am dat şi un aviz pozitiv cu amendamente, este să aşezăm – şi asta doreşte şi Parlamentul şi asta se doreşte prin acest proiect de lege – să aşezăm salariile, nivelul lor, pe o piramidă corectă astfel încât munca fiecăruia şi responsabilitatea pe care o are fiecare angajat la stat, bugetar, să fie în concordanţă cu nivelul salariului. Nu este posibil să mai avem situaţii în care preşedintele României să nu aibă cel mai mare salariu din ţară. Nu e normal. Nu e normal ca un ministru, aşa cum a fost până acum, şi pot să dau exemplu şi am mai dat din perioada în care eram ministrul Comunicaţiilor, un minister mic, aveam cam al cincizecilea sau a şaizecilea nivel al salariului din minister. Totuşi, această piramidă trebuie construită pe nişte principii corecte. Nu e normal
ca un funcţionar public cu aceeaşi vechime, cu aceeaşi clasă, grad, cum sunt în categoriile respective, exact acelaşi lucru, la Ministerul Comunicaţiilor să aibă un salariu, la Ministerul Finanţelor să aibă de cinci ori salariul respectiv. Nu e în regulă, toate lucrurile trebuie să fie le fel.
AGERPRES: Referitor la indemnizaţia de creştere a copiilor, când va fi discutată în şedinţa de guvern acea analiză de oportunitate referitoare la introducerea unei eventuale plafonări?
Sorin Grindeanu: În momentul în care avem absolut toate datele, dar absolut toate datele, şi am discutat zilele acestea şi cu doamna ministru, aşa cum am discutat şi înainte…
AGERPRES: Sunteţi mulţumit de activitatea ministrului Muncii?
Sorin Grindeanu. Da, cum să nu. Sunt mulţumit, e un ministru care se implică foarte mult, care merge, aşa cum am spus, şi a şi fost în această săptămână în Parlament, în comisii. Sunt lucruri pe care le-am cerut să le facă doamna ministru şi le-a făcut.
AGERPRES: Aş aborda puţin şi agenda externă. Comisia Europeană a cerut marţi României să intensifice ritmul primirii refugiaţilor, atât din taberele din Grecia, cât şi din Turcia. România pare în continuare o ţară neprietenoasă chiar şi pentru refugiaţi… Ce veţi face?
Sorin Grindeanu: Să ştiţi că nu e aşa. În primul rând asigur că toate angajamentele pe care noi ni le-am luat, angajamente europene, le respectăm. Apropo de neprietenoasă, v-aş invita să mergem în partea de vest, pe unde vin majoritatea imigranţilor, şi o să vedeţi că în ultima perioadă – de altfel am şi crescut şi vom creşte cheltuielile aferente la Ministerul de Interne – o să vedeţi că în ultima perioadă sunt din ce în ce mai mulţi cei care intră la noi în ţară sau o traversează. Dar, ca să concluzionez, toate angajamentele pe care noi ni le-am luat în faţa organismelor europene le respectăm.
AGERPRES: Aţi fost în vizite externe, veţi merge în Turcia, aveţi în plan şi vizite în SUA şi Franţa. Ne puteţi confirma o eventuală vizită a preşedintelui Donald Trump în România?
Sorin Grindeanu: Nu am informaţii de acest tip. Sigur că ar fi un lucru foarte, foarte bun ca domnul preşedinte Trump, noul preşedinte al Franţei, domnul Macron, să viziteze România. Nu doar acea vizită în sine e importantă sau ar fi importantă, ci faptul că, dacă vorbim de Franţa şi de SUA vorbim de doi parteneri strategici ai României. Sunt coordonatele pe care şi noi, ca şi politică externă, Guvernul, dorim să mergem în viitor şi sunt lucruri care au funcţionat foarte bine în trecut – indiferent de guvernele care au fost sau de culoarea lor – şi pe care noi vrem să le consolidăm. Este extrem de importantă pentru noi consolidarea. Şi apropo de parteneriatul strategic cu SUA, aşa cum ştiţi suntem extrem de implicaţi, de focusaţi, dacă pot să folosesc acest termen, pe partea economică. Avem o foarte bună colaborare politică, militară şi de alte tipuri. Ne dorim ca şi partea economică să fie la acelaşi nivel foarte înalt. Şi sunt semne extrem de bune din acest punct de vedere
.
AGERPRES: De la preluarea mandatului v-aţi confruntat cu fel de fel de acuzaţii, atât în interiorul partidului, cât şi din exterior. Am remarcat că nu aţi răspuns în niciun fel la una, aceea că aţi fi ofiţer acoperit. Ce mesaj le transmiteţi celor care vă consideră un fel de James Bond?
Sorin Grindeanu: Eu sunt Sorin Grindeanu, premierul României, şi nu sunt ofiţer acoperit. Ca să închidem şi acest subiect
