România nu a învățat nimic din experiența alegerilor prezidențiale, susține politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford. Lipsa de reacție a autorităților nu face decât să-i invite din nou pe ruși, care vor lovi din nou cu prima ocazie, de data aceasta și mai tare, ca parte a unui război hibrid în care România pare neputincioasă să se apere.
Alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului 2024 au arătat o Românie vulnerabilă, fără busolă, pradă ușoară pentru mult mai versata Rusie, în condițiile în care Moscova e expertă într-un război hibrid prin care lovește sistematic în țările NATO și UE.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, politologul Corneliu Bjola, de la Universitatea Oxford, se arată consternat de reacție palidă a autorităților. Haosul de la București și apatia cu care s-a răspuns acțiunilor Rusiei nu poate decât să-i invite din nou pe aceștia la acțiune, avertizează din start reputatul profesor de diplomație, director la Oxford Digital Diplomacy Research Group.
Reputatul politolg explică în ce mod acționează rușii în România și Europa, dar și unde greșim și arătăm vulnerabilități. Și fiindcă simpla critică nu aduce niciun rezultat, Corneliu Bjola vine și cu posibile soluții.
„Aș spune că există o legătură între campania de dezinformare Antivax din România, când au fost testate tot felul de tehnici, care au fost exportate ulterior în Franța, Germania, și campania prezidențială de acum. Și Financial Times a venit și a demonstrat această legătură. E aceiași campanie care a pompat tot felul de mesaje Antivax și care acum a fost implicată și a amplificat mesajele lui Georgescu”, spune profesorul de Oxford.
Greu de dovedit, nu imposibil
Există însă și un mare „dar”, mai spune Corneliu Bjola. „Problema este că, din punct de vedere penal, o să fie greu de demonstrat. Așa lucrează rușii, așa se lucrează în aceste războaie hibride. E greu de făcut o legătură care să intre sub incidența legii. Singura legătură care poate fi făcută, sau dedusă de aici, este pe firul banilor. În ce măsură cei de la Parchet pot să investigheze aceste ilegalități financiare, rămâne de văzut dacă au capacitatea, pentru că aici e nevoie de o expertiză serioasă. Dar asta nu înseamnă că nu poate fi făcută”, adaugă el.
În continuare, rușii vor alege cel mai probabil să alimenteze nemulțumirile din țară, multe dintre ele fondate, și vor exploata lipsa de încrede a românilor în clasa politică și în instituțiile statului. Corneliu Bjola se așteaptă acum ca rușii să meargă mai departe și să încerce chiar să provoace mișcări sociale.
„Domnul Georgescu, după cum ați văzut, cheamă la dezordine, invită chiar la violențe, se sincronizează cu domnul Simion. Va încerca probabil să provoace și mai mult haos, mișcări violente, să manipuleze și să scoată oameni în stradă. De fapt, deja a încercat, dar nu i-a reușit până acum”, mai spune profesorul român.
Însă Rusia nu se limitează la acționa pe teritoriul României. Bucureștiul este doar una dintre ținte, iar Washingtonul, Parisul, Londra, Berlinul și alte capitale importante sunt vizate de acțiunile hibride ale Moscovei.
O țintă importantă a fost și Republica Moldova, susține Corneliu Bjola, dar Chișinăul s-a descurcat mult mai bine decât a făcut-o Bucureștiul, consideră el. Asta deși autoritățile române, acum corigente, s-au lăudat nu o dată că oferă expertiză Republicii Moldova, Ucrainei și altor țări vizate de ruși.
„Poate cei din România ar trebui să vorbească mai mult cu cei din Republica Moldova. Moldovenii sunt mai expuși și înțeleg mai bine cum merg aceste lucruri. Ei s-au descurcat admirabil în timpul campaniei și alegerilor de anul trecut. Noi ne lăudăm că îi consiliem pe ei, că-i ajutăm noi pe ei și uite că de fapt… nici vorbă. De fapt, ne-am făcut de râs. Moldovenii au fost expuși la ceva mult mai brutal, la o acțiune mult mai susținută a Moscovei, dar au făcut față. Acum, sunt din nou atacați în acest război hibrid. Rusia agită apele și acuză Moldova că vrea să ocupe militar, Transnistria, deși Chișinăul e clar că nu are capacitatea militară să facă așa ceva. Dar e vorba aceasta de agitație, de creare de tensiune, pentru că pe fond de tensiune întotdeauna apar tot felul de probleme”, avertizează el.
Corigente în fața agresiunii hibride rusești, autoritățile române ar trebui să strângă rândurile și să se sprijine reciproc cu cele din Chișinău, crede Corneliu Bjola. Dar nu numai atât. Românii ar trebui să apeleze la experții din alte state care au deja o importantă experiență și au experiența războiului hibrid cu Rusia. Este și cazul Marii Britanii, vizată de-a lungul timpului de acțiuni masive ale Rusiei. Poate cel mai bun exemplu este Brexitul, atunci când mâna lungă a Moscovei a acționat în Insulă, chiar dacă nu a fost neapărat decisivă în ce privește decizia britanicilor de a părăsi Uniunea Europeană.
Câțiva ani mai târziu, în 2020, rușii au acționat din nou în Marea Britanie și au încercat să dezinformeze în privința vaccinurilor. De această dată, britanicii au fost însă mai pregătiți și au contracarat cu succes acțiunile Moscovei.
„Ce vreau să spun, au fost două incidente ce țin de acest război hibrid, care acum vedem că sunt legate. Unul din timpul campaniei electorale, al doilea în timpul pandemiei. Acolo s-au testat tot felul de tehnici, care au fost ulterior exportate în Franța și Germania. Din păcate, putem spune că s-a demonstrat că, de fapt, România este foarte vulnerabilă la aceste acțiuni. Vedem că Marea Britanie a fost lovită de mai multe ori, dar a găsit în cele din urmă soluții”, afirmă profesorul.
Soluții există, mai ales că România face parte din cea mai puternică alianță, NATO. Americanii, britanicii, francezii și nu numai ar fi oricând dispuși să-și ofere sprijinul. Alături de ei, România poate obține un important ajutor din partea unor state care s-au confruntat de multe ori cu acțiunile hibride ale Rusiei și care au acum o experiență importantă în contracararea Moscovei.
Experții români ar trebui să ia urgent legătura cu cei din țări ca Marea Britanie, Suedia, Finlanda, Polonia, Republica Moldova chiar. Sunt modele foarte clare de acțiune dinspre Moscova. Dacă acestea nu se cunosc foarte bine la noi, ce e de facut? E simplu. Fă un meeting, adu-i pe cei din Marea Britanie, adu-i pe cei din Suedia, adu-i pe cei din Finlanda, iar apoi vei înțelege exact cum e acest război hibrid și cum trebuie să reacționezi. Și sunt elemente legate de monitorizare. Cum monitorizez eu tot ce se întâmplă sub radar, la nivel de dezinformare? Care este capacitatea mea? Ce fel de platforme trebuie să am, cu cine trebuie să vorbesc? Ok, după monitorizez tot, dar cum reacționez? Pentru că sunt tot felul de întrebări, probleme care apar, iar pare că experții români nu știu întotdeauna cum să reacționeze. Unele sunt foarte importante, altele sunt mai puțin importante, dar nu vreau să le dau oxigen și atunci sunt foarte atent la absolut tot”, este sfatul lui Bjola.
Vestea proastă este că România a neglijat mult timp acțiunile subversive ale rușilor, iar acum culege roadele acestei lipse de reacție. Manipulările, dezinformare, reprezintă doar vârful aisbergului.
„Nu e vorba numai de dezinformare, este vorba și de aceste rețele offline, care au început să se dezvolte strâns legate de mișcările de extrema dreaptă. Eu n-am înțeles de exemplu de ce mișcarea dreaptă și radicalismul politic în România au fost neglijate absolut complet. Înțeleg că există și anumite probleme ce țin de legislație, dar nu sunt de nerezolvat”, mai arată expertul.
Problema este că nu mai este timp de pierdut, mai spune Corneliu Bjola. El este convins că rușii vor lovi ori de câte ori vor găsi vulnerabilități.
„Atât timp cât tu nu conștientizezi că ești expus unui război hibrid, nu faci absolut nimic, vei fi în contunuare expus. Și s-a dovedit și acum. Războiul hibrid a fost tratat ca un fel de cenușăreasa, mulți au spus că nici nu există, că stai să vedem… Măsuri ar fi trebuit luate deja începând din august-septembrie, dacă nu mai devreme. Ar fi trebuit să se aștepte la asta. Deci nu poți să iei măsuri cu o săptămână înainte, ci o faci undeva de două-trei luni, dacă nu cumva iei unele permanente. Pentru că trebuie monitorizat atent tot ce se întâmplă, trebuie văzut cum reacționăm, de unde apar posibile amenințări, totul într-un cadru democratic”, crede Bjola.
Mai departe, el a vorbit despre felul în care trebuie acționat de la nivel de guvern și până la nivel de societate, pentru a contracara propaganda, dezinformarea și alte acțiuni de război hibrid. Cunoscută în literatura de specialitate ca „Whole of Gouvernment”, abordarea întregii guvernări se referă la activitățile comune desfășurate de diverse ministere, administrații publice și agenții publice pentru a oferi o soluție comună la anumite probleme stringente.
„Whole of Government se referă la instituțiile din guvern. Când ai un atac hibrid, tu trebuie să reacționezi nu numai prin minister, prin servicii. Trebuie să ai o celulă de criză în care să fie prezenți cei din justiție, experții în cibernetică, cei din servicii. Pot să fie atacuri cibernetice și atunci trebuie să facă parte din această celulă și experții din acest domeniu. Sau poate să fie un alt fel de atac hibrid, să zicem, ce faci dacă te trezești cum s-a întâmplat în Finlanda și cum spunea și Giorgia Meloni, că Rusia e implicată în ceea ce ține de imigrația ilegală. Bun, nu e neapărat cazul României, pentru că nu avem graniță cu Rusia, dar pentru alte state a fost o problemă reală”, explică el.
Pe de altă parte, societatea trebuie pregătită pentru a face față manipulărilor ce vin din direcția Moscovei. În acest caz, el vorbește despre Whole of society (Întreaga societate), un concept bine cunoscut în relațiile internaționale și în domeniile conexe, care urmărește să implice societatea sau diverse grupuri din societate pentru realizarea unor obiective comune. Aici, Corneliu Bjola vine cu un exemplu din Finlanda.
„Mai e acel Whole of Society, o pregătire de reziliență mai îndelungată, inclusiv la nivelul societății, a populației. Am un articol care l-am publicat acum câțiva ani cu cazul Finlandei. Rusia a atacat hibrid această țară, erau vreo cinci direcții de atac. Și una din ele, de exemplu, era legată de faptul că era o dezinformare țintind guvernul Finlandei. Se spunea că guvernul ia copii de la unii părinți, să zicem de la cei care nu se poartă cum trebuie cu ei, și îi dă spre adopție unor cupluri gay. Vă dați seama cât de mult s-a viralizat totul. Și s-ar putea să o găsim și pe asta la un moment dat circulând și prin România pentru că este o narațiune care are capacitatea să stârnească foarte mult revoltă în societate. Era o mare minciună pe care rușii o rostogoleau neîncetat și atunci au trebuit să intervină la nivel de Whole of Society. Iar ceea ce ce au făcut finlandezii a fost o pregătire a persoanelor care trebuie să reacționeze, să știe cum să comunice efectiv nu numai la nivel de vârf, de guvern, de instituții, dar și la nivel de instituții locale. De asemenea, finlandezii au introdus în curiculum, apropo că tot se vorbește de educație – cred că în clasa a patra sau a cincea – un curs de detectare de știri false, de fake news, ca materie școlară, ca disciplină”, susține Corneliu Bjola.
E nevoie ca și în România, prin acest Whole of Government, toate instituțiile relevante să formeze o celulă de criză pentru a răspunde oricăror acțiuni de război hibrid și care să reacționeze preventiv din timp, punctează Corneliu Bjola.
„Este o temă foarte importantă pentru ca noul guvern să înțeleagă în ceasul al 12-lea că acest război hibid este foarte serios. Este la fel de periculos ca și când s-ar trage cu rachete asupra Bucureștiului. Când vine un candidat ca Georgescu care sfâșâie țara peste noapte cu ajutor rusesc, este la fel ca și când rușii te-ar fi invadat și ar fi preluat controlul. E ca și cum ar fi deja aici, ca și cum l-ar instala pe unul ca Lukașenco la Cotroceni și ar controla totul. Aici trebuie schimbate lucrurile, trebuie complet schimbată mentalitatea. Problema este și ce fel de oameni pui acolo și să contracareze acțiunile rușilor. Dacă te-au lovit de două ori, mă refer la campania anti vaccinare și la prezidențiale, sigur te vor lovi din nou. Nu știu dacă rușii vor alege să lovească la prezidențialele din 2025. Cert e că mai devreme sau mai târziu sigur te vor lovi din nou, te vor sabota. Nu vreau să alarmez lumea. E inutil. Dar cei care conduc această țară trebuie să înțeleagă cât de grave sunt lucrurile, unde pot duce, ce se poate întâmpla. Pentru că nu există dubii, rușii ne vor lovi din nou, putem fi siguri că de data asta vor încerca să lovească și mai tare în acest război hibrid”, încheie Corneliu Bjola.
