Dupa declansarea razboiului ilegal din Ucraina, care a generat 300.000 morti in 15 luni, Vladimir Putin mai face un pas catre escaladarea unui condflict cu Occidentul.
Dictatorul de la Kremlin a semnat un decret care prevede retragerea Rusiei din Tratatul privind Fortele Conventionale.
Tratatul CFE, cum este indeobste cunoscut, este unul din documentele cruciale privind pacea intre Rusia si Occident, semnat imediat dupa terminarea Razboiului Rece.
Iata stirea Agerpres :
Rusia se pregăteşte să se retragă oficial din Tratatul cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (CFE), la care Moscova îşi suspendase deja participarea, pact negociat în ultimii ani ai Războiului Rece pentru a împiedica oricare dintre alianţele prezente în Europa la acea vreme – NATO şi Pactul de la Varşovia – să acumuleze forţe pentru o ofensivă rapidă, potrivit unui decret al preşedintelui Vladimir Putin publicat de Kremlin miercuri, potrivit DPA şi EFE.
Vladimir Putin l-a desemnat pe viceministrul de externe rus Serghei Riabkov să conducă procesul de denunţare a tratatului semnat în 1990 la Paris şi actualizat în 1999 de ambele camere ale Adunării Federale a Rusiei (Duma de Stat /camera inferioară/ şi Consiliul Federaţiei /camera superioară/), potrivit decretului prezidenţial.
Documentul, numit deseori drept “piatra unghiulară a securităţii în Europa”, a eliminat avantajul cantitativ al Uniunii Sovietice în materie de arme convenţionale în Europa, prin stabilirea unor plafoane egale în ceea ce priveşte numărul de tancuri, vehicule blindate de luptă, artilerie grea, avioane de luptă şi elicoptere de atac pe care NATO şi Pactul de la Varşovia le-ar putea desfăşura între Oceanul Atlantic şi Urali, aminteşte Asociaţia pentru Controlul Armelor.
Tratatul iniţial a fost semnat de 22 de ţări din NATO şi Uniunea Sovietică, dar versiunea actualizată nouă ani mai târziu pentru a reflecta extinderea Alianţei Nord-Atlantice şi destrămarea Pactului de la Varşovia nu a mai fost ratificată de cei 30 de aliaţi de atunci şi a fost acceptată doar de Rusia, Belarus, Kazahstan şi Ucraina, deşi aceasta din urmă nu a depus niciodată instrumentul de ratificare.
SUA şi partenerii lor din NATO au refuzat să ratifice noul tratat până când Rusia nu va respecta mai întâi noile plafoane stabilite la armamentul greu şi documentele politice care stabileau angajamente suplimentare pentru statele părţi cu privire la viitoarele desfăşurări de armament, inclusiv angajamentele Rusiei de a-şi retrage armele şi forţele militare din Georgia şi Republica Moldova (Transnistria)
În 2002, Moscova a declarat că şi-a respectat limitele impuse de document, dar NATO a insistat ca Rusia să îşi îndeplinească angajamentele faţă de Georgia şi Republica Moldova înainte de a ratifica versiunea adaptată, ceea ce Kremlinul a considerat drept o ofensă, întrucât patru noi membri NATO – Estonia, Letonia, Lituania şi Slovenia – nu au făcut parte din tratatul iniţial şi, prin urmare, nu aveau plafoane în materie de armament.
În 2007, Rusia a emis o declaraţie prin care a suspendat punerea în aplicare a tratatului.
Motivul invocat de Kremlin a fost planul SUA de a instala elemente ale scutului lor antirachetă în Europa de Est, pe care Rusia îl consideră o “ameninţare directă” la adresa securităţii sale.
Un an mai târziu, Rusia a invadat Georgia.
În 2010, administraţia preşedintelui Barack Obama a depus eforturi pentru a încerca să depăşească divergenţele prin noi negocieri, dar acestea nu au avut succes, iar, în 2011, SUA au anunţat că nu vor mai îndeplini anumite obligaţii din cadrul acordului faţă de Moscova.
În 2015, la un an după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, Rusia şi-a suspendat, de asemenea, participarea la Grupul consultativ de contact cu privire la CFE, considerând astfel suspendarea anunţată cu opt ani mai devreme ca fiind “finalizată”.
După declanşarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina la 24 februarie 2022, Putin a cerut companiilor din industria de apărare să-şi crească masiv producţia.
De atunci, multe companii din acest sector au lucrat în mai multe schimburi pentru a satisface cererea armatei ruse în materie de muniţii şi armament – inclusiv arme grele.
La începutul anului, Rusia şi-a suspendat participarea la tratatul New START de control al armelor nucleare, ultimul tratat major de dezarmare încă valabil între Rusia şi SUA, notează DPA.
Iata si un documentar de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe
Tratatul privind forţele armate convenţionale din Europa (CFE) a fost semnat la Paris, la 19 noiembrie 1990, de 22 state-părţi şi a intrat în vigoare la 17 iulie 1992.
Statele semnatare ale Tratatului CFE au fost: Belgia, Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Danemarca, Franţa, Grecia, Germania, Ungaria, Italia, Islanda, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, România, Spania, fosta URSS, Turcia, Marea Britanie şi SUA. Ulterior, în 1992, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Republica Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina şi Georgia, în calitate de state succesoare ale URSS, au devenit state-părţi la CFE prin semnarea Acordului de la Taşkent.
CFE reglementează limitele maximale pentru cinci categorii de armament convenţional (tancuri de luptă, vehicule blindate, artilerie grea, avioane şi elicoptere de luptă) deţinute de statele NATO şi cele membre ale fostului Pact de la Varşovia. Prin Tratat au fost instituite limitări ale deţinerilor de armament pentru cele două blocuri militare, în mod special în zonele de flanc (regiunile unde cele două blocuri se întâlneau). Scopul esenţial era prevenirea unui nou conflict convenţional pe continentul european.
Din decembrie 2007, Federaţia Rusă a suspendat unilateral implementarea Tratatului privind forţele convenţionale în Europa (CFE). Au avut loc mai multe încercări ale statelor NATO de determinare a părţii ruse să revină la implementarea Tratatului, fără a duce la rezultate concrete. În reacţie la măsura adoptată de Moscova în decembrie 2007, statele NATO, inclusiv România, precum şi Georgia şi R. Moldova au adoptat, în noiembrie 2011, contramăsuri constând în încetarea îndeplinirii obligaţiilor derivând din Tratatul CFE în raport cu F. Rusă. Contramăsurile adoptate au caracter temporar, până la revenirea Federaţiei Ruse la implementarea Tratatului CFE. Fiecare dintre statele care au aplicat contramăsurile în raport cu Federaţia Rusă va continua să implementeze prevederile Tratatului CFE faţă de celelalte 28 state părţi.
Documentul Viena (VD) se referă la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii (CSBM) în spaţiul OSCE.Negocierile privind măsurile CSBM s-au desfăşurat la Viena încă din 1990, rezultând Documentul de la Viena 1990 care ulterior, în 1992 şi 1994, a fost revizuit şi aria lui de aplicare a fost extinsă. Ca urmare a trei ani de negociere, la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) a fost adoptat Documentul Viena 1999 (VD99). Ca urmare a dezbaterilor pe tema actualizării VD99, în cadrul reuniunii speciale a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din 30 noiembrie 2011, a fost adoptată decizia de republicare a VD în varianta VD 2011. VD 2011 include deciziile de actualizare adoptate în perioada 2010 – 2011, un total de 9 decizii, de natură tehnică. VD 2011 a intrat oficial în vigoare la 1 decembrie 2011.
Tratatul Cer Deschis, adoptat la 24 martie 1992, la Helsinki, a fost semnat, până în prezent, de 34 de state, inclusiv de SUA şi de Federaţia Rusă. Potrivit prevederilor din Tratat, intrarea în vigoare are loc la 60 de zile după depunerea instrumentelor de ratificare de către cel puţin 20 de state semnatare. România a ratificat Tratatul Cer Deschis în 1994, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002.
Prin mecanismele de observare aeriană reciprocă, Tratatul contribuie la întărirea încrederii şi a securităţii, precum şi la consolidarea păcii şi stabilităţii, în aria sa de aplicabilitate: de la Vancouver la Vladivostok.
Tratatul conferă părţilor dreptul de a efectua zboruri de observare a teritoriului statelor participante, stipulând totodată obligativitatea acordării permisului de survolare a propriului teritoriu, în condiţiile prevăzute de Tratat.
