Anul acesta se implinesc 30 de ani de la caderea comunismului in Romania. Dupa un drum anevoios, cu urcusuri si coborasuri, cu tentatii de intoarcere in trecut si eforturi majore pentru instaurarea democratiei depline, suntem o tara libera, membra NATO si UE. Performanta interna inca nu ne permite sa facem jocuri mari in plan continental, in primul rand pe fondul unei clase politice cu prea putine elite, cu interese mai degraba personale si de grup decat cele nationale.
S-au implinit in septembrie anul acesta 28 de ani de cand am debutat in presa. Am insotit deci aproape tot parcursul Romaniei, observand toate secretele institutionale si umane, in special in zona de aparare, securitate nationala si politica externa.
Citesc azi un articol in Adevarul si constat un fapt simplu : pentru prima oara de la caderea comunismului, SRI desfiinteaza organizarea teritoriala pe directii judetene, o formula preluata de la fostul Departament al Securitatii Statului, cu evidenta inspiratie sovietica. Ne-au trebuit trei decenii sa intelegem ce inseamna evolutie in nou in securitatea nationala.
Schimbarea aceasta profunda o face SRI avand ca director pe Eduard Hellvig, un fost politician liberal nu doar prin carnetul de partid ci prin viziunea lui deja probata, un etnic german de confesiune ortodoxa, o figura discreta si eficienta asa cum ii sta bine oricarui conducator de intelligence.
Cate mi-au fost dat sa aud cand am anuntat in 2015 in premiera nationala ca Eduard Hellvig va fi noul director al SRI. Ca n-are o personalitate puternica, faptul ca nu era suficient de influent si vizibil politic, chiar si faptul ca prea tanar.
Am avut chiar o polemica dura intr- emisiune, cu o saptamana inainte de a fi numit Hellvig, cu un politician PNL influent si bogat, care se visa el director SRI. Eu sustineam ca va fi Hellvig, el ca bat campii, ca nu se poate, ca n-are cum, ca partidul, ca presedintele. Peste o saptamana, individul ramanea gura casca vazand numirea facuta de presedintele Iohannis.
Curajul dovedit de Hellvig de cand a preluat conducerea celui mai influent serviciu secret al Romaniei s-a manifestat deplin in sedinta biroului de conducere al SRI in care l-a anuntat din scurt pe primul sau adjunct de atunci, generalul Florian Coldea, ca-i multumesc pentru atentie si ca propune biroului schimbarea sa din functie. Stupefactie totala. Ala mic cu ochelari, calm si zambitor, l-a executat pe generalul atotputernic. In ciuda insistentelor acestuia din urma, a fost anuntat ca propunerea plecase spre Cotroceni si deja presedintele a semnat probabil decretul. Blietzkrieg !
“SRI trebuie sa se intoarca la misiunea sa constitutionala, aceea de intelligence. Orice alte activitati inceteaza de azi”, a spus ferm atunci Hellvig generalilor de la varful SRI.
Ruperea binomului s-a facut ca o extractie stomatologica, in care medicul smecher te intreaba daca anestezia si-a facut efectul, daca iti mai e frica sau te mai doare si el ti-a scos deja maseaua si se amuza.
Dupa aceasta schimbare cruciala pe axa Hellvig-Iohannis, au urmat peste 20 de mutari majore pentru toata generalimea SRI : eliberari din functie, treceri in rezerva, mutari din posturi importante. Printre ei si generalul Dumitru Dumbrava. Iesirea din campul tactic s-a facut discret, eficient si cu o fermitate demne de semnalat azi.
In plus, fara cutremure majore in serviciu sau societate, de presupus atunci cand razi in cateva luni 20 de generali in frunte cu prim adjunctul sefului institutiei. Ei au plecat, insa ochiul si timpanul SRI vegheaza si asupra lor.
As mai avea multe de spus despre securitatea nationala, dar ma opresc aici. Si concluzionez : dintre toate numele grele care au condus SRI in cei 30 de ani, unul mai discret, mai eficient si mai determinat a rupt-o structural si definitiv cu Securitatea. Si cu apucaturile ei.
Am stiut dinainte de a fi numit ca Eduard Hellvig va fi Directorul SRI. N-am stiut insa cat de ascutit de taisul acestui stilet transilvan in fata sabiilor babane, dambovitene, pe care le-a preluat in plin haloimas democratic si constitutional din epoca post-Basescu.
Stirea publicata de Adevarul :
Serviciul Român de Informaţii (SRI) a renunţat, în urmă cu ceva timp, la organizarea judeţeană a unităţilor teritoriale, înfiinţând 11 direcţii regionale de informaţii (DRI) cu competenţe legale pe zona mai multor judeţe. Concret, măsura a fost luată pe 1 septembrie, dar anunţată oficial pe 9 octombrie, scrie adevarul.ro
Astfel, în locul unităţilor judeţene, în prezent, există câte două direcţii regionale în Moldova şi Transilvania şi câte o direcţie în Dobrogea, Bucureşti, Muntenia, Oltenia, Centru (Braşov) , Banat şi Maramureş. SRI susţine că acest concept de organizare a fost atent testat înainte de a fi implementat.
“Soluţia reorganizării a fost validată în cadrul unui proces de testare în format pilot ce a avut loc pe parcursul anului 2018. Prezenţa şi îndeplinirea misiunilor Serviciului vor fi asigurate în continuare pe întreg teritoriul României, noul format fiind menit să ofere cadrul instituţional pentru adaptarea activităţii SRI la dinamica ameninţărilor actuale. De asemenea, un obiectiv important al reorganizării în format regional este reprezentat de optimizarea fluxurilor de informare către beneficiarii legali”, arată SRI într-un comunicat.
Fost director al SRI Costin Georgescu consideră că regionalizarea activităţii serviciului de informaţii este benefică pe mai multe planuri.
“În primul rând, baronii locali nu sunt prea veseli după această reorganizare pentru că, în principiu, ei vor să aibă oamenii lor în direcţiile locale ale serviciilor ca să poată ţine totul sub controlul. Iar acest lucru nu se mai întâmplă în prezent.
Practic, prin această reorganizare, conducerea SRI le-a dat o lovitură acestor baroni, a creat o armă împotriva acestor potentaţi locali. În oraşele astea mai mici toată lumea se cunoaşte cu toată lumea şi, de cele mai multe ori, se acţionează pe principiul.
Ideal ar fi să se facă pasul următor şi ca şefi de direcţii regionale să fie aduşi ofiţeri din cu totul altă zonă geografică. Atunci legăturile se vor rupe definitiv. Sigur, mai rămân legăturile ofiţerilor operativi cu factorii de decizie locali, dar eventualele disturbări ale fluxului informaţiilor vor fi minime pentru că totul va trece prin mâna şefului de direcţie regională care decide ca atare”, precizează expertul în intelligence.
Costin Georgescu spune că acest tip de organizare seamănă cu cea a celebrului FBI. “Şi acolo există nişte unităţi regionale şi numai informaţiile de impact naţional se raportează la sediul central”, precizează expertul. Ideal ar fi ca şef pe o direcţie regională să fie adus un ofiţer din cu totul altă zonă geografică – Costin Georgescu, fost director al SRI În plus, Costin Georgescu spune că în acest fel fluxul informativ va fi mai rapid, iar serviciul va face şi ceva economii. “Informaţiile vor ajunge în timp real la factorii de decizie din zonă pentru că nu vor mai face drumul până la Bucureşti şi înapoi. Apoi, se micşorează aparatul administrativ. De exemplu, într-o direcţie regională va exista numai un serviciu financiar, în loc de trei sau patru câte existau până acum, câte unul pentru fiecare judeţ”, a subliat fostul director al SRI.
Competenţele celor 11 direcţii regionale de informaţii
• DRI Moldova Nord, cu competenţe în judeţele Iaşi (sediu principal), Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui;
• DRI Moldova Sud, cu competenţe în judeţele Galaţi (sediu principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea;
• DRI Dobrogea, cu competenţe în judeţele Constanţa (sediu principal), Călăraşi, Ialomiţa şi Tulcea;
• DRI Bucureşti, cu competenţe în municipiul Bucureşti (sediu principal), judeţele Ilfov şi Giurgiu;
• DRI Muntenia, cu competenţe în judeţele Prahova (sediu principal), Argeş, Dâmboviţa şi Teleorman;
• DRI Oltenia, cu competenţe în judeţele Dolj (sediu principal), Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea;
• DRI Centru, cu competenţe în judeţele Braşov (sediu principal), Covasna, Harghita şi Mureş;
• DRI Transilvania Sud, cu competenţe în judeţele Sibiu (sediu principal), Alba şi Hunedoara;
• DRI Banat, cu competenţe în judeţele Timiş (sediu principal), Arad şi Caraş-Severin;
• DRI Transilvania Vest, cu competenţe în judeţele Cluj (sediu principal), Bihor şi Sălaj;
• DRI Maramureş, cu competenţe în judeţele Maramureş (sediu principal), Satu-Mare şi Bistriţa-Năsăud
