Ce a câştigat şi ce a pierdut România din perspectiva fenomenului migraţionist de la aderarea la Uniunea Europeană până în prezent?, intreaba zf.ro.
„Dacă ne plasăm în poziţia celor care au plecat şi a familiilor lor, atunci câştigul este foarte mare pentru că ei au plecat fie din cauza lipsei locurilor de muncă, fie din cauza salariilor foarte mici.
Câştigul acesta nu a fost făcut însă fără suferinţe grele pentru cei care s-au angajat în aventura migraţiei“, a explicat profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Numai în primul an de la aderarea României la Uniunea Europeană România a rămas fără jumătate de milion de locuitori, majoritatea optând să meargă la muncă în state precum Italia sau Spania, unde există şi în prezent cele mai mari comunităţi de emigranţi români.
Din 2006 până în 2015, românii din străinătate au trimis acasă peste 52 mld. euro, cu mult peste nivelul investiţiilor străine din aceeaşi perioadă (de circa 41 mld. euro în ultimii zece ani).
„Din perspectiva celor rămaşi acasă, câştigurile au fost mari, pentru că banii veniţi de la migranţi au fost considerabili şi continuă să fie importanţi. Totuşi, este firesc să ne aşteptăm la o scădere a volumului remitenţelor odată cu creşterea vârstei medii a diasporei româneşti în străinătate. Cu cât românii emigranţi stau mai mult acolo, cu atât vor veni mai puţini bani în ţară”, a mai spus profesorul Sandu pentru zf.ro.
